Poze Athos si Meteora 2016

[Adrian Pop]

https://www.google.ro/search?q=ATHOS...TULUI+GHEORGHE

[Adrian Pop]

http://www.crestinortodox.ro/biseric...ont-67570.html

Xenofont

Mareste imaginea.

Manastirea Xenofont cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost fondata in secolul al X-lea de un cuvios cu acelasi nume, care era unul din ucenicii Sfantului Atanasie Atonitul. Cuviosul Xenofonte fusese un viteaz grec, care si-a savarsit viata impreuna cu cei doi fii ai sai Ioan si Arcadie, in lavra cea mare.
In secolul al XI-lea a fost reinnoita de sihastrul Simeon, un fost general bizantin, cu trei ucenici ai sai, Eusebiu, Candid si Ilarion, ajutati de imparatul Nichifor Votaniat (1078-1081). Arsa si jefuita de pirati si de armatele uniate filocatolice, in anul 1285, a fost refacuta si intretinuta aproape cinci secole prin daniile facute de boierii si domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei.
Dupa Sfantul Stefan cel Mare, care face danii in 1475, cei mai mari ctitori ai manastirii Xenofont au fost boierii craioveni, pe la anul 1545. Acestia sunt Barbu Banu, Danciu Vornicu, Parvu si Radu. Timp de 20 de ani, intre anii 1544 si 1564, ei zidesc aici biserica noua cu pictura, o parte de chilii si alte anexe.
Din anul 1607 pana in anul 1763, majoritatea domnilor Tarii Romanesti dau anual cate 11.000 de aspri turcesti Manastirii Xenofont. Dintre acestia amintim pe Radu Serban, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si domnii fanarioti, pana la Matei Racovita, in anul 1763.
Dupa incendiul din 1807, ultimul mare ajutor se trimite din Principatele Romane intre anii 1817 si 1837, cand se zideste la Xenofont o noua biserica cu acelasi hram - Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.

In ordine ierarhica, Manastirea Xenofont este a saisprezecea lavra aghiorita. De aceasta manastire depinde Schitul Xenofont, fondat de isihastul Silvestru in anul 1760. Schitul are mai multe chilii si colibe in care se nevoiau in trecut mai mult de 50 de isihasti greci si romani.
Manastirea are trei icoane facatoare de minuni foarte frumoase. Una a Maicii Domnului careia i se zice si "Povatuitoarea", adica "Indrumatoarea" (Hodighitria), una a Sfantului Gheorghe si alta a Sfantului Dimitrie. Are si sfinte moaste: o bucata din capul Sfantului Mucenic Trifon, mana Sfintei Marina si a Sfantului Modest si altele.
In biblioteca manastirii, pe langa cartile de valoare, mai au si cateva manuscrise dintre care opt pe pergament din secolul al XII-XIV-lea cuprinzand chestii bisericesti si trei manuscrise pe pergament cuprinzand liturghia Sfantului Ioan Hrisostom.
Sursa: CrestinOrtodox.ro

[Adrian Pop]

[Adrian Pop]

https://sfantulmunteathos.wordpress.com/tag/moaste/

[Adrian Pop]

Manastirea Xenofont

Mareste imaginea.

Manastirea Xenofont este una dintre marile manastiri athonite din Sfantul Munte Athos. Fiind asezata intre Manastirea Dochiariu si Manastirea Sfantul Pantelimon - Rusikon, Manastirea Xenofont a fost contruita in secolul al X-lea, de catre Sfantul Cuvios Xenofont, unul dintre ucenicii Sfantului Atanasie Athonitul. Biserica centrala, cat si intreaga manastire, a fost pusa sub ocrotirea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. In ordinea ierarhica athonita, Manastirea Xenofont este a saisprezecea manastire.

Manastirea Xenofont - Sfantul Munte Athos
Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.
Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronikita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.

Manastirea Xenofont - scurt istoric
Manastirea Xenofont a fost intemeiata in secolul al X-lea, de catre Cuviosul Xenofont, unul dintre ucenicii Sfantului Atanasie Athonitul. Cuviosul Xenofont a fost un viteaz grec, care si-a savarsit viata in Manastirea Marea Lavra, impreuna cu cei doi fii ai sai Ioan si Arcadie.
In secolul al XI-lea, manastirea a fost reinnoita de Cuviosul sihastru Simeon, un fost general bizantin, impreuna cu trei ucenici ai sai, Eusebiu, Candid si Ilarion, ajutati de imparatul Nichifor (1078-1081). Stefan, un amiral al imparatului Nichifor, se va calugari la aceasta manastire, primind numele de Simeon. Peste ceva vreme, acesta va ajunge staret al manastirii, el contribuind mult la refacerea acesteia, din punct de vedere material.

Manastirea Xenofont a fost arsa si jefuita atat de catre pirati, cat si de catre armatele uniate filo-catolice. In anul 1285, manastirea a fost insa refacuta. Perioada de inflorire monahala din Xenefont este intrerupta de caderea Constantinopolului (1453).
Dupa aceasta data, manastirea a fost intretinuta, vreme de aproape cinci secole, prin daniile facute de boierii si domnii credinciosi ai Tarii Romanesti si ai Moldovei. In manastire au ajutat foarte mult domnitorii romani Sfantul Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si altii.

Sfantul Stefan cel Mare face o serie de danii insemnate, in anul 1475. Dupa sfantul moldovean, cei mai mari ctitori ai Manastirii Xenofont au fost boierii craioveni, acestia ctitorind manastirea pe la anul 1545. Numele lor sunt: Barbu Banu, Danciu Vornicu, Parvu si Radu. Vreme de 20 de ani, intre anii 1544 si 1564, acestia zidesc biserica cea noua, imbracand-o cu pictura, cat si o parte dintre chilii si alte anexe.
In perioada anilor 1607-1763, mai toti domnilor Tarii Romanesti vor ctitori manastirea athonita a Cuviosului Xenofont. Astfel, acestia vor da manastirii, anual, cate 11.000 de aspri turcesti. Dintre acestia, ii amintim pe urmatorii domnitori: Radu Serban, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu si domnii fanarioti, pana la Matei Racovita, in anul 1763.

