Examinarea si analiza mierii se face pentru aprecierea calitatii si puritatii ei, pentru stabilirea starii de degradare sau alterare si pentru depistarea falsificarilor. In in continuare va prezentam metodele care se folosesc, cat si normele interne si externe pentru a certifica daca produsul este de calitate.
Examenul organoleptic
Examenul organoleptic se refera la culoarea, mirosul, gustul, consistenta si puritatea mierii.
Analize fizice si chimice de laborator
Inainte de analiza, proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o lingura, iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la aproximativ 45 grade C dupa care se amesteca,ca si mierea fluida.
- Determinarea continutului in apa
- Greutatea specifica a mierii
- Determinarea cenusei
- Determinarea aciditatii : ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii. Aciditatea mierii se exprima in grade de aciditate,adica numarul de centimetri cubi de NaOH n/10 necesari sa neutralizeze aciditatea din 10 g de miere.
- Determinarea zaharului invertit (reactia Elser)
- Determinarea zaharozei (metoda Elser) : Se determina zaharul direct reducator inainte si dupa invertire (hidroliza acida),iar prin diferenta se calculeaza zaharoza.
- Culoarea: colorimetru pentru stabilirea culorii
- Determinarea indicelui diastazic : spectofotometru pentru stabilirea HMF, diastază
Detectarea antibioticeleor: Tetraciclina, Streptomicina, Cloranfelicol, Sulfonamide: cu aparat Charm 2000
Răspunde cu citat
Marcaje