Cei mai mari scriitori ai lumii - Lucian Blaga

[latan.elena]

Cei mai mari scriitori ai lumii - Lucian Blaga







Dupa Eminescu, Lucian Blaga a fost poetul cel mai profund implicat in constructia unui mit poetic national, caruia a stiut sa-i confere o valoare universala. Temperament goethean, el a trait insa si a exprimat cu intensitate marile nelinisti ale spiritului modern. Prin excelenta interogativa, creatia sa atinge, in ultima instanta, marea seninatate a clasicilor. (Ion Pop)

Nascut in Lancram, unul dintre satele Romaniei a caror celebritate a fost asigurata gratie inspiratelor evocari lirice, intr-o familie de intelectuali de formatie teologica, Lucian Blaga s-a format in contextul unui bilingvism romano-german. A urmat studii teologice la Sibiu si filozofia la Viena. Profesor universitar la Cluj, diplomat, fondator al revistei Gandirea, Lucian Blaga a trait si experienta epurarilor operate de regimul comunist. Ratiunile, justificarile activistilor invocau aderenta filozofiei blagiene la forme si matrici idealiste.

Este creatorul singurului sistem filozofic romanesc cu Spatiul mioritic (1936). Genul literar de manifestare predilecta a fost poezia, dar a experimentat notabil si in teatru, roman. Studiile de estetica si filozofia culturii (trilogia cunoasterii, trilogia valorilor, trilogia culturii) au creat numerosi adepti si cercetatori aplicati. Debutul spectaculos cu volumul de inalta tinuta lirica Poemele luminii (1919) a consemnat o revolutie nebanuita a discursului liric.

Lumina este un construct a carui densitate metafizica este masurabila doar in spatiile de dincolo de moartea fenomenelor. Pentru a o afla, poetul descinde in timpul si taramul Genezei, unde cursul lumii nu-si aflase inca resorturile de functionare. Marea de lumina, haosul diafan ce stau la baza nasterii perpetue a universului sunt receptate ca victorii ale ordinii, ale cosmosului, ale geometriei creatiei nesfarsite. Astfel, haosul, indefinitul, este asezat intr-o paradoxala sistema. Dar coborarea abisala creeaza doar luneta spre lume, regleaza perspectiva proiectiei. Materia e lumina condensata - sentinta ce vorbeste despre predispozitia lirismului de a se genera prin “contemplarea universului sensibil, a naturii ale carei aparitii sunt resimtite sau intelese ca forme ale substantei primordiale si eterne" (Ion Pop). Blaga evita intelectualismul gratuit, si-l asuma insa fara a cadea in meditatie.

Exista o conceptie asupra lumii, dar functiile cel mai adesea activate sunt de contemplare, de recunoastere si numire a elementelor si formelor mundane. Coexistenta luminii si intunericului in acest univers, fascinatia mistica a acestei dihotomii tensioneaza poeticul, hraneste ambiguitatea despre care s-a spus ca ar sustine intreaga opera blagiana. in metafora sintetizatoare a simplitatii si puritatii - corola de minuni a lumii - Blaga aduna conceptia sa asupra naturii. Ocurenta acesteia in chiar prima pagina a volumului de debut va fi convertita in cap de paradigma lirica a intregii sale opere lirice.

Lumina ce-o simt

navalindu-mi in piept cand te vad,

oare nu e un strop din lumina

creata in ziua dintai,

din lumina aceea-nsetata de vieata?

Nimicul zacea-n agonie,

cand singur plutea-n intuneric si dat-a

un semn Nepatrunsul:

«Sa fie lumina!»

(Lumina)

Sistemul de referinte ale universului poetic il reprezinta satul minunilor, muntele magic, padurea in care traieste unicornul sau cerbul cu stea in frunte, campul inundat de lumina verii, cu flora si fauna lor abundenta, amestec de real si fabulos.

