Roiba, Rodea, Patachina...

[Adrian Pop]

DSC00420.jpg

DSC00421.jpg




DSC00422.jpg

DSC00423.jpg

[latan.elena]

Roibea, Rodea , patachina...... laxativ vegetal si purgativ




Roibea, Rodea , patachina,Bourdaine,cifrata


Planta aceasta erbacee, perenica,are rizoma puternica,ramificata ec emite axe caulinare ramificata si cam aplecate.Foile sale sunt cate 4 sau rar cate 6 verticilate,florile sunt mici,galbenii,in cime de baze terminale si axiale, pentamere , au stilul divizat in doua stime. Fructul este didim ,din daua achnii baciforme concrescute. Are o origine antica ,probabil din Asia mica si este apoi cultivata in Europa si nordul Africii pentru materia ce se procura in arta tictoriala. Radacina contine-intre altele, glicoza,zaharoza,mucilagii,pectina, amil , acide organice , putine , si substanta amara necristalizabila numita RUBIAN. Sub influenta unor alcali sau enzime se desface in glicoza si materii colorante din care ALIZARINA e cea mai stabila. Asa se prepara culoarea rosie-portocalie- numita de francezi rouge garance importanta in colorarea stofelor. In medicina s-a incercat folosirea in tratamentul rachitismului si icterului scrie Gh.P.Grintescu, dar din aceasta clasa a rubiaceelor mai sunt si altele. Ce stiau getii?
Intr-o sinteza semnata de A. Manciot, planta e numita Nerprun Bourdaine si se insista asupra scoartei recoltata in faza infloririi furnizand un laxativ si pugativ vegetal cu actiune imediata fara a provoca iritatii . Ei recomandau un decoct(15-30 grame) dar folosind scoarta uscata, abia dupa un an. Era deoebit de speciala noir-prun bourguepine sau epine de carf. Dar s-o citim si romaneste:


''Eata DOCSIEA-muie trup LACSI:Rodea carpului Ros -Elan cota fata ivi inimos Osir (rosi) sign Kiru(uric)ICS galuricLionu pons''.-


''EtaDocsiea sau (aum-mau) dremai rana e forta lumi (i) scris aici-gura o scap noul scris''.-


''e Vadastra ariana ,graiul ICS, o spun Voca''.-

Vede Opus.-


Scurt comentariu


E foarte greu de trecut cu vederea peste niste amanunte esentiale in viata materiala si spirituala a neamului nostru romanesc. Este obsevata dorinta de a REPETA adevaruri fundamentale,la fiecare pas, cu conditia ca descifratorul sa poata spune motivat ''Nihil humani a me alienum non puto''- nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain , atributiile lui Picco...
In prima descifrare avem numele DOCSIEI- care + orto- deci drept ne spune clar originea Ortodocsiei. Ca se mai numea si Dokia,si Decsa, este evident pentru cei care au strabatut literatura vedica si celelalte. interesant ca, pentru a ajunge la precizarea toponimului Vadastra, va trebui ca sa citeasca corect ecuatia a doua , unde e vorba de ''gura , scris ,forta lumii,''etc , pentru ca Rana(Nara) verb a povesti , etc are si el locul sau. Si ,iata minunea textului . Vadastra este ariana lumii.-
Cultura neolitica Vadastra este atestata de specialisti in mileniu 4 a.H.E. o comuna din judetul Olt. Se crede ca la baza ei sta si cunoscuta cultura Dudesti raspandita pe o raza vasta combinata cu Mari din Bulgaria , Boian , ca si Vinca, deci intre Olt si Jiu. Erau agricultori si crescatori de animale. Erau locuite din stravechime bordeie, asezari inconjurate de santuri de aparare impotriva nomazilor. Unelte de tip microlite,silex si piatra slefuite din os, corn, arama. Dra ceea ce ne intereseaza in chip deosebit este CERAMICA. Vase cu picior inalt, cu suprafata lustruita, de culoare neagra sau cenusie, ornamentate cu benzi de pliseuri. Spirale,volute, vase antropomorfe, figurine feminine si masculine de o frumusete unica...in Europa. Primul cercetator V. Chiritescu publica in revista Dacia,3-4,1927(p.167-220). e urmat de Corneliu M. Mateo in Berich uber den v Int. Kongress fur Vor und Frogeschichte, 1961,p. 529-534; idem in Atti del VI congresso intern. delle Scienze Preistoric et Protosorich ,2 1965, 258-263. In fine D. Berciu in sinteza a neoliticului mijlociu(p.93). In paralel se fac sapaturi la Cernica. La Vadatra pe Dealul Cismelei se concentreaza cercetarea. Alti cercetatori ca G. Cantacuzino, S. Morintz, ca si asemanarile cu o zona larga din Bulgaria.

