"Din jungla urbana a Craiovei"

[obi]

Cand alti vad aceasta ca fiind ceva banal, sau mai rau, nu vad nimic...!
Eu vad in acesta ceva unic, minunat si vindecator!
"Sa permitem veri sa isi intre in drepturi!"
20170512_133908.jpg20170512_133827.jpg20170512_133857.jpg

BENEFICIILE BUBURUZELOR IN GRADINA

Buburuza, numita si gargarita sau mamaruta, este originara de la noi din tara, insa doar cele cu doua(Adalia bipunctata) sau cu sapte(Coccinella septempunctata) pete negre. In ultimii 30 de ani, a fost adusa la noi in tara si buburuza harlequin(Harmonia axyridis), care poate fi galbena, rosie, portocalie, chiar si alba cu puncte negre sau poate fi neagra cu puncte rosii. Numarul punctelor poate varia de la zero la peste 20. A fost adusa din Asia de Est, cu buna stiinta, pentru a scapa de afide. Se mai numeste si buburuza asiatica.

Cateva specii ale buburuzelor.

Denumirea buburuzei in engleza este ladybird, in traducere, „pasarea doamnei”. In SUA a fost introdus de nevoie, dupa ce la sfarsitul sec. al 19-lea livezile de citrice au fost afectate de paduchele australian, adus din greseala in America, amenintand cu distrugerea tuturor copacilor de citrice. Buburuzele au curatat plantatiile in doar cateva luni de zile. Desi se dorea introducerea lor temporara, buburuzele sau acomodat si sau inmultit pe continentul Nord-American, integrandu-se singuri in peisaj. Desi este un pradator innascut si vorace, gradinarii si copii l-au indragit rapid, astazi in unele zone chiar se comercializeaza buburuze sau larve ale acestora, fiind considerati un luptator de prim rang in gradinaritul ecologic.

Diferenta de marime la diferitele specii de buburuze.

Buburuza harlequin, s-a adaptat foarte bine la clima si mediul de la noi din tara, si se inmulteste mult mai rapid decat buburuzele autohtone, astfel buburuzele autohtone, sunt pe cale de disparitie. In timp ce buburuzele autohtone, depun oua de 1-2 ori pe sezon, specia harlequin depune oua de 3-4 ori/sezon. Ar trebui totusi sa ne gandim la buburuza harlequin, ca la o insecta utila. Principala sursa de hrana a buburuzelor o reprezinta afidele, acele insecte cu corp moale, care se inmultesc foarte rapid si care sug seva plantelor, astfel scazand calitatea si cantitatea recoltei. Insa buburuzele consuma si alti daunatori, ea are un apetit puternic, elimina si acarienii, paduchele plantelor, etc… . Sunt atat de vorace, incat vor consuma chiar si ouale si larvele propriei specii.

Buburuza specia asiatica sau Harlequin.

Inmultirea: Ele depun ouale pe dosul frunzelor intr-un unghi de 20 – 30%(fiind astfel usor de recunoscut), in grupuri de cate 15-30 de oua de culoarea galbena. Sunt adesea confundate cu ouale insectei de Colorado. Adultii daca gasesc deja oua sau larve pe o planta, isi iau zborul rapid, si zboara cat mai departe posibil. Motivul? Larvele care ies din oua dupa 1 saptamana, vor consuma ouale mai proaspete.
Dupa depunerea oualor, la circa 7-10 zile, in functie de temperatura, ies larvele, care vor consuma in medie 650 de oua de afide sau 400 de afide adulte, in doar 4 saptamani. Dupa circa 4 saptamani, larvele intra in stadiul de pupa, infasurandu-se intr-un cocon, de unde in aproximativ 1 saptamana, vor iesi ca adulti.
Daca inca mai folosim insecticide si pesticide, atunci nu mai are rost sa ne imprietenim cu buburuzele. Ele ori pleaca de bunavoie, cautand locuri inca nepoluate, ori vor muri odata cu insectele daunatoare, dupa tratarea cu insecticide. Nu exista cale de mijloc, multi se gandesc, gresit: pai las ca dau odata si gata. Prin stropirea cu insecticide mai mult daunam decat folosim, dar desigur, sunt pareri si pareri.