Acest topos liric pare a fi intr-o relatie fireasca, de reflectie a lumii reale, poate intr-o forma concentrata, rezumand doar ceea ce este indispensabil. Aceasta esentializare se radicalizeaza progresiv, stalpii universului fiind, in stadiu intermediar, radacinile corolei de minuni a lumii, mume, puteri, seminte etc. iar, in cele din urma, un spatiu al luminii, in care diafane seminte inaripate zboara pe invizibile fire spre tinte doar undeva-n mituri intrezarite. Universul se recroieste dupa legile Genezei, se ghideaza doar dupa istoria timpurilor mitice ale inceputurilor. Dematerializarea lumii nu vizeaza escatologicul, ci o alta ordine, superioara. Totul e un fel de eufonie atotguvernatoare: ce cantec nemasurat!, lumea e o cantare.

Toate volumele de poezie ale lui Blaga, antume, precum si postumele, au fost receptate cu un interes ce a favorizat si o recunoastere universala, fiind nominalizat in 1956 pentru decernarea Premiul Nobel pentru literatura (fiind preferat insa scriitorul hispanic Juan Ramon Jimenez). Intre cercetarea filozofica profesata de ganditorul si creatorul de sistem si poezia lui Blaga s-a stabilit o relatie de consubstantialitate. A detasa discursul liric blagian de profunzimea speculatiei filozofice este o eroare comparabila cu acceptarea unei subordonari neconditionate. La nivelul unor filiatii de sorginte estetica, inrudirea poeziei lui Blaga cu spiritul liric german de la Rilke, Stephan Georg, Goethe este contrabalansata de o participare emotionala folclorica. Blaga a fost de altfel unul dintre cei mai inspirati antologatori ai folclorului poetic national. Influenta majora a marelui profesor transilvanean asupra multor generatii de creatori romani continua in forma pe care nici ideologia comunista nu a reusit sa o interzica vreodata.

Astazi, opera lui Blaga suporta alte interpretari, alte lecturi, ceea ce plaseaza interesul pentru aceasta experienta dincolo de accidentale experiente didacticiste. Blaga iese din corsetul epocii sale, se daruieste insa contemporanilor cu fervoarea modelului sacrificial. Este in constiinta secolului XX ceva din geografia mitologica pe care poezia sa a desenat-o spre tinte majore, precum tristetea metafizica a omului vizitat din ce in ce mai rar de revelatia tainei. Echilibrul pe care l-a propus literelor romanesti a impacat spirite critice aflate indeobste in nesfarsite confruntari detractoriale, doar pentru ca poezia sa a respirat mereu de un lirism fundamental.



http://cultural.bzi.ro/cei-mai-mari-...cian-blaga-793

[latan.elena]