[latan.elena]

Crusinul sau Patachina (Rhamnus frangula)



Descrierea speciei. Crusinul este un arbust inalt de 1-3m pe care-l intalnim in zonele de campie, deal si munte, pe malurile raurilor, prin luminisurile de padure si prin cranguri. Are frunze caduce, alterne, intregi cu varful ascutit, de culoare verde-inchis, pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara prezentand 8-12 perechi de nervuri laterale paralele si proeminente. Florile mici, hermafrodite, tetramere de culoare alb-verzuie sunt grupate in buchete la subtioara frunzelor, unele persistand alaturi de fructe imature si chiar pana la inceputul maturizarii lor.

Fructele, mai multe pe aceeasi codita, de forma sferica, cu diametrul de 6-8 mm, la inceput sunt verzi, apoi rosii, iar la maturitatea lor completa sunt de culoare negru-violaceu. infloreste in luna mai si iunie. Atat pe scoarta tulpinii,. cat si a ramurilor se observa prezenta unor pete mici, ovale, albe sau alb-cenusii.
Produsul vegetal folosit. De la aceasta planta se intrebuinteaza scoarta (Cortex Frangulae) recoltata primavara de pe ramurile si tulpinile tinere, de cel putin 2-3 ani. Uscarea materiei prime se poate face fie la soare, in care caz nu se poate folosi decat dupa un an de la conservare, sau la 100 grade C, in care se poate utiliza imediat.
Principii active: antracenozide (gluco-frangulozida si frangulozida) si agliconii lor.
Actiune farmacologica: laxativa si purgativa in functie de doza si colagoga. Actiunea laxativa se manifesta la aproximativ 10 ore de la administrare.
Intrebuintari. Scoarta de crusin se foloseste fie sub forma de pulbere (in casete) 1-3 g pe zi, sau de decoct 2-5% ca laxativ si purgativ, mai ales in constipatiile cronice. Decoctul se prepara astfel: o lingura de coaja maruntita se opareste cu 250ml apa, apoi dupa 15-30 de minute se fierbe la un foc incet timp de 30 de minute; se filtreaza fierbinte, iar ceaiul obtinut se bea seara la culcare.
Intra in compozitia ceaiurilor: hepatic, laxativ, laxativ-antihemoroidal si a pulberii laxativ-purgativa.




https://www.remediu.ro/crusinul-sau-...ula-3436a.html





Crușinul

14 Marți Oct 2014
Posted by Highway in Uncategorized
≈ 3 comentarii

Etichete
crușân, crușei, crușin, lemn-câinesc, pațachină


CRUȘINUL. Rhamnus fragula (sau, după denumirea mai veche, Frangula alnus). Este un arbust din familia Rhamneceae, originar de pe un spațiu generos, ce cuprinde continentul european și vastele stepe ale Asiei de vest, incluzând nordul Africii aflat sub influența climatică a Mediteranei. În epoca modernă, crește ca specie naturalizată și pe alte continente.
Etimologie
Numele său provine din slavă și se regăsește în forme similare în mai multe limbi est europene: krušina (cehă și sârbă) și Крушина (rusă, ruteană şi ucraineană). Îi se mai spune crușân, crușei, lemn câinesc sau pațachină, o formă arhaică, care, la rândul său, provine din slavă și se traduce prin putoare, nume datorat mirosului neplăcut al plantei.

Cum îl recunoaștem?
Crușinul este un arbust cu frunze căzătoare, ce crește, de obicei, sub forma unui tufiș multiramificat, care ajunge până la 3 m în înălțime. Mai rar, ia forma unui copac de dimensiuni medii, care nu depășește 6 m. Are scoarța maroniu închis, dar la interior, dacă este crestată, galben intens. Are frunze ovate, aranjate alternativ pe ramuri. În mai-iunie, face flori micuțe (3-5 mm) cu 5 petale verzui deschis, triunchiulare, care cresc în buchețele de 2 până la 10, la axila frunzelor. Fructul, o drupă cu miez moale, nu mai mare de 1 cm în diametru, trece de la verde, la roșu (sfârșitul verii) și apoi violet închis spre negru când se coace complet (începutul toamnei). Acesta conține 2 sau 3 semințe maronii.
Arbustul, frunzele și fructele de crușin.
Fructe de crușin în diferite stadii de coacere.
Floare de crușin.
Coajă și lemn de crușin.
Preferă solurile umede, acide, din zonele deja împădurile, de la marginea răurilor, terenurilor mlăștinoase sau văilor, unde crește frumos în soare sau la umbră parțială, dar mai puțin viguros la umbra deasă.
Prezența sa este importantă pentru albine, care îl polenizează și pentru păsări sălbatice, în special sturzii, care se hrănesc cu fructele sale.
Nefiind o plantă cu calități decorative deosebite, crușinul nu este prea des cultivat, el regăsindu-se mai degrabă în flora spontană. Totuși, există o varietate horticolă întâlnită prin parcurile europene drept arbust ornamental – Rhamnus frangula ‘Asplenifolia’, cu frunze extrem de înguste și aspect interesant.
Rhamnus frangula ‘Asplenifolia’ primăvara și toamna.
Uz medicinal
De-a lungul istoriei, crușinului îi s-a atribuit puterea de-a apăra de demoni, otravă, magie și dureri de cap. Și, dacă aceste atribute au fost abandonate odată cu evoluția mentalităților moderne, câteva aplicații medicinale au rămas încă valabile. Coaja sa a fost folosită în medicina populară drept laxativ, datorită unui compus organic, antrachinona, aflat într-o cantitate semnificativă în compoziția sa (7%) și care are acest efect asupra organismului uman. Însă coaja de crușin nu poate fi folosită oricum. Este necesar ca ea să fie culeasă și uscată vreme de un an înainte de-a fi folosită, căci antrachinona din coaja scoarța proaspătă este prea puternică și are un efect purgatic puternic, violent. Chiar și coaja uscată poate creea probleme dacă este folosită excesiv.
Alte utilizări
Alte părți ale crușinului nu se folosesc în scopuri medicinale și cu atât mai puțin alimentare. Fructele sale sunt amare și toxice pentru oameni, însă ele se utilizau la obținerea unor vopsele vegetale. Din fructul crud se extrage o nuanță verzuie, iar din fructele coapte o culoare violet albăstrie. Din scoarță și frunze se obține o nuanță de galben, care amestecată cu săruri de fier devine negru.
Lemnul său este compact și rezistent, cu ardere uniformă, ceea ce îl făcea, pe vremuri, cel mai bun lemn pentru obținerea prafului de pușcă. Tot din tulpina sau ramurile sale tinere se pot obține arcuri elastice, de foarte bună calitate.
Și, în final, crușinul este unul dintre arborii care se pretează excelent la cultivarea lor sub forma bonsai.



https://ierburiuitate.wordpress.com/tag/patachina/






Cruşinul: Proprietăţi Medicinale şi Efecte Benefice | La Taifas



..




pațachină - definiție | dexonline





Patachina (Rhamnus frangula) | Lumea plantelor .::. Plante de gradina ...

.



Crusinul - Apicultura - Forum discuții Apiardeal





Piţiponc şi paţachin - Dilema Veche





Crusinul – patachina, crasci, lemn cainesc | - Tratamente Naturiste


Între acte - Rezultate Google Books










Căutări referitoare la patachina planta

crusinul este cancerigen
ceai de crusin preparare
crusin wikipedia
ceai de crusin fares

ceai de crusin si lemn dulce
ceai de crusin pentru slabit
ceai de crusin plicuri
crusin pastile