,,misticii si magii tibetului,,

[Adrian Pop]

[9:21:48 PM] Sergiu Batca: Давид -Неэль ,,MISTICII SI MAGII TIBETULUI,, o carte fenomenala,ajuta nespus de mult
[9:48:36 PM] Sergiu Batca: Ф.И.Тютчев \ сентябрь 1870 \ Из переполненной Господним гневом чаши кровь льется через край, и Запад тонет в ней.кровь хлынет и на вас,друзья и братья наши! =Славянский мир,сомкнись тесней...,,Единство, = возвестил оракул наших дней, -быть может спаяно железом лигь и кровью...,, Но мы попробуем спаять его любовью, - а там увидим, что прочней...
[10:07:01 PM] Sergiu Batca: Пушкин Паситесь,мирные народы ! Вас не разбудет чести кличь. К ч чему стадам дары свободы ? Их должно резать или стричь.Наследство их из рода в роды ярмо с гремушками да бич.
[10:09:55 PM] Sergiu Batca: incearca sa traduci prin google

[Adrian Pop]

Tiutcev \ septembrie 1870 \ Din aglomerat sângele lui furie curge peste marginea vasului , iar Occidentul se îneacă în ney.krov ploaie jos pe tine , prietenii și frații noștri ! = Lumea slavă somknite sta mai aproape ... ,, Unitatea = Oracle a anunțat astăzi , poate -fie sudate de fier și sânge ... lig ,, Dar vom încerca să -l lipire cu iubire - și vom vedea că puternic ...[ 10:07:01 PM] Sergiu Batca : Pușkin Pasites , popoarele pașnice ! Tu nu -și onorează plânge razbudet . În ce sînt cirezi daruri de libertate ? Ele trebuie să fie tăiate sau să le strich.Nasledstvo din generație în generații jugul de la gremushkami da Beach .

[Adrian Pop]

https://www.google.ro/#q=misticii+si+magii+tibetului

[Adrian Pop]

Cartea este:,,Mistici si magi din Tibet'', - David-Neel.

[Adrian Pop]

http://www.academia.edu/5916532/Alex...tiati_in_Tibet

ALEXANDRA DAVID-NEEL
INIŢIERI ŞI INIŢIAŢI
IN TIBET

[Adrian Pop]

Coperta 1:Vanavasin
,
cunoscut în Tibet ca Naknane, este unul dintre cei 16 Arhafi

căruia,
în a patra zi a celei de-
a şasea luni a anului, îi este dedicată sărbătoarea 
Tong

Cho Cheme!
”

(Sărbătoarea celor 1000 de lumini”
)
.

Cu mâna dreaptă el face
mudra

(gestul) care alungă frica (
Tarjana
), în timp ce în mâna stângă ţine unsceptru. EI aduce graţia asupra oricărei fiinţe spre care se apleacă.

Legenda spune că
Vanavasin se trage din Sarasvati
şi a auzit
Dharma
(învăţătura spirituală) de la însuşi
Buddha. Eterna pace a atins-o într-o
sihăstrie, construită din frunze, din mijlocul unei păduri. Eliberat deimpulsurile plăcerilor, el dobândeşte victoria asupra iluziilor şi oferă protecţ
ieimpotriva tuturor pasiunilor. Î
n imagine, un discipol i se închină, iar păunii,simbol al Atotcunoaşterii Divine îl însoţesc în permanenţă.

Coperta 4:Kalachakra-Mandala:
reprezentare a desfăşurării temporale şi spaţiale a
Absolutului.

[Adrian Pop]

INTRODUCERE
copul prezentei lucrări este de a sublinia celor interesaţi demanifestările spiritualităţii
orientale,
informaţii clare privindnatura riturilor lamaiste de iniţiere şi învăţăturile date de iniţiaţi,atât în timpul acestor ceremonii cât şi ulterior. Es
te in
util să spunem că
acest subiect nu poate fi tratat pe larg într-o carte de dimensiuni atât dereduse. În plus, pentru a-
l discuta pe larg trebuie să fim familiarizaţi cu
anumite
teorii ale buddhismului Mahâyâna şi ale tantrismului h
induscare fundamen
tează o mare

parte a manifestărilor misticismului lamaist.Metodele prin care aceste teorii sunt aplicate, amestecate şi însoţite cu
elemente de origine non-
ariană de către misticii şi pustnicii tărâmuluizăpezilor, poate furniza suficient material pentru o altă lucrare. Totuşi prezentul volum va fi suficient pentru a revela o parte a vieţii religioasea tibetanilor până acum complet necunoscută străinilor.

