Papornița Moșului

Subiect: Val Răzeşu

  1. #171
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190
    Val Răzeşu

    CÂNTEC PENTRU EVADAREA DIN FRIG

    Val Răzeşu

    Sub brumă şi îngheț eu strig că-i bine
    cât pot spera că, totuşi, vom fi doi,
    ca o mireasă tristă, iarna vine,
    şi soarele nunteşte fără noi.

    Suntem două lumini contradictorii
    în sfeşnicul aceluiaşi delir,
    eu port sub pleoape clipele şi norii,
    tu porți la sân vecie şi potir.

    Te-aştept cu prima ploaie a primăverii,
    să ne spălâm de vină şi păcat,
    să inflorim cu zarzării şi merii
    livezile pe care le-am prădat.

    Pe gură port furtuna şi zefirul,
    pe tâmple dorul tău, cocor solar,
    tu eşti pedeapsa veşnică şi mirul,
    prăpastie, cascadă şi altar.

    Te-aştept cu primii fluturi ai visării
    la porțile albastrului fragil,
    iubindu-ne la voia întâmplării,
    să ducem iarna asta la azil.

    Pe țărmul frunții clocoteşte marea,
    în suflet noaptea-n care străluceşti,
    tu umpli ca un Cântec depărtarea
    tăcerilor în care locuieşti.

    Te-aştept cu primii ghiocei, în grevă
    la porțile destinului, şi strig:
    hai, să-nflorim cu primăvara, Evă,
    ca doi ocnaşi ce-au evadat din frig...

    VAL RĂZEŞU

    Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.10.2019 la 17:49.

  2. #172
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190
    Val Răzeşu

    CÂND VA PLECA UN FLUTURE

    Val Răzeşu

    Cu flori albastre vei mai plânge
    când va pleca un fluture naiv
    ce nici măcar aripile nu-şi strânge
    sub ochii tăi de rai definitiv.

    Azi plec în noapte, unde-i luna,
    tu ai suflat de stelele sunt stinse?
    Va fi-ntuneric pentru-ntotdeauna
    la țărmul tâmplei mele ninse.

    Azi plec din Cântec, câtă gheață,
    pe buzele inchise, tăcerea va surpa...
    şi nu va fi in lume o altă dimineață
    în care ciocârlie să fie gura ta.

    Azi urc pe portativul iernii singur,
    mă înfrățesc cu viscolul şi norii,
    că vine-o primăvară fără mugur,
    in sudul meu au fost proscrişi cocorii.

    Sub brumă nu mai are glas
    nici zåna din povestea pârăsită,
    prăpăstii se deschid sub orice pas,
    cuvintele miros a dinamită...

    28 septembrie 2016
    VAL RĂZEŞU


    Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.10.2019 la 17:51.

  3. #173
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190

    Val Răzeşu




    UNOR MAIDANEZI

    Val Răzeşu

    se dedică lui Rădulea

    Ce iubitori îmi sunteți, buni şi darnici,
    Când ați văzut că pot, de bunăvoie,
    Să urc pe crucea voastră de fățarnici...
    Dar nu abdic, mă-mbarc cu Noe!

    Ce ați crezut voi, fameni fără noimă,
    Că am trăit cuvinte şi-am spus vorbe?
    Sunt sigur că ați coborât din moimă
    Să puneți temelia primei ciorbe.

    Eu vin de prea mult timp şi de departe,
    Îmi amintesc că am plecat scânteie
    Din Focul Sacru care nu desparte
    Lumina şi Iubirea, de Femeie.

    Nu-mi amintesc de mama cimpanzeu,
    Nu ştiu nici azi să urc într-un copac...
    Voi, azvârlind cu pietre-n cerul meu,
    Vi se mai vede firea de macac.

    Va ros invidia, ca în peşteră păduchii
    Pe moşii voştri ce dansau în ploaie
    Crezând că pot sfinți în nişte muchii
    De cap pătrat, rotunde, nişte zoaie.

    Şi, nu eram deloc atât de sus,
    Nici de avut, nici de frumos
    Pe cât credeau iudeii lui Iisus...
    - Bă! voi erați, mereu, prea jos!

    Pe vremea când erați dalmațieni,
    Păcat că nu m-am arătat arici
    Şi am făcut mereu cu voi pomeni....
    - Bă! voi erați, mereu, prea mici!

    Privirile ce mă luau la palme
    Din ochii ce se prefăceau atoni,
    Guri ce zâmbeau dar proferau sudalme...
    - Bă! voi ați ființat cameleoni!

    Când m-ați văzut atins la rădăcină,
    M-ați şi proscris într-un pustiu...
    -Bă! eu nu-s' ca voi, beată ruină,
    Lumină am să ies şi din sicriu!

    Chiar renunțasem să mai caut leacuri,
    Dar prea luciți de bucurie...
    Vă voi rămâne-n cârcă peste veacuri....
    - Bă! nu sunteți buni de alifie!

    Mai am de gând să adăstez o vreme
    Şi, după voi, nu este deloc etic
    Să fierbeți mămăligi, să scriu poeme...
    - Bă! voi sunteți un strănut genetic!

