Si alte doua plante anti-cancerigene - pag 22 Vol 3

[Adrian Pop]

Si alte doua plante anti-cancerigene - pag 22 Vol 3


DSC08356.jpg

DSC08357.jpg



DSC08358.jpg

DSC08359.jpg

[Adrian Pop]

Atașament 11368

Atașament 11369

[latan.elena]

Si alte doua plante anti-cancerige


Mai intai vom vorbi despre OMAG. Casque de Jupiter- Char de Venus cum o numesc francezii- gen de plante erbacee, din familia ranunculaceelor, otravitoare, cu flori albastre-violete sau galbene,folositoare in farmacie datorita unui alcaloid pe care-l contine-in rizom- Aconitum.-
La ACONIT se spune doar ca este o planta extrem de toxica(aconit napullus).- farmacistii nu-l includ in folosul medicinii...fiind otravitor, si evident, nu cunosc relatia noxa-animala-noxa vegetala.- Desi nu este nici o noutate principiu lui Hipocrat''Medicus curat , naturasanat''(medicul trateaza, natura vindeca) nu se vad pasi spre adevar.Parasind natura de dragul eprubetei, cercetaraea s-a departat de adevaratul leac al boliilor. Mai nou , cand vor a-si justifica neputinta spun scurt: cancer...deci nu mai este nimic de facut. Sigur ca principiul''Similia similia bus curantur'' daca ar fi fost retinut de specialisti nu am ridica si azi din umeri... Ideea o aflam in drama Wagneriana PARSIFAL , si, amanuntul justifica faptul ca initiatii antichitatii si urmasii stiau totul .

Planta este cifrata in filonul grec

''CIUC normat: garu canceru rau de la SPLINA omari a fost paf ora supura delia facla , papa nocs croi ce-i Titanu Notu cita AMOC guri-a RINIKIUL pons- Lar Noscsu''.-




''CIUC- gatu:mor, vad Racu Nona Lelia fost parafa fuf. PAPADIA-n lumi Cioc ce-i acum - notati Uric Lola pons''.-Relatiile cu Insula Pastelui sunt evidente.Iata cateva:

1. He tuki ki roto i te vai , i ava ,i parakoroco

2. He tuki ki roto i te maea , i ihoiho kiko mea.

3. He tuki ki roto i te cone , he topa ko Tive, ko Rarai a Hoa, ko te nuahine ka Ugu a Ragi Kotekote.- etc

( din Mifa predania i legenda ostrova pacxi, p. 49).-



Si acum sa vedem ORBALTUL. Francezii ii zic Erysipele sau eresepele , dar nu-l studiaza. E vorba despre doua plante erbacee intrebuintate in medicina populara: a) planta veninoasa cu tulpina subtire cu frunze mari si cu flori mici, alba galbui-ACTEEA SPICATA- si, de...SILNICA.- Glechoma hederaceum, cu tulpina taratoare ,cu flori albastre sau violete, ale caror frunze si flori sunt leacuri in popor. Ce fel ?

Actaea racemosa- reprezinta un remediu homeopatic obtinut din planta cu acelasi nume.-


''Trac nou IOM gatu canceru -rad lumea poroisi ac peli son stopa deforma prpilus Loli puns urna stia Moga -i picta Nucet PIEL-Manol Sais (Sima) Fag dalba , magu Laru-i fica lor Sima Tuan Mog''.-



''Voga Arnota(notara) Racu cert un sporiadis codi pielii pur urina , Loli stia pe o analisi simula fagur DM. Fif''.-

[latan.elena]

Omagul - albastru, o planta medicinala, deosebit de veninoasa








GENERALITATI


Omagul - albastru - Aconitum napellus -, este o planta erbacee, din familia Ranunculaceelor, mare iubitoare de zone muntoase, stancoase, creste in flora spontana in tot lantul carpatic, denumiri populare - marul - lupului, remf, foaie, omag albastru -.
Omagul este una dintre cele mai otravitoare plante care cresc in Europa Centrala, in special sunt toxice radacina si semintele, este o planta ocrotita prin lege.