A fost o dragoste tare ca granitul. LUCIAN BLAGA şi CORNELIA BREDICEANU

Cornelia şi Lucian Blaga

de Liliana MOLDOVAN

Lucian Blaga a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu în 1915, la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, pe când erau colegi la liceul la care tânăra domnişoară se înscrisese pentru a-şi da bacalaureatul. Povestea lor de dragoste s-a consolidat mai târziu în anii studenţiei, la Viena, când cei doi tineri s-au regăsit, iar sufletele lor s-au recunoscut şi inimile lor au început să bată acelaşi ritm. „Ne comportam ca şi cum ne-am fi cunoscut dintotdeauna. O priveam pierdut” recunoştea viitorul filosof şi diplomat român. Pe atunci, Blaga era student la Facultatea de Filosofie, iar Cornelia urma cursurile Facultăţii de Medicină. Poate nu întâmplător, reîntâlnirea lor a avut loc într-o bibliotecă, respectiv în sala de lectură a Bibliotecii Universităţii din Viena. Poate un întâmplător marea lor iubire a stat, cum este şi firesc, sub semnul poeziei, al cuvintelor tainice, al atingerilor magice, al plimbărilor inocente prin parcurile capitalei vieneze.„Îmi ocupam foarte devreme locul în Biblioteca Universităţii – mărturisea Lucian Blaga în «Hronicul şi cântecul vârstelor» – S-a potrivit odată într-o după-amiază, după o oră două de lectură, că mi-am ridicat ochii de pe carte. În faţa mea vizitatorii în şir […]. Printre cei dintâi care aşteptau, era domnişoara Cornelia. […] Frumoasă cu adevărat. Silueta calmă, privirea uşor melancolică, liniile inteligente erau aceleaşi, dar mai mature acum. Cornelia nu mai era fetişcana subţirică, ce refuza cu dispreţ băieţos împlinirile. Făptura, de contururi înmuiate în nuanţe de catifea, făcuse concesii feminităţii.” (Lucian Blaga, Hronicul şi cîntecul vîrstelor, Bucureşti, Editura Tineretului, 1965, p. 186.)În vremea în care erau colegi de liceu, Lucian Blaga îi spunea Corneliei „ghiocelul negru”, gândindu-se la tânăra firavă cu ochi mari şi inteligenţi de care s-a îndrăgostit, mai târziu, nebuneşte şi pe care a transformat-o în centru al existenţei sale. Iată ce scria despre ea, prin 1920, când se pregătea să o ceară de soţie: ,,Dacă tu eşti a mea, dacă tu îţi dăruieşti eul tău – mie, atunci şi eu o să-ţi dăruiesc ţie şi tuturor celorlalţi lucruri frumoase, unice în felul lor… Altfel, crede-mă, aş închide buzele şi aş tăcea viaţa întreagă, căci nu ar putea vorbi cineva, dacă te-a pierdut. Aş tăcea retras în mine, şi nimeni n-ar şti după moartea mea, că am trăit. Un singur izvor am pentru tot ceea ce fac: Tu!” (Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale. 1919 ; 1936-1939 ; 1939-1940 ; 1959-1960, Bucureşti, Humanitas, 2016.).

Cornelia, Lucian şi Dorli Blaga

Marele poet, filosof şi diplomat român recunoştea că se simţea pierdut fără ea, de aceea nu a încetat să o adore, nu a încetat să lupte pentru femeia iubită, cerând-o de nevastă în ciuda faptului că la început părinţii fetei s-au opus acestei căsătorii.„Şi simt totuşi ceva precis: te simt pe tine cum îmi pulsezi în sânge – îi scria poetul Corneliei, în 1917 – Aş vorbi, de renaştere, transformare, transfiguraţiune, dacă nu ţi-ar părea sentimental. În orice caz în istoria mea individuală s-a început epoca reformaţiunii” (Lucian Blaga,Corespondenţa, Cluj-Napoca, Dacia, 1989, p. 87.).Călătoria lui Lucian Blaga în lumea poeziei nu ar fi început niciodată, probabil, dacă Cornelia nu ar fi fost lângă el, nu l-ar fi încurajat să publice şi nu l-ar fi contactat pe Sextil Puşcariu, pentru a-i prezenta creaţiile poetice ale soţului ei. Tot Cornelia Blaga a fost cea care l-a sprijinit în cariera diplomatică, i-a fost confident, muză şi soţie devotată.Într-adevăr, Lucian şi Cornelia trăiau unul prin celălalt şi se bucurau unul de altul în clipele de linişte şi calm, dar şi în momentele de cumplită sărăcie şi izolare. Cornelia fiind o femeie puternică, extraordinar de frumoasă şi inteligentă, a ales totuşi să trăiască în umbra lui Blaga, pe care l-a susţinut permanent, astfel încât, spre finalul vieţii, când Cornelia suferea de Alzheimer, credea că este însuşi Blaga, confirmând ceea ce poetul scria, cu ani în urmă: „Când zic eu, te înţeleg şi pe tine” (Lucian Blaga, Corespondenţa, p. 101.).Despre povestea lor de dragoste care a depăşit graniţele timpului s-a mai scris, se va mai scrie, poate, fiindcă, aşa cum recunoştea cu exaltare tinerească Lucian Blaga, a fost o dragoste „tare ca granitul”, o dragoste ce i-a indus poetului un alt ritm de viaţă, un alt mod de a gândi, „mai adânc şi mai înalt” (Lucian Blaga, Corespondenţa, p. 105.).(Variantă adăugită a textului publicat în ziarul „Vocea ta”.)


