Craiova de poveste...

[latan.elena]

CRAIOVA IERI...


















CRAIOVA AZI !























MAI MULTE IMAGINI SI INFORMATII :


https://www.facebook.com/Craiova-166...nvite_accepted

https://www.facebook.com/media/set/?...7002034&type=3

[latan.elena]

Albumul creat de Discover Oltenia.




Discover Oltenia a adăugat 14 fotografii noi în albumul Şi astfel s-a construit Parcul Romanescu !


Instanatanee din istoria frumosului în Craiova ...









Gheorghe Urziceanu ….din istoricul parcului Romanescu….
Parcul „Romanescu“ mărturia dragostei pe care a purtat-o în suflet Nicolae P. Romanescu față de orașul său, este locul în care fostul primar al Craiovei își doarme somnul de veci. Sub domul belvedere sau templul amorului, cum este cunoscut edificiul de la intrarea principală în parc, situat pe înălțimea Carmen – Sylva, se află osemintele lui Nicolae Romanescu. A fost înmormântat inițial în cimitirul Ungureni, dar în 1978, fiul marelui primar a consimțit la înhumarea osemintelor acestuia în domul belvedere. O plăcuță din bronz așezată pe templul amorului pe care stă scris: „Nicolae P. Romanescu n.1855, decedat la 31 august 1931. Edil perseverent și creator, cetățean de onoare al Craiovei“ marchează locul.
De aici veghează fostul primar, așa cum și-a dorit, asupra bunului mers al lucrurilor în Craiova.
„În anul 1931, la 31 august, primarul Nicolae Romanescu a murit. A lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în picioare, nu culcat, cum se obișnuiește, ca să poată vedea de acolo orașul Craiova, să-l supravegheze, cum este gospodărit și păstrat și să fie dus la cimitir în car cu boi, însoțit de tineri și de tinere îmbrăcați în costume naționale. Să fie aduse numai flori violet.
A fost transportat cu carul cu boi în care erau covoare cu motive tradiționale. Era acoperit cu mii de flori violet.
Tineri și tinere îmbrăcați în costume naționale și zeci de mii de craioveni l-au însoțit în acel sfârșit de august până la mormântul amenajat la Ungureni. Nu a fost însă îngropat în picioare, așa cum el a dorit“, notează Petre Gigea Gorun, în lucrarea sa „Oameni și evenimente craiovene“, în urma unor informații ce i-au parvenit de la cei doi fii ai lui Nicolae Romanescu, Radu N. Romanescu și dr. Nicolae N. Romanescu.
Tot în Parcul „Romanescu“, la poalele înălțimii Carmen Sylva, între bustul lui Nicolae Romanescu și domul belvedere, a fost așezată piatra funerară a revoluționarului Petrache I. Romanescu, tătal fostului primar. Restaurat pe 10 iunie 1998, după cum se vede scrijelit pe una dintre trepte, monumentul din granit lasă să se vadă astăzi doar numele. Textul s-a șters și nimeni nu s-a mai îngrijit ca mesajul inscripționat să fie lizibil.
Începutul transformărilor
Nicolae Romanescu a iubit Craiova „ca pe o mamă, și aș putea zice ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o ridicăm cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru“, după cum el însuși mărturisea.

Poate nici un alt spațiu din Craiova atât de dragă sufletului său nu ar fi fost mai potrivit să îi fie loc de odihnă veșnică decât parcul ce-i poartă numele, căci și-a dorit să dăruiască Băniei o capodoperă peisagistică prin care să câștige faimă și care să-i cucerească pe toți cei ce-l vizitează. Și a reușit acest lucru în primii ani ai secolului al XX-lea.
După 1880, construcția cazărmilor militare de la bariera Caracal a declanșat o adevărată agresiune la integritatea și salubritatea parcului, și așa afectat de neglijența, abandonul autorităților de la acea vreme. „Craiova nu numai că n-avea o adevărată grădină publică, dar, mai mult, grădina princiară de odinioară a familiei Bibescu ajunsese în ultimul timp să nu mai poată fi frecventată de nimeni fără a-și pune în pericol sănătatea. Lacul din marginea parcului, împotmolit și neîngrijit, primea în el toate scursurile ce veneau din deal de la cazărmi; la o margine a grădinii erau instalate grajdurile primăriei, locuința princiară de odinioară era transformată într-un azil de infirmi, iar afară, chiar lângă parc, se afla un cartier populat de țigani, cartier compus din bordeie, case în ruină, șandramale învechite și putrezite de vreme și intemperii, cartier în care era încuibat totdeauna tifosul, bubatul și alte boli molipsitoare. Era, într-un cuvânt, – scria N. Romanescu în «Dare de seamă» -, un focar de murdărie și de infecție“.
Darul cel mai de preț
Ales primar, Nicolae Romanescu a conturat și demarat unul dintre cele mai mari proiecte românești de amenajări de parcuri și grădini. „La 3 martie, Nicolae Romanescu a informat consiliul comunal în legătură cu tratativele cu arhitecții peisagiști Sistmayer din Frankfurt și Edouard Redont, cerând împuternicire de a încheia contract cu «cel mai avantajos». Scurt timp după aceea, la 12/21 aprilie 1899, între N. Romanescu și Edouard Redont, domiciliat la Paris, a fost semnat contractul prin care arhitectul francez «se angaja a face în contul orașului Craiova toate planurile transversale și profile, precum și desenele proiectelor de creațiune și amenajare de grădini»“, nota Luchian Deaconu, în lucrarea „Saltul la urbanismul modern“.
Lucrările de transformare a Grădinii „Bibescu“ într-un parc modern, comparabil cu renumitele opere de arhitectură peisagistică din Europa, au început în primăvara anului 1898, prin decolmatarea lacului și îndepărtarea depozitelor de gunoaie și resturi menajere.
Sfătuit și îndrumat de cei mai buni specialiști din țară și străinătate: arhitectul peisagist Ed. Redont, care „a lucrat mai mult pentru dragostea țării noastre“, de arhitecți, ingineri și constructori străini și români, Nicolae Romanescu a reușit să aducă parcul aproape de cotele perfecțiunii. „S-a adresat specialistului Le Comte de Nouy «arhitect, arheolog și director de lucrări de restaurare la monumentele naționale din București», rugându-l să propună soluția de prindere de corpul domului belvedere, realizat din plăci de gresie albă de Rusciuc, a «plăcilor de încrustație prevăzute pentru cupolă» și a «butonilor metalici», care, fiind supuși degradării factorilor atmosferici, puteau altera armonia ansamblului“, după cum se notează în „Saltul la urbanismul modern“, fără să se știe că în acest loc, sub domul belvedere, Nicolae Romanescu își va afla odihna veșnică, stând de veghe la buna desfășurare a lucrurilor în orașul sufletului său.

[latan.elena]

VIDEO: Craiova veche in imagini-Video




http://www.monumenteoltenia.ro/category/video/



VIDEO Craiova veche in imagini | Monumente Oltenia