    Nu fac acum cu voi filozofie,
    Ar trebui prea mult să desenez,
    Mai am spre Dumnezeu o datorie...
    - Bă! Fac ceva pe maidanezi!

    De v-ar vedea mămicile,(prea bune!...),
    Şi-ar cumpăra în rate revolver
    Şi-ar trage-n voi cu-a voastre rune....
    Dar, nu! Că impuțiți întregul cer!

    28 septembrie 2016

    VAL RĂZEŞU


    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:13.

  4. #174
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190

    Val Răzeşu


    LUNA STĂ SĂ CADĂ

    Val Răzeşu


    Luna stă să cadă-ntr-un copac,
    ( o privesc cu ochi atât de goi....),
    e destul să-i dau un bobârnac,
    şi-o să cadă cerul peste voi...

    Bulevardul este plin de ceață,
    noaptea îşi îmbracă haine noi,
    strigă orologiul vechi din piață
    să întoarcem timpul înapoi.

    Secundarul e căzut pe jos,
    se preface că nu ne-a văzut,
    ori, să ştii, în chip misterios,
    noi trăisem timpul la trecut.

    Felinarele se uită şui,
    scormonesc în fiece tufiş,
    să ne spioneze pe furiş,
    umbra strânge sub aripă pui.

    Ne plimbăm, oraşul pare mort,
    ( de o veşnicie suntem duşi?! ),
    scârțâind din vechiul lor resort,
    mână-n mânâ, două vechi păpuşi.

    Ce aş mai putea oare să spun
    zorilor ce vin spre noi tiptil....
    doar că timpul meu azi e nebun
    şi îmi duc tristețea la azil.

    Vechiul păpuşar a rupt din sfori,
    dar atât de fin şi de discret,
    că devin un pictor de erori,
    merge långă mine un portret.

    Trec fiori prin suflet şi-i aud,
    ce-a rămas din noi, vară frumoasă?
    jarul stins, cenuşa, şi asud,
    păpuşarul s-a întors acasă.

    E atâta linişte în jur
    de aud de ziuă cum se crapă,
    mă strecor în mine ca un fur,
    las în urmă taina ferecată.

    Am fost eu şi nu mai pot să fiu,
    port în spate crucea unui vis,
    că în lume s-a făcut târziu
    şi mă răstignesc pe cord deschis.

    Luna stă să cadă-ntr-un copac,
    ( o privesc cu ochi atât de goi... ),
    e destul să-i dau un bobârnac,
    şi-o să cadă cerul peste voi...


    29 septembrie 2016

    VAL RĂZEŞU



    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:13.

  5. #175
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190
    Val Răzeşu






    ICOANĂ MIŞCATĂ

    Val Răzeşu



    La vârsta de Lumină
    a anotimpului fermecat
    am făcut jaf
    şi risipă
    de dragoste
    cu înverşunarea gândului
    că mâine poate fi
    sfårşitul lumii
    Am iubit o fată
    care
    mai presus de cuvinte
    până la dumnezeire
    taina tainelor s-a făcut
    flacără înălțându-se
    Timpul şi-a picurat roua
    şi Ea s-a intrupat
    în curcubeu
    Peste apele timpului
    peste apele sufletului
    curcubeul s-a înălțat
    în icoană
    Icoana cea mai sfântă
    din biserica amintirilor mele



    VAL RĂZEŞU

  6. #176
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190

    Val Răzeşu




    RECURS

    Val Răzeşu

    Au înebunit copacii, fată,
    Se copilăresc a doua oară,
    Aur şi profile de vioară
    Ca în toamna noastră fernecată.

    Precum hoții anii se strecoară,
    Fost-ai amintirii condamnată,
    Ochii lumii spus-au ,, vinovată!",
    Şi-am crezut instanța lor vulgară...

    Fac recurs la ape, munți şi stele,
    Fac recurs la Curtea cu Erori,
    Te rechem în templul vieții mele,
    Din tăcerea lunii să cobori

    Ca un Cântec plin de taine grele
    Zămislit pe aripi de cocori...


    29 septembrie 2016
    Val Răzeşu
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:14.

  7. #177
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190

    Val Răzeşu



    ŞEHEREZADA (4 )

    Val Răzeşu

    Să vii, Ja' fer al - Barkami,
    Să juri cinstit, pe Mohamed,
    Că fata ta nu poate şti
    Toate acele ce eu cred

    Că pe sub vălul de kashmir
    Ascund sămânță de lumină.
    Nu cred, auzi Ja' fer, mă mir
    Că zice că n-a fost regină...

    Auzi poveste... doici i-au pus,
    Cuminte, cerul pe sprâncene
    Şi, când priveam către apus,
    I-au adus luna pe sub gene...

    Se plânge, şuguind, că nu,
    Că pe-tuneric, şoptesc stele...
    Şi, ce ferestre deschid, tu,
    De-ncap poveştile prin ele?

    De râni, să-i spui lui Sahryar
    Cel înşelat fără de vină?!
    Să-i spui, vizire, lui Agar,
    Că stă sub lacăt de lumină

    Şi nu-i emir de pe pământ
    Să mă înfrunte să cuteze...
    Allah achbar! Capu'-n pământ
    Să-l pună, să se ruşineze!