Sursa:https://ebibliothecaseptentrionalis....ia-brediceanu/

[latan.elena]

Lucian Blaga în scrisoare către Cornelia Brediceanu - Surse de citate

surse.citatepedia.ro/din.php?a=Lucian+Blaga&d=scrisoare+către+Cornelia+ Brediceanu


Dacă tu eşti a mea, dacă tu îţi dăruieşti eul tău-mie, atunci şi eu o să-ţi dăruiesc ţie şi tuturor celorlalţi lucruri frumoase, unice în felul lor... Altfel, crede-mă, aş închide buzele şi aş tăcea viaţa întreagă, căci nu ar putea vorbi cineva, dacă te-a piedut. Aş tăcea retras în mine, şi nimeni n-ar şti după moartea mea, că am trăit.



MARTA PETREU: Ce rol a avut Cornelia Brediceanu-Blaga pentru ...

www.lapunkt.ro/.../marta-petreu-ce-rol-a-avut-cornelia-brediceanu-blaga-pentru-istori...


După ce tînărul a fost invitat la Lugoj, în august 1917, pe vedere, cum se zice, mama Corneliei i-a cerut lui Lucian să-i lase fata în pace. ... Din scrisorile lui Blaga către mireasa lui se vede nu numai iubirea lor, ci și că relația lor a fost clădită de la început pe premisa, acceptată de amîndoi, a excepționalei lui valori. Pornind ...



„Ghiocelul negru” al poetului Lucian Blaga: „L-au mângâiat multe ...

adevarul.ro › Oraşul tău › Timişoara


24 feb. 2013 - Marea iubire a poetului ,,luminii'', Lucian Blaga, a fost Cornelia Brediceanu, fiica renumitului politician bănăţean Coriolan Brediceanu. Ştiri pe aceeaşi temă. Povestea de dragoste interzisă a lui Mircea Eliade cu indianca Maitrey... Scrisorile lui Emil Cioran către Friedgard Thoma „Aţi devenit centrul .



Corespondenta Lucian Blaga - Cornelia Brediceanu - Scribd

https://www.scribd.com/document/.../Corespondenta-Lucian-Blaga-Cornelia-Bredicea...


Evaluare: 5 - ‎2 voturi
~UCIAN BLAGA. CORESPONDENT A. •. (A-F). CORNELIA BREDICEANU. Pesta, '29/X 1916. I. Am aju~s ClI .• bine in Sodoma. Inchtpuleste-tr drllga. ---, ca ~l pe ..... Cornelia draga, . b hoz Ce zlci de surpriza? 'MimI .:m-. o scurta scrisoare d~.' llrg 1- . daca iau in cnnsiderare ca e'. , t t dafactele iti va p acea, ..' blou eli OR c .



Eseu - Lucian Blaga şi Cornelia Brediceanu de Adriana Weimer

www.poezie.ro/index.php/essay/1746175/index.html


29 sept. 2007 - (n.r.: Dintr-o remarcă a unui licean din generaţia Corneliei Brediceanu, Dorli Blaga, fiica Corneliei şi a lui Lucian Blaga, îşi aminteşte: „O cunoştea pe mama şi spunea despre .... Se apropia, din cealaltă parte, făcându-mi de departe exuberante semne, cu o scrisoare, pe care tocmai o ridicase de la portar.



Cornelia Blaga-Brediceanu, diplomat la Parisa | Romania Libera

m.romanialibera.ro/aldine/.../cornelia-blaga-brediceanu--diplomat-la-parisa-175333


Jurnalele Corneliei Blaga-Brediceanu, sotia lui Lucian Blaga, intr-o editie ingrijita si prefatata de Dorli Blaga, evoca viata agitata a familiei in timpul peregrinarilor lor ... Dorli Blaga se refera si la oscrisoare trimisa de Caius din Viena Corneliei la Berna, unde se afla, si in care se refera la cercetarile sale in arhivele de acolo.