[obi]

22.06.2015

[obi]

21.05.2017, inca de la prima ora a dimineti simt nevoia de natura, pomi, apa, pasari si sunetele lor, ocait de brosca etc. si aleg sa ma duc la balta Hanul Doctorului, "Broscuta" langa stadionul Gica Popescu, fara sa vreau intru in contact cu pescari.
- Merge?
- Merge!
- Trage?
- Trage sa moara ha ha!!
La un moment dat se "sparge gheata" si imi zice unul din ei zambind cu undita in mana indoita, mai ca se rupea de ce prinsese acolo!
- Ia te uita prietene, am prins balena...
Curios ma apropii sa vad ce a prins si simt cum mi s-au inmuiat picioarele cand am vazut vietatea care dadea sa elibere de acul de la undita.
Pot ca sa va spun ca si eu pescuiesc si nu sunt lipsit de acele momente si imagini cand acul raneste pestele si trebuie sa il scoti, dar asta devine rutina pentru cei care simt nevoia sa vaneze pentru hrana.
Vietatea pe care o prinsese pescarul era o broasca testoasa si nu una autohtona, era din specia Trachemys scripta scripta cu tamplele galbene .
Cel care o prinsese ia fost frica sa puna mana pe ia si sa o elibere de ac, la fel si mie in prima faza ca o repulsie si la chemat pe altu care mai intervenise in astfelel de situatii !!!
Au inceput sa se stanga, sa rada, sa faca glume, invocand ca locul ei nu este in balta si ca deaia nu pot ei sa prinda peste mult bla, bla, asa ca il vad pe pescarul curajos si salvator al situatiiei cum se apropie de noi uitanduse pe jos in stanga, in dreapta parca cauta un bat, o piatra sa "salveze" situatia, anticipez si vad intr-o secunda ca scopul lui era sa o omoare, in acel moment am apucat broasca de carapace sa o eliberez eu de ac.
Toti ma privesc mirati, si le spun ca este pacat sa o omori, ca acesta este un mic semn al apei curate si nepoaluate aducadule aminte cum se spalau cai si masinile in acesta balta etc. la care unul din ei imi zice ca mai sunt o gramada vazand in acesta ceva rau.
I-am zis ca acesta broscuta nu este una autohtona si ca este o broscuta testoasa de Florida, m-au privit mirati, continund sa le zic ca se gasesc la noi in tara doar peshopuri la vanzare si se cresc in acvarii, iubitori acestor finte cheltuie bani grei pentru acest hobi.
Multumit ca le-am diminuat intentia criminala i-am dat broscuta sa-i scoata acul de la undita care o prinsese cat si alt ac al carui fir se rupsese cu ceva tamp in urma, facandu-l atent sa nu o chinuie si sa o ranesca mai rau. Dupa ce a eliberato a lasat-o pe mal la o distanta 10m de apa, am luat broscuta in mana cu intentia sa o arunc in apa, la care ei imi zic rastit sa nu o arunc in apa, timp de trei secunde m-am blocat.
Si le-am raspuns:
- ok
- da nu o arunc in apa
Am luat telefonul si am inceput sa-i fac poze gandind la ce pot face eu pt. acea broscuta si pt. acei pescari.
1- Daca o aruncam in apa ma alegeam probabil cu cel putin o injuratura nu ca mar fi deranjat, dar posibilitatea sa fie prinsa si omorata era de 100%.
2- Daca o "furam, rapeam" si o luam acasa, sau sa o donez cuiva sa o faca fericita, pescari nu ar fi inteles nimic mai ales ca aveau antecedente, ca este balta plina de broscute si asta ma duce cu gandul ca exista posibilitatea ca acesta specie de broscuta testoasa sa se fi adaptat climatului si sa se inmulteasca!
3- Dumnezeu imi da ideea sa le arat pe telefon cat costa pe olx acea broscuta la marimea ei, specificandule ca anumiti oameni chiar si pesoane mondene care stau la vila au fantani arteziene cu iazuri de diferite marimi si forme cu pesti crap koi si ca prezenta unei testoase acolo este vitala ca din ce in ce mai multi oameni pun accent pe Feng Shui cu aceste broscute, ca se poate convinge ducand acea broscuta la piata fie la tarabele cu pestisori de acvariu fie la petshop va putea obtine cel putin 30-40 lei .
REZULTAT: - In ochi mirati ai pescarilor am vazut o sclipire, fiindule buna informatia pe care le-am oferito drept urmare pescarul "salvator de situatie" ma ascultat cand i-am zis sa nu o mai tina in soare si sa o umezeasca din cand in cand, cat o va tine in acea cutie pana cand o va duce el cuiva care ar fi avut nevoie de o broscuta testoasa dupa cum mia spus..... si ma intrebat de unde stiu toate acestea, iam raspuns ca am ca pasiune acvaristica si cunosc producatori si importatori de vietati acvatice pt. acvariu ca duc o viata buna din profitul obtinut.

[obi]

In ultima vreme au aparut si la noi in tara semnalari cu tot felul de specii exotice eliberate de catre posesorii ignoranti in natura autohtona.

Animalele sunt de toate felurile, de la papagali in parcurile din Bucuresti, la vidre americane in Constanta si testoase exotice in tot mai multe colturi ale tarii. Dar sunt si cazuri de plante introduse iresponsabil, precum plantatul salcamilor (o alta specie invaziva importata din America de Nord), care duc la uscarea solurilor si o reducere a biodiversitatii in zona.

Aceste specii devin invazive, adica au un efect devastator asupra mediului local in care sunt introduse, pentru ca fauna si flora locala nu sunt adaptate pentru a suporta specia respectiva.

Cele mai frecvente cazuri raman cele ale testoaselor exotice acvatice eliberate pe apele romanesti, mai ales din genurile Trachemys (Trachemys scripta scripta – testoasa cu tample galbene; Trachemys scripta elegans – testoasa cu tample rosii; Trachemys scripta troosti – testoasa Cumberland) si Graptemys – testoasa harta. Testoasele exotice acvatice sunt adesea achizitionate in stadiul de pui de cativa centimetri, pentru copii, care insa isi pierd rapid interesul fata de animalul de casa nou. Asa ca de fapt parintii sunt cei care trebuie sa le ingrijeasca. La achizitionare insa nu sunt informati despre dimensiunile exemplarelor adulte (peste 25cm lungime la carapace si 2kg greutate), spatiul necesar (minim 300L apa pentru un singur exemplar adult, cu suprafata mare de inot), costurile echipamentului necesar unui acvaterariu, al hranei, etc. si testoasele ajung, astfel, dupa cativa ani, sa devina indezirabile. Piata este insa suprasaturata de exemplare de vanzare de toate dimensiunile si scoaterea la vanzare nu rezolva problema, astfel incat eliberarea pe o apa pare cea mai rapida solutie. Initial erau preferate lacurile din parcurile oraselor, dar in ultima vreme se observa tot mai multe exemplare in salbaticie.

Asa ca sa se luam ca exemplu si sa analizam impactul unei astfel de eliberari negandite.

Testoasele exotice, mai ales din genul Trachemys, sunt rezistente, perfect adaptabile climei noastre temperate – deci hiberneaza iarna cu succes in salbaticie -, sunt pradatori agresivi, ajung repede la maturitate sexuala (chiar si in 2-3 ani in captivitate) si se pare ca in unele tari se si reproduc in salbaticie infiintand populatii stabile (in tari precum Serbia s-a documentat acest fapt, in Romania este banuit si situatia actuala sugereaza acest aspect, doar ca nu a fost confirmat).

Aceste testoase intra astfel in competitie directa cu flora si fauna locala ducand uneori la extinctii locale de specii de animale si plante. Un fapt important este ca intra in competitie directa cu testoasa de apa europeana – Emys orbicularis-, specie de interes comunitar si protejata de lege, surprinsa si in logo-ul ONG-ului nostru. Trachemys sunt mai mari si agresive, adesea ataca si ranesc testoasele autohtone, de obicei prin sectionarea cozii, iar daca aceasta sectionare se face la nivelul cloacei, testoasa ranita nu se va mai putea reproduce. Apoi intra in competitie in ceea ce priveste hrana si locurile de stat la soare, locurile de depus oua.