“Iniţieri şi iniţiaţi în Tibet”

formează un întreg desăvârşit. Totuşi, secuvine să recomand ca această lucrare să fie citită în paralel cu carteamea anterioară “Cu mistici şi magicieni în Tibet”, mă refer, în special, laacele părţi ale acestei cărţi care prezintă maeştrii misticismului,discipolii lor şi metodele antrenamentului spiritual pe care ei îl

practică.
Spre deosebire de regula pe care mi-am impus-
o în cărţile anterioare, pentru ca textul să nu fie în mod inutil încărcat, am considerat că este bine ca în prezenta lucrare să ofer ortografia corectă a majorităţiitermenilor tibetani, precum şi pronunţia lor în dialectul clasic dinLhassa. În unele cazuri am dat şi echivalentul sanscrit al cuvintelortibetane. Adeseori acestea din urmă vor fi mai bine înţelese de către
cititorii care le-
au mai întâlnit în lucrări despre buddhism.

Alfabetul tibetan are un număr de litere mai mare decât celenglezesc; pentru a înlătura dificultăţile care apar din această cauzăorientaliştii folosesc anumite semne convenţionale pe care le adaugă
literelor alfabetului nostru când redau un text tibetan. Acest element
tehnic, indispensabil în alte împrejurări, aici mi se pare de prisos. Arobosi fară nici un rezultat ochii cititorului, al cărui scop este să obţină
S




informaţii despre credinţele şi practicile tibetane, nu să le înveţe
limba. Cei care deja au
cunoştinţele corespunzătoare despre limbatibetană nu vor avea probleme în a discerne care dintre literele
tibetane ch sau s apar în cuvintele pe care le întâlnesc. De asemenea,
ei vor şti că aceeaşi literă tibetană are ca echivalent w sau
b
după cum
este cazul.Alexandra David-Neel

[Adrian Pop]

Capitolul I

DEFINIREA MISTICISMULUI TIBETAN
ste aproape imposibil să înfăţişez vesticilor o idee în întregimeclară şi completă despre misticismul tibetan deoarece există o prăpastie foarte mare între diferitele concepţii religioase şi
filozofice pe care europenii le acc
eptă şi cele care servesc dreptfundament pentru meditaţiile asceţilor din “Tărâmul zăpezilor”.
Term
enul “misticism”, pe care l
-am folosit într-
o carte anterioară şi pe

care îl voi folosi în continuare pentru că nu găsesc un altul mai bun,trebuie înţeles, când este vorba de Tibet, într
-
un sens cu totul diferit faţăde acela cu care suntem obişnuiţi.În vest, un mistic este o persoană pioasă, de tip superior, dar, mai
p
resus de toate, e un credincios, adoratorul lui Dumnezeu. Din contră,misticul tibetan va fi probabil considerat de mulţi occidentali, un ateu.De aceea, dacă îl numim mistic, trebuie să avem grijă să nu
-i
atribuim acestui termen acel înţeles şi să nu
-1 l
ăsăm să ne trezeascăacele sentimente şi idei pe care el le implică termenul în ţinuturile
vestice.
În ţările aflate sub influenţă creştină, ateul din secolele trecute era oexcepţie rară, un fel de personaj demonic care apare în turma enoriaşilor
credinci
oşi. Chiar şi în prezent, el este înfăţişat în imaginaţia multora caun rebel care înfruntă credinţa şi religia cu o atitudine teatrală de
negare
şi provocare. Situaţia nu este aceiaşi în Tibet, unde ideea de Dumnezeulsuprem şi personal nu a fost niciodată dominantă.

Printre numeroasele zeităţi din Panteonul lamaist nu există nici unacare să ocupe sau să aibă rolul unei fiinţe eterne,
omnipotente, creatoare
a lumii. Zeităţile tibetane aparţin, uneia dintre cele şase feluri de fiinţeconştiente recunoscut
e
de credinţa populară. În plus reşedinţele lor nu
sunt situate întotdeauna în afara lumii noastre, iar atunci când ele suntîntr-
o altă regiune a spaţiului, aceste regiuni sunt suficient de aproapede pământ încât să permită zeităţilor să intervină oricând
în planul
terestru. De aceea prudenţa îi îndeamnă pe tibetani să trăiască întermeni amicali cu zeităţile mai puţin importante, să obţină graţia
E




celor mai puternici şi să primească clemenţa ori neutralitatea celor denatură malefică şi chiar să se pregătească să le reziste.

Această religie ce pare a fi compusă numai dintr
-un schimb de
bune servicii, din mărturii de respect şi din abilitatea unui îmblânzitorde lei, nu are nimic în comun cu dragostea care îi călăuzeşte pecreştini, şi încă şi mai puţin cu e
ntuziasmul pasionant care
degenerează atât de repede în senzualitate a anumitor
bhakta-
ş
i dinIndia.