    Cheam-o îndată! Ieri a spus
    De o măiastră fermecată
    Ce îmi sălta tronul în sus
    De ciripea numai o dată,

    Că ea ar fi sub un blestem:
    Să fie ziua împietrită
    Şi seara, când pe nume-o chem,
    Să fie lacrimă-nsorită.

    Fermecător, aşa încât
    Să fie mai ceva ca mine,
    Să-pună colier la gât,
    Din ochii de safir, rubine.

    A?! Ai venit? Acum, îndată
    Să-mi spui, de unde ştie el
    Şi de cântarea fermecată
    De nu intra-n harem defel?

    Tu, ce mai stai, Mare Cadiu,
    S-a înoptat, du-te acasă!
    ...Suntem doar noi, aş vrea să ştiu,
    Ja' fer, cutezi s-o dai mireasă?!

    Iar tu, copilă, prea-ndrăzneşti
    Să mai propui vreo zece hurii!
    Eu port cununi impărateşti
    Şi pe cuvinte, mă înfurii

    Când mă priveşti cam nu ştiu cum,
    Ca pe un prag de netrecut...
    Eu sunt povestea unui drum
    Pe care paşi nu ai făcut.

    Seară de seară, porți deschid
    Şi port pe boltă Carul Mare,
    Şi doar la ziuă le deschid
    Când pleacă luna la culcare.

    Îmi pare că sclipeşti mârgean
    În ochii ce clipesc arar...
    Ce ştii, copilă, de ocean
    Şi despre Sindbad, marinar?

    Aduceti, slujitori, şerbet
    Şi apa cea de trandafiri!
    -Şeherezado, spune-ncet
    Poveşti cu care să mă miri...


    29 septembrie 2016

    VAL RĂZEŞU









    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:15.

  8. #178
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190

    Val Răzeşu



    VIOLET DIN AMINTIREA UNUI CURCUBEU

    Val Răzeşu

    contrareplică la replica d-nei Hourray
    la poezia mea ,, Cântec pentru evadarea din frig''


    Noaptea suflă-n mine să mă sting,
    pe luceferi iele poartă nori,
    gând supărător ca un paing,
    scări de fum ascunde printre flori.

    La porțile uimirii mai zâmbesc,
    mai cânt într-un destin întâmplător,
    în basmul ce rămâne, le iubesc,
    vor lăcrima naiadele de dor.

    Zefir a fost, acuma e furtună,
    îşi cheamă cerul scribii la raport,
    şi cine ar putea în loc să spună
    de crucea nevăzută ce o port?

    Voi aştepa, în veşnicii e vreme
    de aşteptat viori ce au tăcut....
    să nu mă bagi în seamă dacă geme
    lumina lunii către azimut.

    Nu voi veni decât târziu, târziu,
    când timpul tremura-va în toiag
    în visul cel din urmă să îți fiu,
    din Cântecul veciei, cel mai drag.

    Îți voi şopti atâta de încet,
    vom auzi lumina tu şi eu,
    se va-ntrista pâmântul violet
    din amintirea unui curcubeu...


    30 septembrie 2016
    VAL RĂZEŞU





    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:16.

  9. #179
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190


    Val Răzeşu

    STELE ÎNVÂRȚI PE DEGET

    Val Răzeşu

    Tu eşti o Poezie ce singură se scrie,
    stele învârți pe deget, veciile şi cerul,
    te-aş fi cuprins în brațe, dar ai fugit în vis
    ca în văzduh de vară ecoul unui greier.

    Pe cerul frunții mele, mereu atât de sus,
    în fiecare noapte mă scrii pe Căi Lactee,
    din rănile din stânga, poeme ai compus
    să lumineze tainic pe gura ta, femeie.

    Poemele acelea le-am auzit în zori
    cum, scuturându-şi bruma, zburau către trecut,
    trecând pe sub sprâncene cu țipăt de cocori
    purtând pe creştet flori din Cântecul pierdut...


    3o septembrie 2016
    VAL RĂZEŞU



    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:16.

  10. #180
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    47.190

    Val Răzeşu



    S-AU TOPIT ARIPILE

    Val Răzeşu


    A fost o primăvară, atâta mi-e de dor,
    că înfloresc cireşii, pe buze pârguiesc
    săruturi întâmplate pe aripi de cocori
    în ceasuri fermecate, şi, clipele zâmbesc.

    În vara nenumită, purtai coapse de foc,
    mi-mbrățişai şi umbra la sânul fermecat,
    te-am coborât din înger, femeie, ai noroc
    să uiți de-un rai în care nimic nu s-a-ntâmplat.

    Nu simți în aripi cuie? pe patul desfăcut
    te răstignesc fecioară, să-nvii o Evă sfântă,
    nu plânge...s-au topit aripile-n sărut,
    din fluturele stâng dumnezeirea cântă...

    30 septembrie 2016
    Val Răzeşu





    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.11.2021 la 13:17.

Pagina 18 din 51 PrimulPrimul 123456789101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445464748495051 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •