Volbura - depurativ, boli gastrointestinale, constipatii, dischinezii biliare, tuse

[Adrian Pop]

DSC00165.jpg

DSC00166.jpg



DSC00167.jpg

[latan.elena]

Volbura...........depurativ, boli gastrointestinale, constipatii, dischinezii biliare, tuse



VOLBURA- Liseron des champs-Convolvulis arvensis -

Rochita randunicii.buna dimineata, este o planta volubila cu frunze ovat-oblongi sagitate la baza cu flori albe sau rozee in forma de palnie, ale carei parti aeriene contin rezine purgative, tanin, cristale de oxalat de calciu, cu proprietati laxative, etc. Se mai spune ca ar fi indicata in dischinezii biliare, si boli de ficat. Extern ar fi recomandata sa se aplice pe rani si furuncule, sub forma cataplasmei...

Deci , exista si dubleta care are cativa metri, cu proprietati similare, cu flori albe decorative dispuse in cornet.-
Probabil ca este folosita in medicatia laxativa. S-o citim:'' De te caci asa pute siru-i cacat apa pisi gasim magn-fecala tactau pisi epislo-n limba dam Iom Kiron graiul vag mosi Licornu pons''


''Te cacsi de pute apa ta, amin gata s-a facut ,pise-i plimbasi noli momai da-va mi-s mos Pogon.-''


''Pute dedat tata aga spin basm dai nasu misg dold''.-


Popular i se zice la noi si ''bolbora'' , de aci bolboroseala ce se aude in anumite situatii Cand se '' srtica la stomac '' cineva. Cred ca e bine de retinut importanta plante, si mai nales pentru ce. Planta pulverizata in amestec de miere este cel mai bun si sigur tratament natural in cazul constipatiei , boala cu nimic de neglijat , mai ales ca medicamentele obisnuite duc la constipatie, boala grava , dar din pacate - neluata in serios. Este purgativul natural aflat gratuit prin tot locul.

[latan.elena]

Volbura (rochita randunicii)- un laxativ natural la indemana




Volbura sau rochita randunicii (Convolvulus arvensis) este o specie de plante, nativa Europei si Asiei. Este o planta perena, erbacee, cataratoare sau taratoare, care poate creste pana la 2 m. Frunzele sunt dispuse in spirala, de forma variata, lungi de 2-5 cm, cu un petiol de 1-3 cm. Florile au forma de trompeta, cu diametrul de 1-2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai inchise la culoare.