DESCRIERE

Omagul este o planta cu radacina ingrosata carnoasa,- tubercul - din care se dezvolta tulpina si numeroase radacini subtiri, tulpina poate atinge inaltimea de un metru, un metru si jumatate, frunzele de un verde inchis sunt mari, adanc divizate, netede si lucioase, florile au o minunata nuanta albastru-violaceu inchis, sunt dispuse in forma de ciorchine, inflorirea se produce vara din iunie pana in septembrie, in timpul infloririi omagul da nastere la tuberculi tineri din care se vor dezvolta plante noi, fructele contin seminte paroase cu muchii aripate.
RECOLTARE, FACTORI CURATIVI

In scopuri terapeutice se utilizeaza partea aeriana a plantei, care se recolteaza la inceputul infloririi si tuberculii tineri negriciosi la exterior, care se culeg dupa perioada de inflorire, acestia contin cea mai mare concentratie de alcaloizi daca sunt recoltati dimineata devreme.
Omagul este o planta cu un continut mare de alcaloizi in special - aconitina - o substanta alcaloida care provoaca inhibitia centrilor nervosi -, fiind o planta extrem de toxica utilizarea ei se va face numai cu avizul medicului.
INDICATII TERAPEUTICE

Omagul este utilizat ca planta medicinala numai cu avizul medicului specialist, cu efecte benefice in - tuse convulsiva, laringite, angine, bronsita, pneumonie, febra,guta, reumatism, nevralgii, sciatica -.
Omagul datorita continutului mare de alcaloizi are proprietati analgezice si antiinflamatorii, fiind folosit ca si ingredient in anumite medicamente naturiste benefice in afectiuni psihice si fizice cauzate de stres.





RECOMANDARI

Preparatele pe baza de omag - ceai, tinctura, unguente -, se pot achizitiona din magazinele naturiste, fiind o planta foarte otravitoare in special tuberculii, nu este recomadat sa o recoltam si sa o preparam acasa.
Persoanele care sufera cu inima nu trebuie sa utilizeze preparate din omag, nu trebuie depasite dozajele din prospect, supradozajul poate duce la otravire cu omag si chiar la deces.



Sursa:http://www.biaplant.ro/articole/omag...veninoasa.html




Omagul - o specie de plante veninoase cu calitati medicinale - Biaplant



Omagul - Aconitum napellus - Gradina-Online.ro





Omagul-efecte terapeutice - Afaceri Ardelene





Omagul - O planta frumoasa, dar periculoasa | CasaMea





Omag galben - Wikipedia





Aconitum napellus - Wikipedia





Cele mai otravitoare 10 plante din lume - Ziare.com





Omagul, planta care ajută în nevralgii – Doctor Expres





Omagul, o plantă toxică cu efect antinevralgic - Ziua de Constanta





Căutări referitoare la OMAG

omag galben
omag otrava
omag albastru wikipedia
omagul lupului

ceai de omag
omag padure si gradina
omag wikipedia
aconitum carmichaelii

[latan.elena]

Orbaltul (Actaea spicata), planta medicinala folosita in homeopatie

Orbaltul este o planta perena cunoscuta si cu numele popular de boabele-lupului. Face parte din familia Ranunculaceae si are denumirea stiintifica de Actaea spicata. Creste in regiunile cu paduri umede de munte din Europa si Asia.

Aceasta planta erbacee are radacina simpla, taratoare si carnoasa, tulpina inalta de pana la 60 cm, iar frunzele sunt lungi petiolate, verzi, ovale, cu marginile dintate. In varful tulpinei apar inflorescentele alungite formate din numeroase flori mici si albe. Perioada de inflorire este in lunile mai-iunie. Fructele sunt de forma ovoidala, la inceput verzi iar la maturitate devin purpurii sau negre lucioase.

In medicina naturista se foloseste radacina plantei, din ea se prepara o tinctura foarte eficienta in tratamentul crampelor abdominale, osteoartritei, artritei, edemelor, astmului bronsic, paduchilor, scabiei, tusei cronice, bronsitei. Radacina este apreciata pentru proprietatile sale expectorante, antispasmodice, vomitive, antiasmatice si purgative. De asemenea de la orbalt se recolteaza si frunzele care au si ele ca si radacina aceleasi elemente active.
In medicina populara aceasta planta nu este utilizata datorita toxicitatii sale. Semintele si fructele de orbalt contin substante toxice care in contact cu pielea provoaca edem si pete rosiatice pe suprafata acesteia. Daca sunt mancate pot duce la iritatii la nivelul tractului gastro-intestinal, delir, dificultati respiratorii.
In prezent orbaltul se foloseste mai putin si doar in homeopatie, pentru rolul sau laxativ, purgativ si in tratamentul reumatismului.


Sursa:https://bodygeek.ro/orbaltul-actaea-...-in-homeopatie





Indicatiile terapeutice ale orbaltului - Sanatate BZI.ro



Simptomele şi tratamentul bolnavilor de erizipel - Ziarul Lumina


DOCTOR NATURA Orbalţul, buruiana articulaţiilor - Monitorul Expres





Agenda medicala naturista - fitoterapie: actaea spicata l.