Pasiunea mea acvaristica

[obi]

PASIUNEA MEA ACVARISTICA

Nu stiu cum am capatat aceasta pasiune sau cine mi-a insuflat-o dar imi aduce liniste si terapie pentru suflet si trup.
Din ce imi aduc aminte, in copilarie pana la varsta de 14 ani nu am avut acvariu, dar am avut ocazia sa vad un acvariu la vecini, prieteni de familie, chiar si un var de al meu, imi aduc aminte cu drag ca avea un bol de sticla de 3-4 litri cu 4-5 pestisori, cu scoici pe fundul bolului si o planta .

Cand eram in clasa a-8-a am intrat intr-o competitie daca pot sa-i spun asa cu colegii de clasa, cine are acvariu mai mare, cine are mai multe acvarii si mai multi pesti, specii de pesti, si plante, toata alocatia si banii pe care-i strangeam se duceau responsabil in aceasta pasiune, chiar imi aduc aminte ca ma duceam in gradina botanica si luam o planta acvatica care se dezvolta in apa de acolo, pe care o denumeam bradulet si o puneam in acvariile noastre pentru a detalia cat mai mult acvariul, efectul fiind de cele mai multe ori fatal pt. pesti, dar asta am aflat-o tarziu.
Imi aduc aminte cu drag ca nu aveam posibilitatea sa imi cumpar un "vibrator" in traducere pompa de aer asa ca am confectionat dintr-o jucarie o sursa de a crea bule de aer in acvariu, probabil ca multi dintre dumneavoastra isi aduc aminte ca era un paianjen cu pompa si furtun care sarea cand actionai pompa asa ca mare inginerie nu a fost, am decuplat paianjenul de la furtun si am conectat o piatra de aer care se infunda si pana la urma s-a spart, asa ca am confectionat o "piatra" inventie personala dintr-un filtru de tigare in care am infipt un furtun rigid dintr-un sprei pe care l-am matisat cu ata de papiota si minune, scotea bule micute de aer cum astazi intalnesti la pietre difuzor de marci consacrate, am reusit sa inmultesc si pestisori din specia gupi.
Dar toata distractia a durat pana a aflat mama ca eu eram corigent la 4 materii si acvariul meu a zburat fix pe geam odata cu pasiunea mea, sa ma ierte Dumnezeu pentru pacatele mele dar chiar nu ma pot supara pe dansa pentru ca avea dreptate.

La 16 ani m-am impiedicat de un acvariu in bucataria de vara a bunicului, un acvariu de 10 litri model vechi cu rama de cornier si muchiile geamului lipite cu chit, bunicul il folosea pe post de recipient pentru sare, asa ca l-am convins pe bunicul meu sa imi dea indispensabilul obiect si am inceput reconditionarea lui vopsindu-i rama de cornier si chituindu-i zonele unde nu mai era chit si am revenit la pasiunea mea.
Dar asta nu a durat prea mult pentru ca continuam sa ignor reguli de baza ale acvaristici si nu faceam altceva decat sa chinui si sa omor sarmanele vietati, asa ca am renuntat.

25 martie 2008 ziua in care am decis sa ma las de fumat si am facut o intelegere cu mine ca sa cheltui bani pe orice ma face fericit dar pe tigari nu.
Asa ca in octombrie 2010 am gasit in Practiker un acvariu la pret redus, mai exact un acvariu de 10 litri din plastic, forma hexagonala cu capac si lumina cu bec economic, pompa de recirculare a apei cu 3 medii de filtrare, o chinezarie de toata frumusetea, probabil ca multi dintre dumneavoastra nu inteleg dar pt. mine este ceva de genul, diferenta de a fi cazat la cort si o pensiune de 2 margarete si am continuat pasiunea pana astazi, invatand cu fiecare ocazie ceva nou in acvaristica, greseli pe care nu trebuie sa le fac pentru a crea habitat bun vietuitoarelor din acvariu .
Pun si cateva poze cu acvariu in cauza:
IMAG0405.jpg
http://vid1225.photobucket.com/album.../VIDEO0035.mp4

[obi]