In Romania este intalnita in intreaga tara, in zona de campie si de deal, ca buruiana de culturi, pe pajisti, pe marginea drumurilor, etc.
Planta are utilizari inca din Antichitate in medicina.
Spre exemplu, medicul grec Dioscorides a sugerat ca planta opreste hemoragia interna si ca ajuta la vindecarea ranilor pentru ca prin anii 1700, aceasta sa fie descrisa ca o planta purgativa si eficienta in combaterea febrei.
In turcia era folosita ca leguma si condiment iar in lumea araba radacinile si frunzele sale sunt inca folosita ca antihemoragic si laxativ.
In Statele Unite, un herbalist de pe la 1870 ii atribuia proprietati laxative, iar indienii Navajo o folosau ca remediu pentru intepaturile de paianjen si ca stimulent intestinal.
In unele culturi din America de Sud radacinile si frunzele erau considerate laxative si cu proprietati de stimulare a bilei.
Pe de alta parte, in Marea Britanie planta este tratata complet diferit. In unele regiuni, exista credinta ca daca o femeie o culege, iubitul sau va muri, iar in altele, este asociata cu tunetul, existand credinta ca daca se culege vor aparea si tunete.
In cultura noastra, sunt multe legende despre rochita randunicii, atat in folclor cat si in literatura, Vasile Alecsandri avand o poezie numita chiar asa „Legenda randunicai”.
Iata una dintre variante: se spune ca, de mult, in lume traia un imparat care avea o fata pe nume Randunica. Ea ramase fara mama inca de mica, iar tatal ei era un om suparacios si tacut. Biata fata traia singurica, fara dragoste, fara mangaiere. Avea ochii mari, albastri la culoare, parul mai auriu ca spicul graului copt si fata mai alba ca laptele, iar trupul ei atat de subtire, ca-l puteai cuprinde cu mana. Cand fata se facu mare, tatal ei a vrut s-o marite cu un fecior de imparat. Randunica insa nu vroia in nici un chip. Ca sa scape de cicalelile tatalui sau, ea se ruga lui Dumnezeu s-o schimbe intr-o pasare, ca sa zboare de la curtea parinteasca. Cand tocmai se impodobea cu pene, iata ca intra pe usa si parintele ei. Ea isi lua zborul pe fereastra. Atunci, imparatul repede a apucat-o de coada ca sa o tina in loc. Dar Randunica se arunca asa de tare, ca imparatul ramase cu penele de la mijlocul cozii in mana. De aceea randunica are coada in doua parti, ca o foarfeca deschisa. In odaia ei i-a ramas doar rochia care indata s-a prefacut intr-o floare alba in forma unei rochite de papusa careia lumea ii zice ‘rochita randunicii’.
Substante active
Planta contine urmatoarele substante: rezine de natura glicozidica, convolvulina, jalapina, tanin, vitamina c, substante minerale.
Proprietatile sale curative sunt: laxativ sau purgativ in functie de doza, coleretic, colagog, depurativ. (prin efectul laxativ, poate fi un bun coleretic co*lagog, cicatrizant; determina evacuarea continutului intestinal cu un scaun unic; stimuleaza secretia si eliminarea bilei)
Volbura intra in compozitia ceaiurilor laxativ si hepatic.
Utilizari terapeutice

• Uz intern: boli gastrointestinale, constipatii, dischinezii biliare, tuse – sub forma de pulbere de planta, infuzie, tinctura.
• Uz extern:– frunze proaspete – abcese, arsuri, furuncule, rani – sub forma aplicatii directe.

Modalitati de folosire
1. Infuzia– preparata din 2 linguri de planta macinata la o cana cu apa oparita si lasata la infuzat timp de 30 minute, o bei o data pe zi, seara, inainte de culcare. Are efect laxativ.
2. Decoctul are efect purgativ, este recomandat in constipatiile conice, doza recomandata fiind de o cana pe zi.
Cum il prepari: fierbe la foc mic timp de 30 de minute, 4 linguri de planta uscata in 500 ml de apa, apoi filtreaza avand grija sa completezi apa evaporata.
3. Tinctura de volbura– este utila in constipatii, doza recomandata fiind de 3 lingutite pe zi; principiile active maresc secretia biliara, influentand favorabil ficatul, doza recomandata in acest caz fiind 2-4 linguri pe zi.
Pentru preparare ai nevoie de 20 grame volbura uscata si maci*nata groscior pe care le pui la macerat in 100 ml alcool alimentar sau alt produs disti*lat obtinut in gospodarie, timp de 10 zile, avand grija sa le agiti de 3-4 ori pe zi. La sfarsitul perioadei filtrezi si apoi lasi la decantat timp de 6 luni. Ter*menul de valabilitate este de 2 ani, de la data pre*pa*rarii.
4. Vinul de volbura– recomandat in constipatie, cate 50 ml de 2 ori pe zi.
Pune 100 g planta uscata, maruntita groscior, se pune timp de 30 zile intr-un litru de vin alb, timp de 30 zile, agitand de 2-3 ori pe zi. După 30 zile, filtreaza si pui la pastrat in flacoane.
Recoltare si preparare
Volbura se recolteaza inainte de inflorire sau cand la inceputul perioadei de inflorire, astfel incat sa fie cat mai putine fructificatii (aprilie, mai)
Recoltarea se face cand terenul este uscat, prin smul*gerea plantei cautandu-se a se recolta cat mai multa radacina pentru ca aceasta este mult mai bogata in principii active decat restul plantei.
Uscarea se face cel mai bine pe cale naturala, la umbra, in strat subţire, in spatii aerisite, in poduri, in soproane, verande sau pe balcon.
Dupa uscare, se depozitaza in saculeti de tifon sau pungi de hartie si se pastreaza la loc uscat ca planta intreaga ( maruntira se realizeaza inain*tea fiecarei utili*zari). Randamentul de usca*re este de 4:1, adica din 4 kg planta rezulta 1k g de planta us*cata.
Precautii si contraindicatii
Volbura trebuie utilizata in cantitati mici din cauza efectelor sale puternic laxative. Cantitatile mari pot provoca dureri de stomac. Nu utiliza rochita-randunicii daca esti insarcinata sau alaptezi. De asemenena, nu utiliza volbura daca suferi de apendicita, colita, boala Crohn sau sindromul colonului iritabil.
In concluzie, volbura sau rochita randunicii este un alt exemplu de „buruiana” cu efecte terapeutice surpinzatoare. Multe dintre acestea au fost demonstrate prin cercetari de laborator.
In speranta ca informatie iti va fi utila, inchei aici, nu inainte de a te invita sa lasi intr-un comentariu parerea ta despre cele citite.
Cu prietenie,
Elena Badea.
Atentie! Acest material este scris doar pentru scopuri informationale. Reactiile pot fi diferite de la o persoana la alta si nu imi asum responsabilitatea pentru posibilele rezultate. Fiecare persoana este responsabila pentru alegerile sale. Este recomandabil sa consulti un medic de specialitate inainte de a face schimbari in dieta si / sau stilul tau de viata!