Hronicul si cantecul varstelor - Rezultate Google Books

https://books.google.ro/books?isbn=9735041790
Lucian Blaga - 2013
1919 nu sau păstrat scrisori ale lui Lucian Blaga către Cornelia Brediceanu. Cornelia Brediceanua petrecut câteva luni la Paris, în 1919, ca secretară (secţiunea pentru Transilvania) a Delegaţiei României la Conferinţa depace. Fratele Corneliei, Caius Brediceanu, făceaparte din DelegaţiaRomâniei. Reproducem textul ...



LUCIAN BLAGA : un nou hronic si cantec al varstelor - Articole Caiete ...

www.caietesilvane.ro/.../LUCIAN-BLAGA-un-nou-hronic-si-cantec-al-varstelor.html


Citind aceasta secventa nu poti sa nu te gandesti ca cei doi, Lucian Blaga si Cornelia Brediceanu, refac dupa aproape cinci decenii, cu mai mult noroc insa, cuplul Eminescu .... Primul deceniu de corespondenta (1920 - 1930 ) cuprinde scrisori catre Cornelia, trimise in general din vilegiatura , cu un cuvant drag lui Blaga.



Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de lumini a luminii, Gorunul ...

www.lucianblaga.eu/


1916-10-01 In holul Universitatii, Lucian citeste la avizier numele Cornelia Brediceanu si isi aminteste ca la Brasov aceasta tanara il fermecase. Cornelia venise la Viena sa .... 1918-05-06 Intr-o scrisoare catre iubita sa Cornelia, Lucian Blaga intentiona sa-si adune toate poemele intr-un volum. Cornelia il indeamna sa-i ...



Scrisori de dragoste - IQool

https://www.iqool.ro/scrisori-de-dragoste/


1 sept. 2014 - Marea iubire a poetului ,,luminii”, Lucian Blaga, a fost Cornelia Brediceanu, fiica renumitului politician bănăţean Coriolan Brediceanu. ,,Dacă tu eşti a mea, dacă tu îţi dăruieşti eul tău-mie, atunci şi eu o să-ţi dăruiesc ţie şi tuturor celorlalţi lucruri frumoase, unice în felul lor…Altfel, crede-mă, aş închide buzele ...












Este posibil ca unele rezultate să fi fost eliminate conform legislației privind protecția datelor din Europa. Aflați mai multe

Căutări referitoare la Lucian Blaga în scrisoare către Cornelia Brediceanu


dorli blaga
lucian blaga corespondenta

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Înainte

[latan.elena]

Ziua Internațională a Poeziei (V) – Lucian Blaga

Andante
Purtam încă în noi, fără izbândă, visuri,
cu libertăți imaginare ne-ngânam.
Mai stau de pază ca în flacari, stau cu săbii
severii plopi pe lângă drumul ce-l umblam.
Să evadăm din cuviință si din pravili-
îndeamnă câteodat` din inimă un glas,
și din caverna sa, cu grai de argint, un greer
îndeamnă zi cu zi și ceas cu ceas.
Pe deal, într-o podgorie stropită vânăt,
te-aș duce uneori, să ne lovim de soare.
Să ne întâmpine o piersică pe creangă
ca un păcat de aur, toamna, pe dogoare.
Se-ntâmplă, pentru ochii tai (ochi de pădure),
să-nchipui uneori o vânătoare-vis.
Într-un noian de frunze roșii, de odihnă,
ginesc să-ți pun sub cap un iepure ucis.
Chemări de corn și goane pe la vaduri,
din ceas de zori și până-n ceasurile lunii,
ne ispitesc mereu, spre vai, spre culmi, pe unde
asemenea să devenim sălbăticiunii.
Dar totdeauna, iar și iar, ca săbii plopii
se-mpotrivesc. Suntem învinșii fără lupte
în dureroasa urbe, umbre printre umbre, –
de vânători uităm, de soare și de fructe.