In mai 2011 am achizitionat un acvariu mai mare, asa ca am trecut de la un acvariu din plexic de 10L la un acvariu din sticla de 60L cu geamul frontal curb, care din punctul meu de vedere face frumosul si mai frumos.
Achizitia noului acvariu nu m-a facut sa il dau pe primul, desi am avut o serie de incercari, asa ca am continuat pasiunea cu functionarea celor doua acvarii.
Mai exact, cu functionarea celor doua acvarii am reusit sa inmultesc trei specii de pesti vipari, Guppy, Molly, Xifori chiar si o specie de melc Pomacea, oricine poate face asta, fara prea mult efort sau cunostinte vaste, trebuie doar sa iti placa, eu am inmultit cele trei specii de pestisori si rezultatul fiind peste 1500-2000 exemplare, pe care-i duceam la piata in petshop si luam in schimb mancare, substante medicament si diverse accesorii pt. acvariu si pestisori, asa am ajuns cu costul pasiunii mele aproape de minim, inafara de curentul electric si apa, care si acestea facand o paritate nu depaseau lunar suma a doua pachete de tigari.
In prezent nu mai inmultesc pestisori, acvariul de 10L l-am dezactivat si am ramas activ doar cu cel de 60L, am renuntat si la speciile de pesti Guppy, Molly, Xifori axandu-ma pe alte specii.
Ce am invatat experimentand cresterea si inmultirea pestisorilor?
Un acvariu este un colt de natura adus in casa ta, asta este regula de baza pe care ar trebui sa se ghideze oricine doreste sa experimenteze acvaristica, in cartea pe care o citesc spune ca 30 de minute petrecute langa acvariu echivaleaza cu o jumatate de zi petrecute in natura.
Un acvariu care sa redea viata acvatica trebuie sa fie amenajat cu substrat in care se va planta plantele, se va decora cu roci, pietre, radacini, lemne in asa fel incat sa aduci un colt de natura acolo.
Si eu la inceput, in acvariu de apa dulce am pus scoici si corali de provenienta marina care pe langa reactiile de descompunere si de durizare a apei nu isi aveau locul acolo plus alte decoruri atipice bile si diverse forme de sticla si plastic unde in mediul natural nu se gasesc, am vazut multe acvarii cu substrat de culoare rosu, verde sau albastru cu ornamente care gasesc pe piata si care sunt atractive, interesante, dar nu au nici o treaba cu natura, doar bucura ochiul necunoscatorului chinuind vietuitoarele din acvariu.
Am ajuns la un nivel de pretentii, unde nu pot sa accept ca substratul sa fie rosu sau alta culoare si ca decor sa am castele, avioane, vapoare, scafandri cufere cu comori.... s-au parti de roca cu corali, meduze, stele de mare si altele care nu au nici o treaba cu natura si vietuitoarele care le expui in acvariul tau, plus ca sunt si impotriva plantelor artificiale, indiferent cat de dificil este cresterea si dezvoltarea plantelor naturale nu as pune in acvariul meu o minciuna de plastic.
Avand in vedere exigenta mea la ce am scris mai sus, un lucru inca nu l-am respectat si anume corelarea speciilor, adica sa pui lupi cu lupi si oile cu oile, in pozele care am sa le expun, cunoscatorii o sa vada o sorcova in care lupul este cu oaia, iepurasul cu tigru si sarpele cu broasca, voi face un efort sa corectez asta!
Pun cateva poze sa va faceti o idee:

P.S. Ciudat mi-a fost si mie si altora sa vezi o gupie ca poate supravietui langa o tetrazona si puntius conchonius !

[obi]

Duminica 27 dec. 2015 am terminat de citit cartea "Pesti Exotici" si la sfarsitul carti ca surpriza am primit o poveste, care am citi-o fara ezitare cu cel mai mare drag si curiozitate. Interesant a fost ca, inca din primele randuri am anticipat sfarsitul, fiind sigur ca este asa cum preconizam, dar nu a fost asa, desi am cautat pe internet povestea in cauza pentru a o pune aici pe forum si pentru dumneavoastra, simplu cu copy-paste, nu am gasit-o si consider ca trebuie sa o transcriu, drept urmare:

O POVESTE CU UN
PESTISOR DE AUR

Povestea acesta ar putea fi adevarata... Este o poveste fermecatoare, despre sufletul unui om si despre iubire. Este povestea unui semen de-al tau. Ori, poate, este chiar povestea ta! Numai tu poti stii asta....


David tocmai implinise sase anisori. Tatal si mama îi organizasera o sarbatoare de toata frumuseatea, cu un tort mare si lumanari, cu flori si muzica, dar mai ales cu invitati .
Sufrageria era plina ochi de copii, baietei si fetite, colegii lui de la gradinita - plus cativa prieteni buni de joaca de la bloc. David era deosebit de fericit! Îi auzea pe toti razand, îi vedea bucurandu-se care si mai de care, cateva fetite dansau pe muzica Adei Milea - care istorisea povestea pinguinului Apolodor, calator prin lumea intreaga -, muzica ce lui îi placea asa de mult... Cand a venit clipa sa sufle in cele sase lumanari colorate înfipte in tort, a simtit ca îi sare inima din piept de emotie! A tras adanc aer în piept si le-a stins pe toate dintr-o singura suflare, aidoma lupului din povestea cu cei trei purcelu - si toti cei prezenti, emotionati, l-au aplaudat, au ras, l-au felicitat si au inceput sa-i cante ,,Multi ani traiasca,, ... S-a simtit in centrul atentiei, s-a simtit extraordinar! Aprope ca putea supune despre acea zi ca este cea mai minunata din intreaga lui viata!
Dupa pranz, insa, invitatii au plecat, iar David a ramas singur cu parintii sai... si cu multimea de cadouri pe care, in vanzoleala petrecerii, nu apucase sa le desfaca. Retrasi pe canapeaua larga din sufragerie, au desfacut impreuna pachetele invelite in hartie stralucitoare, minunandu-se si bucurandu-se in fata fiecarui obiect care aparea, ca printr-o magie, de sub ambalajul legat cu funde colorate. Avioane, masinute, creioane colorate, carti ilustrate cu povesti, camioane, un joc electronic, carticele de colorat, o macara, un cub Rubik, o agenda-jurnal ("pentru cand o sa inveti sa scrii", dupa cum se exprimase mama sa), un ceas electronic cu ursu Panda si cate si mai cate. David era de-a dreptul coplesit! Nici o data n-avusese atatea jucarii noi la un loc! Nu mai contenea cu intrebarile, iar parintii sai nu mai pridideau cu raspunsurile. Discutau despre fiecare obiect in parte, ce face, cum face, cand face, de ce face... Discutau despre fiecare carte in parte, ce povesti contine, ce personaje, ce ilustratie..
Pana cand tatal sau, intr-un tarziu, s-a ridicat epuizat de pe canapea si a iesit din sufragerie.
Deodata, David si mama sa l-au auzit exclamand uluit:
- Hei! Mai este un cadou aici! Oare cine la lasat pe frigider?!
Copilul a sarit de pe canapea si s-a repezit la bucatarie. Tatal lui tine in maini un pachet mare, alb. Un cub urias, invelit in hartie obisnuita.
- Uite scrie ceva pe el!
- Ce? Ce? sari David curios.
- "Nu rasturnati!" Iar mai jos scrie: "Atentie Finta vie!"
David simti cum il trece un val de emotie. I se puse un nod in gat. Tatal sau aseaza pachetul pe masa.
- Desfa-l tu, il indemna pe copil. Dar cu foarte mare grija, sa nu-l rastorni!..... Tremurand de emotie, David rupse, cu degetelele sale pufoase, hartia ce invelea pachetul. Sub ea descoperi o cutie maro de carton. O inpinse un pic. Era grea. Abia se clintea.
Brusc, simti o tulburare si inima parca inceta sa-i mai bata. Îsi retrase repede mainile si se intoarse spre tatal sau, privindu-l cu suspiciune.
- Si daca ma musca ?!
Barbatul izbucni intr-un hohot de ras. Rezemata de tocul usii de la bucatarie, mama îi tinu isonul, inveselita, la randul ei, de temerea fara sens a copilului.
- Desfa cutia, David, il indemna, incurajator tatal. N-o sa te muste nimic!
David isi inghiti nodul de teama din gat si se intoarse iar spre masa. Cu gesturi retinute, ridica incetisor capacul cutiei.
Ochii sai verzi se marira de surpriza si ramase cu gura cascata la vederea fiintei pe care o descoperi in interiorul cutiei de carton. Vru sa zica ceva, dar cuvintele refuzara sa i se inchege pe buze. Intoarse privirea spre tatal sau, apoi spre mama sa, multumindu-le fara vorbe pentru magnificul cadou pe care-l primise. In cutia de carton, protejata din toate partile de bucati mototolite de hartie, se afla un bol de sticla transparenta, incarcat pe trei sferturi cu apa, in care se invartea de zor, speriat, un pestisor de aur!
- Sa te-ajut sa-l scoti! se oferi tatal si cu gesturi indemnatice, indeparta hartia mototolita si scoase bolul afara din cutie. Trage tu cutia îi ceru baiatului, iar acesta se comforma. Apoi parintele puse bolul pe masa.
David isi propti coatele de marginea mesei si cu barbia in pumni, cuprins de o curiozitate fara margi, isi atinti ochii la pestisorul de auriu.
-Uite-aici! spuse tatal. Un bilet!
Scoase de pe fundul cutiei o coala de hartie alba impaturita in doua. David nu-i dadu nici o atentie, acaparat cu totul de pestisorul auriu. Acum, tot ce conta pentru el era vietatea aceea mica, aurie, ce inota de zor in bolul cu apa cristalina.