Surse:http://www.infuziedesanatate.ro/volb...l-la-indemana/

[latan.elena]

Din reţetele domnului farmacist BOBARU: VOLBURA, ROCHIŢA-RÂNDUNICII (Convolvulus arvensis)







Buruieni de leac

- Există în viaţă lucruri care pentru unii sunt duşmani, pentru alţii sunt prieteni. Este şi cazul buruienilor de leac, nesuferite de agricultori, dar folosite şi apreciate de cei suferinzi -

Slăbiciunea mea pentru buruienile de leac re*zidă din faptul că între anii 1965-1970, am făcut liceul agricol din Vidra, jud. Giurgiu, iar în ultimul trimestru al anului V, am efectuat practica de absolvire a liceului, la Institutul pentru Cercetări A*gri*cole Fundulea, care avea în cultură şi plante medi*cinale. Terminând bacalaureatul cu nota 10, aveam opţiunea de a intra la Institutul Agronomic din Bucu*reşti, fără examen. Dar inima mă trăgea în altă parte. Am optat pentru Fa*cultatea de Farmacie din Bucu*reşti, intrând printre primii. Ca o în*tâmplare aparte, îmi amintesc că după ce-mi văzusem numele pe lista cu admişii la Facultatea de Farmacie, am luat-o pe jos, pe străzile Bucureş*tiului, ajungând în Piaţa Unirii. Ei bine, chiar la intrarea în piaţă, am vă*zut un panou pe care era o varză uria**şă, împreună cu înscrisul: "Varza valorează cât o farmacie". Am fost puţin debusolat de această afirmaţie (care avea un dram de adevăr), dar faptul că, în loc să devin inginer agro*nom, eu alesesem să fac farmacia, care iată, conform reclamei, valora cât o varză, m-a contrariat pe moment. M-am încurajat, spunându-mi că dacă nu îmi va plăcea farmacia, o să renunţ şi o să lucrez în agricultură, pen*tru că aveam diplomă de tehnician agronom. Acum, după 43 ani de atunci, nu regret că am făcut această alegere de a deveni farmacist.