Către cititori
Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi.
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
Şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soarta şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului,
despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plângă şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de-aceea – lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.


Iubire
Iubeşti – când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori şi de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine.

Iubeşti – când suavă icoana
ce-ţi faci, în durere prin veac
o ții înrămată, ca-n rana
străvechiului verde copac.

Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânţi să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.

Iubeşti – când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.

Iubeşti – când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îţi este-n aceeaşi măsură
şi lavă pătrunsă de lună.


Primăvară

A cunoaşte. A iubi.
Înc-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte – ce înseamnă?
A iubi – de ce ţi-e teamă?
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patima fără păcate
ne răstoarnă-n infinit,
cu rumoare şi ardoare
de albine re-ncarnate.

Înc-odată, iar şi iară,
a iubi e primavară.

Din părul tău
Înțelepciunea unui mag mi-a povestit odată
de-un văl, prin care nu putem străbate cu privirea,
păinjeniș, ce-ascunde pretutindeni firea,
de nu vedem nimic din ce-i aievea.

Şi-acum, când tu-mi îneci obrajii, ochii
în părul tău,
eu ameţit de valurile-i negre şi bogate,
visez
că vălul, ce preface în mister
tot largul lumii e urzit
din părul tău –
şi strig,
şi strig,
şi-ntâia oară simt
întreaga vrajă, ce-a cuprins-o magul în povestea lui.


Vară de noiembrie

Iubito-mbogăţeşte-ţi cântărețul,
mută-mi cu mâna ta în suflet lacul,
şi ce mai vezi, văpaia şi îngheţul,
dumbrava, cerbii, trestia şi veacul.
Cum stăm în faţa toamnei, muţi,
sporeşte-mi inima cu-o ardere, cu-n gând.
Solar e tâlcul ce tu ştii oricând
atâtor lucruri să-mprumuţi.

O, lumea, dacă nu-i o amăgire,
ne este un senin veșmânt.
Că eşti cuvânt, că eşti pământ,
nu te dezbraci de ea nicicând.
O, lumea e albastră haină,
în care ne cuprindem, strânşi în taină,
ca vara sângelui să nu se piardă,
ca vraja basmului mereu să ardă.


Oglinda din adânc

Când mă privesc într-o fântână
mă văd cu-adevărat în zi
aşa cum sunt şi-am fost şi-oi fi.
Când mă privesc într-o fântână
ghicesc în faţa mea bătrână
cum ceruri şi pământ se-ngână.
Când mă privesc într-o fântână
ştiu că-n adâncuri foste mume
îmi ţin oglindă, ochi de lume.
Când mă privesc într-o fântână
îmi văd şi soarta, uit de nume.

Sursa:https://www.literaturadeazi.ro/panor...v-lucian-blaga

[latan.elena]

[latan.elena]

[latan.elena]

[latan.elena]

Ziarul Metropolis a distribuit o postare.

Undeva, cândva...
Pötzleinsdorf (Viena), 1934. Lucian Blaga alături de soție (Cornelia) și fetiță (Dorli Blaga)
www.ziarulmetropolis.ro




Acum 57 de ani, în noaptea de 5 spre 6 mai 1961, se stingea, la Clinica Medicală I din Cluj, Lucian Blaga. Ultimii ani de viaţă au fost marcaţi de umilinţe şi privaţiuni, Blaga fiind tratat de autorităţile comuniste ca un "duşman al poporului". Într-un interviu, fiica poetului, Dorli Blaga, spunea: „Tata a murit ca scriitor interzis, scos din programa analitică a şcolilor şi universităţilor, din manuale, din bibliotecile publice".
În fotografie, Lucian Blaga, soţia sa, Cornelia (născută Brediceanu) şi Dorli Blaga, in 1934, la Pötzleinsdorf (Viena).



"Orice tineri care se casatoresc, el si ea, ar trebui sa intre in casatorie cu credinta ca, din toata omenirea, numai urmasii lor sunt destinati sa duca mai deParte viata pe pamant."