Dupa ce se acomoda cu lumina din camera, pestisorul se mai calma un pic si miscarile sale devenira mai ordonate, mai linistite. Era asa de frumos, incat baiatul ofta de placere la fiecare miscare mai brusca a sa.
-Aici scrie asa! continua tatal, pregatindu-se sa citeasca.! ,,Sunt pestisorul de auriu si iti voi indeplini tei dorinte! Fii, insa, foarte atent ce iti doresti, fiindca ti se va indeplini intocmai!,,
David auzi numai ultima fraza, dar fu mai mult decat suficient ca sa-i atraga atentia. Se intoarse spre tatal sau, indreptandu-se de spate.
-Adica, spuse el cu freamat in glas, o sa-mi indeplineasca trei dorinte? Mie ?!...
-Depinde.... Depinde cat de complexa e dorinta....
-Com... complexa?! Ce inseamna... complexa?!
Tatal sau se scarpina in cap.
-Daca dorinta este simpla, incepu el sa explice, adica, daca e ceva de... de mancat, sa zicem, pestisorul îi va fi foarte usor sa ti-o indeplineasca. Într-o zi, doua, a rezolvat-o. Dar daca dorinta ta e o.... bicicleta ori, cine stie, sa devii o persoana importanta, atunci pestisorul îi va lua ceva timp sa duca totul la bun sfarsit.
Cu privirea pierduta pe taramul dorintelor, David murmura:
-Eu imi doresc sa......
Tatal sau interveni insa imediat si-l intrerupse:
-N-o spune cu voce tare! Doar gandeste-te la dorinta ta cea mai fierbinte si transmite-i gandul pestisorului.
-Si de unde stiu ca ma aude? intreba copilul.
-Te va auzi, stai fara grije. Te va auzi...
David se incrunta in incercarea lui de a se gandi intens la prima dorinta pe care pestisorul avea sa i-o indeplineasca.
Parinti sai il priveau cu interes, incercand sa intuiasca ce-i trecea prin minte fiului lor. Ba chiar, la un moment dat, femeia îi arunca sotului o ocheada dojenitoare, ca si cand i-ar fi reprosat ca l-a indemnat pe copil sa procedeze astfel. ,,Cum o sa ne mai dam noi seama ce vrea?,, , parea a spune privirea ei. Dar barbatul afisa mai departe un chip senin, incarcat de dragoste pentru fiul lui. ,,Stai fara grije,, , îi zicea fara vorbe sotiei sale, ,,stai fara grije...,, .
David zambi, fericit.
-Gata, spuse el. I-am transmi-so!
-Foarte bine! îl batu tatal incet cu palma pe spate. Acum va trebui sa-i desenezi dorinta pe-o coala de hartie si o pui sun acvariu, pentru ca el sa si vada ce i-ai cerut.
Baiatul îi privi incurcat.
-Dar eu nu desenez prea bine...
-Nu-i nimic. Staraduieste-te sa faci tot ce poti. Pestisorul de aur va sti ce-ai vrut sa desenezi!
Ajutat de mama sa, care-i aduse hartia si creioanele colorate, David se puse pe treaba si în scurt timp, baga sub bolul de sticla ce tinea loc de acvariu, desenul ce reprezenta dorinta lui cea mai fierbinte. Vizibil satisfacut, cu zambet larg pe chipu-i imbujorat de emotie, se aseaza apoi pe scaun si privi vrajit evolutia pestisorului de aur in apa limpede precum cristalul. Asa cum înota el acolo, îi amintea de Nemo, pestisorul acele atat de curajos, pe care il admirase atat de mult in filmul de desene animate.
-Nemo! striga deoadata. Asa am sa-i spun., Nemo! Da! Nemo! Nemo! Nemo!
Entuziasmat din cale-afara, incepu sa zburde de colo pana colo prin casa, strigand continuu numele cel nou al pestisorului de aur. Cand ajunse in sufragerie, insa, dadu cu ochi de jucariile lasate in asteptaresi interesul i se schimba brusc. Îi atrase atentia un superb avion de vanatoare, cu leduri care sclipeau in varful aripilor si beculete ce straluceau ca focul in cozile rachetelor micute de sub aripi. Îl lua de mijloc si înceepu sa-l poarte in zbor prin aerul incaperii, in volute acompaniate de sunet de motoare scos de gurita lui.
-O sa-l duc pe Nemo la tine in camera, il anunta tatal.
-Bine, incuvinta el, absorbit de jocul cu avionul.
Dupa ce bolul de sticla poposi pe mica servanta din dormitor, tatal si mama copilului se aplecara curiosi asupra desenului facut de fiul lor. Despaturira coala de hartie si observara cu surprindere ca David desenase, cum se pricepuse el mai bine, niste... pasari. Pasari in zbor, pe un cer punctat cu stele, cu o luna imensa in coltul din stanga-sus.
-Ce se insemne asta? intreba mirat tatal.
-Nu-mi pot inchipui..., murmura mama. Poate... poate isi doreste sa zboare!?
-Sa zboare? De ce sa zboare ?!...
-Poate ca asta îi place lui... Poate ca asta îsi doreste el cel mai mult. Acum se joaca cu avionele... Tu nu-ti doreai sa zbori cand erai ca el ?
-Nu. Mi-era frica de inaltime... Si-apoi, daca ar fi vrut sa se faca pilot, desena avioane, nu pasari! Pasarile astea inseamna altceva!...