Recunoaşterea volburei

În vederea evitării unor confuzii, adesea grave şi care pot prejudicia sănătatea, caracterele botanice de recunoaştere a plantelor medicinale sunt foarte impor*tante, mai ales pentru cei ce au plă*cerea de a le căuta şi culege direct din natură.
Deşi pare firavă, anemică, fragilă, şi are un al doilea nume aşa de graţios - rochiţa-rândunicii, volbura este, totuşi, o buruiană destul de greu de eradicat. Sugrumă plantele de cultură, încolăcindu-se în jurul lor şi ştran*gulându-le ca un şarpe. În plus, epuizează solul de principalele elemente necesare creşterii plantelor: azot, fosfor, potasiu.
Volbura este o specie ierboasă perenă foarte volu*bilă (se răsuceşte în jurul plantelor, arbuştilor, gardu*rilor, aracilor). În lipsa acestora, se întinde liber pe sol, până la o lungime de 1 m. Partea subterană este sub formă de rizomi, lungă şi subţire, de culoare albă, pe care sunt fixate rădăcini filiforme. Tulpina aeriană are 5 muchii, frunzele sunt sub formă de săgeţi, glabre, sau cu peri de culoare verde-mazăre, dispuse alternativ pe tulpini. Florile albe, solitare, uneori cu striaţiuni verti*cale de culoare roz şi formă de pâlnie, au aspectul de rochiţă pentru păpuşi (de aici şi inspirata denumire de rochiţa-rândunicii). Fructele sunt nişte capsule brune, sferice, dehiscente (care la maturitate se desfac în două). Ele nu prezintă interes terapeutic.

Zona de răspândire




Este o plantă iubitoare de lumină, crescând din abundenţă în regiunea de câmpie şi de deal, fiind frecventă în toate judeţele ţării.

Recoltare şi preparare

De obicei se recoltează înainte sau după înflo*rire. Recoltarea se face când terenul este uscat, prin smul*gerea ei, cu rădăcină cu tot. Se preferă a se recolta cât mai multă rădăcină, deoarece este mult mai bogată în principii active decât restul plantei. Acolo unde este abundentă în culturi, se adună după prăşit.
Planta se scutură de pământ, îndepărtându-se frun*zele îngălbenite şi fructificaţiile. Având în vedere că vol*bura se răsuceşte în jurul altor plante, se îndepăr*tează cu grijă acestea, pentru a nu impurifica materia primă.
Uscarea se face cel mai bine pe cale naturală, la umbră, în strat subţire, pe coli de hârtie sau rogojini, în spaţii aerisite, în poduri, de preferinţă acoperite cu tablă, în şoproane, verande, iar la bloc, pe balcon. După uscare, se ambalează în săculeţi de tifon sau pungi de hârtie. Se păs*trează până la momentul folosirii, ca plantă în*trea*gă, mărunţirea reali*zân*du-se înain*tea utili*zării. Randamentul de usca*re este de 4:1, adică din 400 g plantă verde trebuie să rezulte în urma pro*cesului de uscare 100 g plantă us*cată.
Părţile aeriene ale plan*tei conţin hetero*zide, for*mate din convolvulină şi ja*lapină, vi*tamina C, sub*stanţe minerale.
Precizarea farmacistului: Chiar dacă din punct de vedere chimic, vita*mina C, atât cea naturală, cât şi cea obţinută prin sinteză, au aceeaşi for*mulă, aceasta fiind acidul as*corbic, din punct de vedere farmaco*di*namic, este mult mai eficace vitamina C natu*rală, decât cea sintetică, datorită faptului că vitamina C naturală se formează în plantă ca un fitocomplex. De aceea, recomand fără reţinere, ca un aport de vitamina C pentru organism să provină din reg*nul vegetal şi nu din medicamentele de sinteză.



Utilizări terapeutice

Volbura are o singură acţiune terapeutică punc*tuală: laxativ sau purgativ, în funcţie de doză. Pre*paratele din volbură, prin efectul laxativ, pot fi un bun coleretic co*lagog, cicatrizant. Determină evacuarea conţinutului intestinal cu un scaun unic, neînsoţit de fenomene se*cun*dare. Stimulează secreţia şi eliminarea bilei. Ex*tern, grăbeşte vindecarea rănilor, arsurilor şi furuncu*lelor.