[latan.elena]

Curiozităţi despre Lucian Blaga




Nu putem trece cu vederea ziua de astăzi, 9 mai. Pe lângă faptul că sărbătorim Ziua Europei, trebuie adus în atenţia ta, cititorule, faptul că se împlinesc 121 de ani de la naşterea marelui poet şi
filosof român Lucian Blaga.În ziua a noua din luna mai, 1895,Lucian Blaga se naşte în satul Lancrăm, lângă Sebeş, fiind cel mai mic dintre copiii familiei. Copilăria o petrece alături de parinţi, plecând de la o vârstă fragedă pentru a studia (scoala generală în Sebeş, liceul în Braşov, studii superioare în Sibiu,Oradea, Viena).După cum afirmă Mircea Vaida în cartea sa Pe urmele lui Lucian Blaga, satul natal pentru poet era “centru al lumii”, evocând adesea în operele sale locul de provenienţă. Mare filosof, poet, dramaturg, jurnalist, profesor universitar, întreaga viaţă şi-a dedicat-o studiului, lăsând astfel generaţiilor viitoare o adevărată comoara culturală. Dintre operele sale amintim: În marea trecere, Nebănuitele trepte, Cruciada copiilor, Arca lui Noe, Trilogia culturii şi multe altele.Ca să nu te ameţesc cu nume, date şi cifre, îţi las punctual câteva curiozităţi despre Lucian Blaga, care cu siguranţă îţi rămân în minte.

Câteva curiozități despre Lucian Blaga:

1. A avut o copilărie sub semnul tăcerii deoarece până la patru ani nu a putut să vorbească, după cum se autodefineşte într-un vers “Lucian Blaga e mut ca o lebădă.”
2. S-a înscris la Facultatea de Teologie din Sibiu pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară.
3. A fost profesor universitar la Cluj, catedra de filosofia culturii fiind introdusă în mod special pentru el.
4. Statuia marelui poet din Cluj, creaţie a lui Romul Lades, a fost iniţial doar bustul pentru care Lucian Blaga a pozat în 1947, afirmând “Apar ca un Goethe romantic”. Dacă eşti în trecere, poti vedea statuia în faţa Teatrului Naţional din Cluj Napoca.
5. L-a cunoscut pe Mahatma Gandhi, părintele Indiei, despre care a ţinut o conferinţă “Cum l-am cunoscut pe Mahatma Gandhi”
6. În 1946, când Petre Hossu, student şi mai târziu prieten al marelui poet, scrie teza de doctorat în domeniul filosofiei şi o prezintă acestuia, lucrarea este respinsă. Lucian Blaga a luat decizia de a refuza lucrarea fiind influenţat în mod malefic de scriitoarea Olga Caba. Peste ani i-a declarat lui Petre Hossu, cu parere de rău: “Ţineam de mult, dragă Hossule, să-ţi mărturisesc că am avut puternice remuşcări că ţi-am zdruncinat doctoratul, mai ales că după aceea am fost adus în situaţia să acord doctorate pentru nişte lucrări deplorabile.”
7. Deoarece nu a acceptat marxism-leninismul a fost înlăturat de la catedra de filosofie, lucrând tot restul vieţii in cadrul Bibliotecii Academiei.
8. Îşi ieşea din minţi când cineva avea o părere nu tocmai bună despre operele sale. Petre Hossu afirmă în cartea sa Memorialul Lucian Blaga că “era însă o natură irascibilă, mai ales când bănuia rea-credinţă faţă de opera lui, denaturându-i sensul. Şi avea reacţii de-a dreptul isterice.”
9. A fost propus pentru a primi premiul Nobel pentru literatură la iniţiativa lui Mircea Eliade, acest lucru nu a fost atestat cu dovezi.

“Dacă vrei să ajungi la fericire, atunci pune-ţi orice ca ţintă numai un singur lucru nu: fericirea.” – Lucian Blaga

SURSA:https://booknation.ro/curiozitati-despre-lucian-blaga/