Zicand aceste vorbe, impaturi coala de hartie exact asa cu fusese, dupa care o strecura sub bolul de sticla. Drinta fiului lor ramanea, in continuare un mirster. Se asteptau la ceva normal, o bicicleta, role, un joc pe televizor, ceva material, ceva palpabil, ceva care sa poata fi cumparatsin magazin si daruit la o ocazie anume. În loc e asta, se trezisera cu.... pasari! Pasari in zbor - ce-or mai fi inemnad si astea in mintea lui David?! Trebuiau sa afle, cu orice pret trebuiau sa afle, pentru a-l ajuta sa-si indeplineasca visul - căci, oricum, pestisorul de aur n-avea sa o poata face!
Sera, la masa, tatal deschise discutia:
-Ei, cum e, David, ti-a indeplinit Nemo dorinta ?
Baiatul ridica ochii din farfurie si-l privi pe tatal sau cat se paote de serios.
-N-are cum asa de repede, zise el. Va trebui sa am multa rabdare.
Parinti se privira intrigati.
-Rabdare?! repeta mama.
-Da raspunse copilul. Fiindca dorinta mea e una mare, mare de tot! Si pentru ca e atat de mare, i-am transmis lui Nemo, prin gand, cum m-ati invat voi, ca n-o sa i-o cer decat pe-asta. El o sa mi-o indeplineasca, dar trebuie sa am rabdare...
Pentru cei doi adulti, misterul se adancise si mai tare. Ce "dorinta mare de tot" putea sa-si doresca un copil de sase anisori?
Ce anume putea sa reprezinte pentru el "mare de tot" care sa aiba legatura cu pasariledin desen si zborul?
Curat mister!
-David, incepu mama, pe un ton povataitor, exista tot felul de dorinte, si mici si mari, cum bine ti-ai dat si singur seama. Insa unele dorinte mari nu pot fi indeplinite niciodata, in nici un fel, nici chiar de catre un pestisor de aur!...
-Nemo poate sa-mi indeplineasca dorinta! rosti el, cu o convingere de nestramutat.
-Daca tu crezi asta, interveni tatal, atunci asa va fii! Noi, insa, ca parinti- trebuie sa intelegi! -, suntem datori sa il atragem atentia ca unele vise sunt imposibil de ralizat. Si iti spunem asta tocmai pentru ca sa nu suferi mai tarziu, in caz ca dorinta pe care i-ai cerut lui Nemo sa ti-o indeplineasca nu va fi indeplinita... Te iubim, David, si ne-ar parea rau sa suferiun esec...
La fel de sigur ca inainte, baiatul raspunse:
-Nu voi suferi, tata! Dorinta mea este greu de indeplinit, dar nu imposibil. Vreau ceea ce sunt sigur ca vrea si Nemo! Iar el o sa-mi indeplineasca dorinta, daca i-o indeplinesc si eu pe-a lui!
-Si ce-si doreste Nemo? intreba mama, curioasa.
Baiatul o privi drept in ochi cand îi raspunse:
-Sa fie liber!
Urma un moment lung de tacere apasatoare. Raspunsul copilului îi socase pe cei doi adulti.
Pasarile desenate de el reprezentau, iata, libertatea! Fiul lor isi dorea sa fie liber! Dar de ce?! Nu se simtea biber ? Se simtea inchis? Greseau ei oare undeva?!...
-David... Tu ... tu iti doresti ... acelasi lucru?
-Da, zise el cu tarie. Cand o sa fiu mare, vreau sa fiu liber!
-Cand... cand vei fi mare?!
-Da. Cand voi fi mare, vreau sa fiu liber! V-am auzit de atatea ori spunand ca v-ar place sa nu va mai duceti la serviciu
mereu, ca v-ar place sa va luati concediu cand vreti voi, ca v-ar place sa faceti ce vreti, atunci cand vreti! La gradinita , doamna e la fel ca voi! Parintii colegilor mei spun acelasi lucruri ca si voi, mereu si mereu! Voi, oameni mari, nu sunteti liberi! Eu vreau sa fiu liber cand o sa fiu mare!
Cei doi parinti impietrisera. Nu mai aveu cuvinte. Aprope ca mai respirau. vorbe grele aruncate cu atata inversunare de fiul lor de doar sase anisori îi tulburasera profund. Si nu-si puteau inchipui cum un simplu copilas sa gandesca asa?
Parca taiase in carne vie!...
Dandu-si seama ca a fost dur cu parintii lui, David tacea. Privirea lui ramanea, insa, in continuare semeata, incarcata de o ambitie pe care tatal si mama nu i-o mai remarcaresa vreodata.
Îi privea de parca ar fi continuat sa le spuna, iar si iar fara incetare: "Eu voi fi liber! Eu voi fi liber! Eu voi fi liber! Eu voi fi liber!...."
Parintele sau isi drese glasul si cu greu, lega o intrebare:
- Si... cum... cum crezi ti ca poti fi liber, David?
- Acum nu stiu, raspunse copilul su sinceritate. Dar imi voi da seama treptat. Si tot ce-o sa fac eu in viata, o sa o fac pentru a-mi indeplini acest vis! Iar Nemo o sa ma ajute, fiindca si eu o sa-l ajut pe el!
- Cum?
- Daca mergeti maine cu mine la lac o sa-l eliberez!
A doua zi, David, insotit de parintii sai, se gasea pe malul lacului, tinand in maini o punga de plastic, in care se agita de zor Nemo, pestisorul de aur. Visul de libertate al copilului le transmisese parintilor sai o energie greu de imaginat - si o dorinta acerba de a lupta pentru propia libertate!
Cu gesturi ceremonioase, David desfacu punga la gura si aplecandu-se, o cufunda incet in apa lacului. Nemo se invarti de cateva ori in punga, apoi, ca si cand nu i-ar fi venit sa creada, iesi usor pe gaura deschisa a pungii, in apa nesfarsita a lacului. Si o zbughi, fericit, spre adancuri. Era liber!


