Sfera scrierii hieratice este vastă, o aflăm şi în nordul Africii, la Tassilli, în zona mediteraneeană, în Italia şi Grecia. Diversele modalităţi de repezentare redau unitatea acestei scrieri, care, oricât ar părea de incredibil, fixează pe marmură şi piatră sau pe aur limba latină "vulgară" pe care noi o numim de fapt limba dacilor sau românească. lată de ce paradigma schimbă cu totul liniile mari ale cunoaşterii adevăratei antichităţi.
Spuneam că istoria noastră îndepărtată se implică în ceea ce istoricii numesc "negura veacurilor", care este în fond apariţia omului european, cultural, care a creat baza întregii civilizaţii şi culturi ulterioare. Geţii sunt aceştia, cei mai drepţi şi viteji dintre traci, Necunoaşterea luptei surde dintre biserica răsăriteană şi cea secretă, a Romei a privat pe istorici de documentele de bază. Ele se despart mai târziu. Pe de altă parte, atât în cărţile sapienţiale, cât şi în mitologie, cuvintele cu mai multe înţelesuri, vorbirea alegorică şi metaforică etc. n-au fost înţelese. Imaginaţia s-a perpetuat în timp, ca rostogolirea bulgărelui de zăpadă, antrenând erori grave.
Dr. I.S.: Că trecutul neamului rornânesc este adesea necunoscut sau fals prezentat peste hotare, nu este de mirare. Cum să aşteptăm ca alţii să reconstituie adevărul? Cine dacă nu noi, aici, va trebui să regândim logic totul?
Cât despre cei care s-au dedicat unei ştiinţe sau arte "per il loro dilleto" cum spunea Schopenhauer, vorbind despre "diletanţi şi profesionişti", ei au fost întotdeauna suspectaţi, din principiu, de lipsă de profesionalitate; dar tot el dă şirul lung al pionierilor ştiinţei care s-au afirmat şi au avut descoperiri epocale în alte domenii decât cele trecute în "cartea de muncă".
RED. : Cum credeţi că va fi primită de specialişti cercetarea dumneavoastră?
Prof. T. D.: Noua paradigmă va avea atâta viitor cât încorporează în sine. Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existenţa, în afara rezistenţei pe care i-o dă adevărul ştiinţific încorporat.
Dr. I. S.: Apoi, în nici un fel nu ne interesează opinia celor care consideră încheiată cercetarea trecutului nostru îndepărtat; încercând să combată această ipoteză, ei de fapt o vor confirma şi perfecţiona, dacă vor aprofunda fie şi numai izvoarele scrise, care dau mult de gândit.
RED.: Atunci ce credeţi că ar trebui făcut pentru consacrarea acestei paradigme?
Marcaje