Izvorât dintr-un astfel de mediu, dominându-l, d
eşi păstrează oamprentă pe care

acest mediu a lăsat
-o asupra naturii sale, ascetul
tibetan nu cedează vreunui impuls sentimental când părăseştesocietatea umană şi se retrage în deşert. Şi în nici un caz nu şi
-ar
imagina că face ceva care să aibă caracterul unui sacrificiu.

Spre deosebire de occidentalul care de obicei intră la mănăstire,după ce îşi violentează cele mai profunde emoţii, cu faţa pângărită de
lacrimi,
despărţindu
-se cu durere de cee
a ce el încă mai numeşte“lucrurile bune” al
e acestei lumi, ascetul tibetan,
ca şi
sannyâsin-ul

hindus, înfăţişează renunţarea ca o izbăvire fericită.

Scrierile buddh
iste conţin multe pasaje ce dezvăluie această stare
de spirit:

“Viaţa casnică este sclavie curată, libertatea constă în a părăsicasa.“

”În ochii unui
Tathâgata
1
splendoarea unui rege nu este cu nimic
mai mult decât un scuipat sau un fir de praf.”

“Pline de farmec sunt pădurile singuratice. Cel care este eliberatsavurează lucruri care nu
-
i atrag pe cei din turmă.” Nici o “încântare”
nu-
l aşteaptă pe gânditorul înţelept în schitul, coliba sau peştera sa dinmijlocul singurătăţilor tibetane. Totuşi, extazul

va fi al lui şi se va
scufunda în El. Ceea ce îl va
ţine într
-o stare de imobilitate aten
tă, zidupă zi, lună după lună şi an după an va fi contemplarea modului încare lucrează gândurile sale în analiza de sine, eliminând propriile luimecanisme pe măsură ce acestea se dovedesc a fi neadevărate, până
1

Un tathâgata este asemenea unui Buddha.







când vine timpul în care judecata
2

încetează deoarece a fost înlocuităde cunoaşterea directă. Apoi, odată ce furtunile stârnite de teoriilegeneratoare de gânduri şi speculaţii se liniştesc, oceanul minţii d
evine
limpede şi calm, fară ca o singură
mondu
laţie să îi tulbure suprafaţa.În această oglindă netedă, fară cusur, lucrurile sunt reflectate fară caimaginea lor să fie distorsionată
3

şi acesta este punctul de plecare alunei serii de stări care nu îşi are originea nici în conştiinţa obişnuită,nici în inconştienţă. Atunci se deschide intrarea într
-
o sferă diferită decea spre care ne mişcăm de obicei. Acum, după ce ne
-am exprimat
reţinerea în legătura cu sensul t
ermenului, putem vorbi despre
misticismul”
tibetan.

Oricare ar fi scopul spre care misticii tibetani ţintesc, cea maiizbitoare caracteristică a lor este îndrăzneala şi o dorinţă impetuoasăşi unică de a
-
şi măsura puterile cu obstacolele spirituale sau inamiciioculţi. Ei par animaţi de spiritul de aventură şi, dacă pot folosi
termenul, i-
aş numi “sportivi spirituali”. într
-
adevăr, acest nume li se potriveşte mai bine decât oricare altul. Oricare ar fî ramificaţiadrumului mistic pe care se aventurează, această acţiune este dificilă şi periculoasă.
Felul sportiv în care privesc ei lupta nu este o atitudine
religioasă obişnuită şi pentru acest motiv merită atenţia noastră.

Ar fi
eronat totuşi să considerăm drept erou pe fiecare dintre aceia
care doresc acceptarea ca discipoli din partea unui gyud lama
4

şi cer
damngag
5
de la el.

Printre candidaţii la asemenea iniţieri preliminarii, fiinţele în modspecial originale ori remarcabile în alte privinţe formează o minoritateredusă; marea majoritate sunt simpli călugări. Mulţi dintre ei înaintede a căuta

mai multă învăţătură esoterică, nici măcar nu au încercatsă
-
şi însuşească învăţătura pe care le
-
o dau şcolile monastice. Cauzaacestei neglijări poate fi
a priori
o lipsă de credinţă în valoarea acesteiştiinţe oficiale;

totuşi, este foarte posibil ca studiul obişnuit al cărţilor
2
Togpa
mai corect “raţionament” opus ca sens cu
togspa
, adevărata înţelegere. (în scrierea tibetană
rtogpa
şi
rtogspa)

3
La tibetani, hinduşi şi chinezi oceanul şi oglinda sunt deseori comparate.
4
Gyud lama
nu înseamnă aici licenţiat al şcolii
gyud
(ritual magic), ci mai degrabă un maestru presupus a fi posesor al învăţăturilor secrete.

5
Damngag,
Principii şi îndemnuri.