Bucuresti, 29 septembrie - 03 octombrie 2004
Cu dragoste, pentru cititorii cartii "Pesti Exotici"!
Constantin D. Pavel

[obi]

ACVARIU PLANTAT CU PESTI
In descriere este foarte simplu dar complexitatea este suficienta.
Adica intr-un acvariu pui substrat, plante, apa, pesti, eventual melci, dai drumul la pompa de recirculare si filtrare a apei, pornesti lumina si gata ai un acvariu.
Dar inainte de a decide aceasta, trebuie tinut cont de cateva aspecte:
- alegere acvariului, ce model si dimensiune doriti, pe piata se gasesc acvarii set ce contin strict necesarul, pompa de recirculare si filtrare apa, incalzitor cu termostat pentru a controla temperatura apei, termometru si lumina la care ar fi multe de spus .
- masa, suportul pe care se va aseza acvariul, daca ai un acvariu 10-60 L nu ar fi o problema, daca esti tentat la ceva de peste 150L trebuie luat in serios pentru a nu avea neplaceri.
- substratul care va juca un rol esential in mentinerea si dezvoltarea plantelor.
- pietre si radacini pentru decorare, de preferat cele care se gasesc la magazinele de specialitate.
- plante, pesti si alte vietuitoare.
- optional instalatie co2 necesara pt. plante.
- optional hranitor automat, pesonal il folosec doar cand plec de acasa
O data achizitionate se va lua in considerare aplasarea acvariului in locuinta dumneavoastra, locul unde va fi asezat acvariul, incepand de la pardosela care trebuie sa fie plana si stabila, locul ferit de lovituri de tot felul, trebui sa nu fie in bataia directa a soarelui deoarece razele soarelelui va facilita dezvoltarea algelor in acvariu, care va da un aspect urat in acvariu pana la modificarea parametrilor in apa creand probleme vietuitoarelor.

Uimitor imi este ca, cu cat invat mai multe despre acvaristica imi lasa senzatia ca nu stiu mai nimic si doar ma inham la un "ocean" de informatii care trebuie studiate.

[obi]

Acvariu


by Johnny
Acest mediu inchis existent intr-un acvariu se preteaza deosebit intelegerii anumitor fenomene ecologice si constituie o excelenta introducere in aceasta stiinta aparuta secolul trecut, nepopularizata decat de circa douazeci de ani. Ea nu priveste doar omul si mediul sau, asa cum multi o considera, ci priveste toate mecanismele ce regleaza relatiile dintre fiinte si mediul lor. Chiar daca numerosi acvaristi, mai ales incepatori, raman izolati, este foarte profitabil sa se ia contact cu numeroasele cluburi si asociatii.Acvariu devine in acest fel o mica lume in care recunoastem toate determinarile existente la nivel planetar si ne ofera un amplu camp de investigatie al proceselor cu substrat ecologic, deoarece ecologia a reusit, in secolul nostru sa explice dificilele relatii dintre vietuitoare, in acest context. De asemenea ingrijirea unui acvariu, sau mai bine zis mentinerea echilibrului in acvariu poate fi considerata o sarcina pe care un copil ar putea sa si-o asume, fiind constient de responsabilitatea pe care o are. Multi parinti apeleaza la cumpararea unui animal de casa pentru dezvoltarea simtului responsabilitatii copilului lor, dar putine animale sunt atat de potrivite ca si pestii de acvariu. Un caine de exemplu presupune scoaterea lui afara, iar copilul se poate afla in primejdie neaflandu-se sub supravegherea parintilor, pe cand pestii de acvariu sunt total inofensivi (cel putin cei de apa dulce).
Fara apa, nu ar exista viata pe planeta noastra. Dar o apa prea pura nu este favorabila dezvoltarii organismelor vii. Dezvoltarea vietii depinde de elementele pe care aceasta le contine. Viata si reproducerea plantelor si pestilor de acvariu cer anumite cunostinte de baza asupra caracteristicilor apei, element al mediului ambiant cotidian adeseori slab cunoscut ca mediu de viata. In acvariu se produc aceleasi fenomene ca si in mediul natural, evident la o scara redusa, astfel si in acvariu sunt prezente ciclurile principalelor elemente: carbon, azot, oxigen… calitatea apei din acvariufiind puternic influentata de cantitatile compusilor organici determinati de prezenta organismelor din acvariu.
Primul acvariu reprezinta primul pas in lumea minunata a acvaristicii. Problema este ca aproape nimeni nu se informeaza inainte de a face acel pas si de obicei este un pas gresit, care duce la urmari grave asupra pestilor. Majoritatea se grabesc, cumpara un acvariu si cate doi pesti din fiecare specie pe care o poate gasi. De obicei primul acvariu este mic si suprapopulat cu specii incompatibile. Asa se intampla datorita inconstientei cu care vanzatorii baga pe gat incepatorilor produsele lor cu scopul de a face profit datorita achizitionarii noului acvariu. Dar pana la urma nu-i putem invinovati nici pe ei si nici nu-i putem lasa sa moara de foame asa ca inainte de a ne cumpara primul acvariu ar fi bine sa citim “cu ce se manaca” acvaristica asta.
ACVARIU