Sunt numeroase studii stiintifice care au documentat impactul negativ al testoaselor din genul Trachemys in locurile ne-native unde au fost eliberate. Un astfel de studiu concluzioneaza faptul ca, per ansamblul populatiei de testoase din apa respectiva, testoasele Trachemys inhiba dezvoltarea altor specii native cu care traiesc in aceeasi apa (Pearson, Steven H., Harold W. Avery, and James R. Spotila. "Juvenile invasive red-eared slider turtles negatively impact the growth of native turtles: implications for global freshwater turtle populations." Biological Conservation 186 (2015): 115-121.). Prin urmare, toate testoasele exotice eliberate in mod total iresponsabil in salbaticia romaneasca, influenteaza in mod negativ testoasele noastre Emys orbicularis.

Pentru a preveni eliberarea testoaselor exotice in natura, s-a infiintat grupul de facebook „Trachemys Adoption – Romanian Coalition” sau TARC: https://www.facebook.com/groups/tarc08/ Stapanii de testoase exotice care doresc sa doneze sau sa adopte astfel de testoase se pot adresa grupului.

De asemenea, am realizat un material informativ pentru doritorii de testoase exotice ca si animal de companie, care sa informeze despre aspectele necesare ingrijirii pe termen lung ale unor astfel de animale de casa speciale, cu medie de viata de peste 60 de ani, deci care sunt practic animale de companie pe viata. Detalii aici: viewtopic.php?f=12&t=3680&hilit=afis

O previzualizare a afisului gasiti mai jos si varianta in format digital se poate descarca de aici: https://www.dropbox.com/s/bf72k6pxpdrpe ... 3.jpg?dl=0

Se poate distribui mai departe in formatul original pentru a ajunge la cat mai multa lume. Sunteti bineveniti sa ajutati la aceasta campanie mica de informare!

In imaginile urmatoare aveti suprinse cateva exemple de animale exotice ajunse in natura noastra.

Trachemys scripta elegans - țestoasa cu tâmple roșii - pe râul Bistrița, jud. Neamț
Foto: Lucian Pruteanu



Trachemys scripta elegans - țestoasa cu tâmple roșii - pe râul Bistrița, jud. Neamț, alături de o broască mare de lac autohtonă (Pelophylax ridibundus)
Foto: Lucian Pruteanu.



Trachemys scripta elegans - țestoasa cu tâmple roșii - pe râul Bistrița, jud. Neamț alături de Emys orbicularis autohton - țestoasa de apă europeană.
Foto: Lucian Pruteanu.



Trachemys scripta elegans - țestoasa cu tâmple roșii - și Trachemys scripta scripta - țestoasa cu tâmple galbene - pe râul Bistrița, jud. Neamț
Foto: Lucian Pruteanu.



Trachemys scripta elegans - țestoasa cu tâmple roșii -, Trachemys scripta scripta - țestoasa cu tâmple galbene - și Emys orbicularis - țestoasa de apă europeană - pe râul Bistrița, jud. Neamț
Foto: Lucian Pruteanu.



Preluată din grupul Herping Romania, o postare a lui Tibor Sos: "Varanus exanthematicus ucis de câini la Cristuru Secuiesc (Harghita), după ce și el a consumat un cățel de ciobănesc german. Cine-i de vină? Omul. Foto: Ambrus Emil."



Afiș de informare cu privire la țestoasele exotice ca animale de companie:


sursa

[obi]

..........Testoasele exotice acvatice sunt adesea achizitionate in stadiul de pui de cativa centimetri, pentru copii, care insa isi pierd rapid interesul fata de animalul de casa nou. .....

Dar poate fi si un caz ca in Poveste cu un pestisor de aur pe care am postato in topicul Pasiunea mea acvaristica.

[obi]

Sa ma ierte căluțul ca il postez ne demn de el dar iti trebuie o mare doza de prostie sa transporti bietul cal si caruta intr-o duba care nu este prevazuta pt. aceste gen transport si sa il mai ti si calul in duba pe caldura sufocanta chinuindul.
M-am luat de țigani in cauza si le-am zis ca daca mai vad un scenariu similar anunt politia pt. rele tratamente aplicate animalelor si pot ramane fara cal!