Dupa incendiul ce a cuprins manastirea, in anul 1807, ultimul mare ajutor "romanesc" se trimite manastirii intre anii 1817-1837, cand se zideste noua biserica a manastirii, purtand insa acelasi hram, anume pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.
In curtea manastirii se afla doua biserici, una fiind mai noua, cu catapeteasma din marmura, lucrata foarte frumos. Biserica cea veche, de dimensiuni mai reduse a fost refacuta de doi boieri romani, Duca si Radu, in anul 1545. In biserica cea veche a manastirii se afla inca si astazi vasul care a fost umplut cu untdelemn, in chip minunat, de catre Maica Domnului, atunci cand manastirea ramasese fara rezerve.

Biserica centrala a manastirii a fost pictata de pictorul bisericesc Antonie. Catapeteasma bisericii a fost mestesugit sculptata in lemn, in secolul al XVII-lea. Manastirea Xenofont pastreaza, cu mare evlavie si bucurie, trei mari icoane facatoare de minuni: icoana Maicii Domnului, numita "Povatuitoarea", adica "Indrumatoarea" (Hodighitria); icoana Sfantului Gheorghe si icoana Sfantului Dimitrie.
In manastire se mai pastreaza si o serie de Sfinte Moaste, printre care: o bucata din capul Sfantului Mucenic Trifon, mana Sfintei Marina, mana Sfantului Modest, particele din Moastele Sfintilor Doctori Cosma si Damian, din ale Sfantului Arcadie, cat si o bucatica din Piatra Sfantului Mormant.

Biblioteca manastirii are un fond de carte de peste 4.000 de titluri, 300 de manuscrise si alte documente. In biblioteca manastirii, pe langa cartile de valoare, mai se pastreaza si cateva manuscrise, dintre care opt pe pergament, datand din secolele XII-XIV, cuprinzand lucrari bisericesti, si trei manuscrise pe pergament cuprinzand Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur.
Dintre cele 14 paraclise ale manastirii, opt sunt asezate in incinta acesteia. Pe malul marii este un izvor, facut prin minune de Sfantul Gheorghe, si, chiar daca se afla la nivelul marii, apa lui este dulce si buna de baut.

Unul dintre cele mai renumite schituri ale Manastirii Xenofont este schitul omonim (Xenofont), intemeiat de Cuviosul isihast Silvestru, intre anii 1760-1766, ajutat fiind de calugarii Efrem si Agapie. In schitul amintit, aflat mai sus de manastire, inchinat Bunei Vestiri, se nevoiau mai bine de 50 de isihasti greci si romani. Astazi, schitul are 22 de chilii, in multe dintre ele calugarii ocupandu-se cu pregatirea de tamaie naturala.
In prezent (2009), in Manastirea Xenofont, cat si in jurul ei, se nevoiesc 70 de monahi.
Teodor Danalache

[Adrian Pop]

[Adrian Pop]

[Adrian Pop]

https://www.google.ro/search?q=Xenof...aYA9IQ_AUIBigB

[Adrian Pop]

Poze Athos si Meteora 2016

Poze Athos si Meteora 2016

[Adrian Pop]

Odoarele Mănăstirii Xenofont


6 OCTOMBRIE 2016 SILVIU CLUCILOCURI DE PELERINAJ



În tezaurul Mănăstirii Xenofont se păstrează părţi din moaştele mai multor sfinţi, dar şi icoane, veşminte brodate şi vase liturgice deosebit de valoroase.

În schevofilachionul mănăstirii se păstrează Crucea ctitoricească a Sfântului Xenofon, care are o bucată din lemnul Sfintei Cruci, dar şi părţi din Sfinte Moaşte ale Sfinţilor Apostoli Andrei, Varnava şi Filip, ale Sfinţilor Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, Ioan cel Milostiv, Modest, Trifon, Iacob Persul, Ignatie Teoforul, Grigorie Palama, Haralambie, Fotie Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinţilor Marilor Mucenici Gheorghe, Dimitrie, Mercurie, Mina, Marina şi Parascheva, ale Sfinţilor Noi Mucenici Dimitrie Peloponisiul, Teodor Bizantiul şi ale Cuvioşilor Mucenici Eftimie, Acachie şi Ignatie de la Schitul Mănăstirii Iviron.
Iconofilachionul mănăstirii adăposteşte o icoană a Schimbării la Faţă a Mântuitorului (secolul al XIII-lea) în steatit (18x15 cm), precum şi o icoană valoroasă a Sfântului Ioan Botezătorul (secolul al XVII-lea). De asemenea, pe coloanele din răsărit ale noului katholikon se află, în dreapta Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe, iar în stânga Icoana Maicii Domnului „Odighitria”. Dar lauda mănăstirii sunt cele două icoane în mozaic ale Sfinţilor Dimitrie şi Gheorghe, care datează din secolele X-XI. Sfinţii sunt reprezentaţi în întregime şi nu sunt îmbrăcaţi în haine militare, ci în îmbrăcămintea de ofiţeri superiori imperiali.
Tezaurul Xenofontului mai cuprinde un manuscris pe pergament „Evanghelia slavonă”, darul voievodului Ţării Româneşti Alexandru al II-lea Mircea (1574), precum şi un epitrahil brodat din fir de aur, argint şi mătase colorată, darul Sfântului Neagoe Basarab (1517).