Acvariu poate avea diferite dimensiuni si forme in functie de creativitatea celui care-l construieste si de pestii pentru care este construit. Cea mai intalnita forma este cea de paralelipiped dreptunghic dar exista acvarii si sub forma de cub, hexagon, bol etc. De obicei primul acvariu este destul de mic, deoarece toti plecam cu impresia gresita ca un acvariu mic este si usor de intretinut. Nu-i adevarat, un acvariu este un biotop, o copie dupa natura, dar cu cat este mai mic cu atat acesta devine mai usor de dezechilibrat, astfel orice modificare in parametrii acestuia poate produce usor moartea pestilor. Daca as fi din nou incepator, as incepe cu un acvariu de minim 30 de litri dar as face totul pe indelete nu m-as mai grabi nici un pic.
Astfel, in primul rand as cumpara acvariu fara de care nu putem tine pestii dar odata cu el am nevoie si de ECHIPAMENTE.
ECHIPAMENTE NECESARE PENTRU ACVARIU

Filtru de acvariu, pompa de aer cu furtun si piatra de aer, Incalzitor pentru acvariu, Termometru, Furtun pentru schimbat apa din acvariu, minciog pentru prins pestii din acvariu.
Filtrul de acvariu – este cel mai important echipament (dupa acvariu si apa) si reprezinta dispozitivul care curata apa de impuritati si o oxigeneaza. Nici un acvariu nu ar trebui sa fie lipsit de acest dispozitiv deoarece are un rol foarte important in mentinerea unei ape curate si sanatoase pentru pesti. In magazine se gasesc mai multe tipuri de filtre in functie de pozitionarea sau de modul de constructie. Astfel exista 2 mari categorii de filtre pentru acvariu:
—filtre interne (sunt cele mai utilizate de incepatori-se introduc cu totul in acvariu ). Acestea sunt formate dintr-o pompa care trage apa din acvariuprintr-un burete, astfel ca impuritatile raman blocate in masa buretelui si nu mai murdaresc apa. Nu sunt cele mai eficiente filtre deoarece buretele este destul de mic si nu poate curata apa foarte bine. Dar au avantajul ca sunt foarte ieftine (pret incepand de la 15 RON) si usor de montat, utilizat. Pe piata romaneasca se gasesc mai multe marci de astfel de filtre pentru acvariu (ex – Resun, Aquael, Fluval) asa ca puteti alege in functie de buget si de necesitati.
—filtre externe – sunt pozitionate in afara acvariului, au suprafata mai mare de filtrare ceea ce le face mai efciente dar au dezanvantajul ca sunt mai scumpe (pret incepand de la 100 RON) acestea sunt indicate la un acvariu cu volum mare, de la 200 de litri in sus dar exista astfel de filtre si pentru un acvariu mai mic.
Poma de aer : pompa de aer este un dispozitiv actionat electric (220v) care produce un curent de aer ce este directionat printr-un furtun in acvariu. La capatul furtunului din acvariu se pune o piatra de aer care permite iesirea acestuia sub forma unor bule destul de fine ce au rolul de a oxigena apa. Majoritatea filtrelor interne sunt dotate cu un furtun care introduce aer sub forma de bule fine in acvariu si astfel necesitatea unei pompe de aer scade. In lipsa unui filtru, pompa de aer este singurul lucru care ar tine pestii in viata mai mult timp fara schimbarea zilnica a apei. Daca nu aveti posibilitatea cumpararii unui filtru de acvariu mecanic, se poate face un fitlru biologic cu o pompa de aer si un burete. Acesta este cu atat mai eficient cu cat buretele in care e introdusa piatra de aer este mai mare. Buretele se tine in acvariu si are rolul de “casa” pentru bacteriile din acvariu care transforma substantele daunatoare in substante mai putin daunatoare respectiv nitritii in nitrati.
Incalzitorul este deasemena un dispozitiv actionat electric (o rezistenta introdusa intr-o capsula de sticla cu termostat) care are rolul de a mentine temperatura stabila intr-un acvariu. Pe timpul verii ne putem lipsi de acest displozitiv deoarece temperatura ajunge usor la 29-30 de grade in acvariu dar cand clima este mai rece temperatura pestilor nu trebuie sa varieze si sa scada foarte mult. Variatiile bruste de temperatura pot stressa si omora pestii de aceea e bine sa avem un dispozitiv care sa o mentina stabila. Pentru majoritatea pestilor se recomanda o temperatura intre 24-26 de grade dar exista pesti de acvariu care prefera temperaturi de 28 de grade cum ar fi discusii sau pesti de apa rece (carasul) care ar prefera o apa chiar sub 20 de grade. Atentie la cumpararea unui inclazitor deoarece multe sunt chinezarii ieftine si nu tocmai precise. Chiar daca tu fixezi temperatura la 26 de grade el poate sa incalzeasca la 28 sau la 24. Am citit de un caz in care incalzitorului i s-a stricat termostatul si temperatura apei din acvariu a trecut cu mult de 30 de grade fapt ce a avut ca urmare moartea pestilor. Cele mai ieftine incalzitoare sunt cele fara termostatat dar nu le recomand deoarece nu poti avea un control asupra temperaturii. De obicei cand alegem un incalzitor alegem unul care sa se potriveasca cu volumul acvariului si sa respecte proportia 1 W/litru.
Termometrul este un dispozitiv necesar unui acvariu care ne juta sa monitorizam temperatura din acvariu si sa vedem daca aceasta corespunde cu cea pe care am setat-o la incalzitor. Exista mai mutle tipuri de termometre:
-cele carese lipesc pe geamul exterior al acvariului (sunt cele cu cristale lichide dar nu sunt foarte precise si nu tin decat aproximativ un an)
-cele care se fixeaza pe peretele interior al acvariului si care au contact direct cu apa. Din pacate cele care se gasesc la noi nu sunt foarte precise si pot arata temperatura eronat, de aceea e bine sa fie verificate cu un termometru de camera (cu mercur).
Furtunul pentru schimbat apa din acvariu: datorita mancarii si datorita fecalelor pestilor apa si substratul acvariului se murdaresc si pentru a evita acumularea de substante organice trebuie sa schimbam cel putin o data pe saptamana intre 25-30 % din apa acvariului. Deasemenea odata cu schimbatul apei trebuie sa aspiram si resturile care se gasesc prin substrat cu ajutorul unui furtun cu palnie si pompa manuala. Un astfel de furtun se gaseste la aproape orice magazin de acvaristica si accesorii pentru acvariu si costa in jur de 7,5 RON.
PASUL URMATOR DUPA CUMPARAREA UNUI ACVARIU