Preparate din volbură

Se pot prepara mai multe forme farmaceutice: cea*iuri (infuzie şi decoct), tinctură şi vin.
Precizarea farmacistului: Noţiunea de ceai poate avea două înţelesuri. Ceaiul poate fi făcut dintr-o singură plan*tă sau dintr-un amestec de plante medicinale, mă*runţite groscior din care se ob*ţine în final, prin opărire, o soluţie extractivă numită infuzie, iar prin fierbere, un decoct. Cele două în*ţelesuri sunt frecvent întâlnite şi acceptate în vocabularul fitote*rapiei. Există chiar butada: "Faci un ceai din ceai de tei, scapi de gripă cu trei lei".

Infuzia




Mod de preparare: 2 linguri de plantă măcinată groscior se opă*resc cu o ceaşcă de 250 ml de apă fiartă, se lasă timp de 30 minute, după care se filtrează. Se admi*nistrează o cană pe zi, seara, înainte de culcare, ca laxativ, în afecţiunile menţionate mai sus.

Decoctul

Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mă*runţită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas, de preferinţă din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală. Aceasta din urmă se va umecta cu puţină apă înaintea filtrării, altfel o parte din soluţia extractivă se va pierde din cauza îmbibării filtrului din vată. Prin această procedură se obţine un preparat mai concentrat, iar doza tera*peutică este de o cană pe zi, ca purgativ, în constipaţiile cronice.
Pentru obţinerea unor preparate în cantităţi mai mari şi cu termen de vala*bilitate mai lung, vă prezentăm alte două forme farmaceutice: tinctura şi vinul.

Tinctura de volbură

Mod de preparare: se foloseşte mo*dul clasic de preparare a tincturii, şi anu*me: 20 grame volbură uscată şi măci*nată groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs disti*lat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o de*plină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepăr*tându-se eventualele reziduuri care s-au depus pe fun*dul vasului. Se păstrează în fla*coane de sticlă sau plas*tic, prevăzute cu dop picurător. Doza uzuală este de 3 linguri pe zi, în constipaţii. Ter*menul de valabilitate este de 2 ani, de la data pre*pa*rării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul de volbură

Mod de preparare: 100 g plantă uscată, mărunţită groscior, se pune timp de 30 zile într-un litru de vin alb, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 30 zile, vinul se filtrează şi se pune la păstrat în flacoane, de preferat de 200 sau 250 ml. Se recomandă 50 ml, de 2 ori pe zi, în constipaţie.



Recomandarea farmacistului: Farmacia Fal*tis din Brăila prepară o pulbere laxativă, care ames*tecată cu o ceaşcă de ceai de volbură (infuzie sau de*coct) este indicată în tratamentul constipaţiilor atone, specifice omului vârstnic. Rezultatele sunt specta*cu*loase, dacă constipaţia este de natură fiziologică şi nu se datorează unor malformaţii la nivelul colonului. Faţă de laxativele de sinteză, acest tratament are avan*tajul că nu provoacă colici sau crampe bolnavului.

Farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com pentru informaţii despre procesarea plantelor medi*ci*nale sau alte preparate produse în laboratorul pro*priu. Gama de preparate poate fi vizualizată pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor", acordat de Co*le*giul Farmaciştilor din România.

http://www.formula-as.ro/2013/1084/m...arvensis-16812

[latan.elena]

Volbura, rochita randunicii (Convolvulus arvensis) - Eplante.ro





Volbura (Convolvulus Arvensis) - totul despre planta medicinala





Volbura - Rochita-randunicii - Convolvulus arvensis - Pesticide




Volbura / Convolvulus arvensis - Magazin agricol | Fitofarmacie






Volbura - o planta ierboasa - Biaplant





Volbura (Convolvus arvensis) - Sanatate Cu Plante




Rochita-randunicii trateaza afectiunile pielii - Ziare.com




volbura contraindicatii
volbura timpul infloririi
volbura proprietati
volbura ceai

volbura combatere
rochita randunicii wikipedia
rochita randunicii floare
informatii despre rochita randunicii

1

2

3

4

5

6

7

8

9