Dupa ce ati cumparat acvariu si echipamentele NU VA GRABITI SA CUMPARATI PESTI. Pentru a putea tine in viata pesti acvariu trebuie sa fie ciclat iar apa din acvariu declorinata.
DECLORINAREA APEI DE ACVARIU: apa de la robinet contine foarte mult clor, acesta este adaugat cu scopul de a omora diferitii agenti patogeni care o populeaza, si chiar daca pe noi nu ne afecteaza, pentru pestii din acvariu si pentru bacteriile denitrifiante din acvariu poate fi fatal. De aceea inainte de a pune apa in acvariu se recomanda declorinarea acesteia. Declorinarea apei se poate face pe loc, printr-un proces chimic(se adauga substante care se gasesc in comert) sau se poate declorina prin depozitarea ei in vase descoperite cu gura larga (galeti de exemplu) timp de cel putin 24 de ore. Daca nu se poate astepta nici atat apa se mai poate declorina si in 12 ore printr-o aerare puternica. Astfel clorul se evapora si apa este buna de pus la pesti in acvariu. APA NU SE FIERBE – exista teoria gresita ca apa care se pune la pesti trebuie fiarta, intr-adevar prin fierbere se elimina clorul dar odata cu el si sarurile de care au nevoie pestii de acvariu si plantele acvatice.
CICLAREA ACVARIULUI: Este foarte important ca acvariu sa fie ciclat si mai apoi cumparati pestii. Ce inseamna ciclarea acvariului? Ciclarea acvariul reprezinta procesul de formare a bacteriilor in acvariu care descompun nitritii in nitrati (nitritii contituie toate rezidurile rezultate in urma mancarii in exces, excrementelor de peste, resturilor de plante si frunze care se descompun in apa). Acest proces este foarte important sa existe intr-un acvariu deoarece fara el in apa se acumuleaza tot mai multe substante daunatoare pestilor. Formarea bacteriilor de acvariu poate dura pana la 3 saptamani, timp in care acvariul ar trebui tinut fara pesti dar cu toate echipamentele pornite. Pe piata exista colonii de bacterii care teoretic ajuta la ciclarea mult mai rapida a unui acvariu dar nu le-am incercat deci nu pot spune daca functioneaza.
Pentru a cicla un acvariu acesta trebuie intai umplut cu apa si pornit filtrul. Filtrul din acvariu trebuie sa mearga in continuu deoarece buretele acestuia e locul unde se aduna cele mai multe bacterii. Daca optati pentru ciclarea normala fara colonii de bacterii va trebui sa aveti ceva rabdare. Timp de minim 2 saptamani in acvariu nu e indicat sa tineti pesti. Puteti pune substrat si plante (daca optati pentru un acvariu plantat) si de asemenea e bine sa adaugati cate putina mancare zilnic, aceasta avand rol in inmultirea bacteriilor denitrifiante. Si ca sa faceti trecerea de la un acvariu fara pesti la unul cu pesti puteti sa introduce intai un peste pentru inca o saptamana iar apoi daca acesta este sanatos si totul merge bine bagati si restul de pesti in acvariu.
PESTII NU SE INTODUC IMEDIAT IN ACVARIU !!! Putini stiu ca un peste nu trebuie cumparat si cum ai ajuns acasa introdus in acvariu. Este cea mai frecventa si mai grava greseala pe care o fac incepatorii. Caracteristicile apei din acvariu in care tine pestii vinzatorul pot fi altele decat cele din acvariu tau si de aceea trecerea de la apa din punguta la apa din acvariu trebuie facuta LENT nu INSTANTANEU. Operatiunea ar fi cam asa: Intai se introduce punguta cu pestele/pestii in acvariu (inchisa) pentru ca apa din punga sa ajunga la aceeasi temperatura cu cea din acvariu (echilibru termic). De exemplu iarna este destul de frig si daca luam un peste prin frig si-l introducem direct in acvariu unde apa este mult mai calda el poate suferi un soc termic, care ii poate cauza boli sau chiar moartea. Dupa ce realizam echilbrul termic, luam un borcan sau o sticla taiata, punem pestele cu apa din punguta si incepem sa adaugam treptat apa din acvariu. Aceasta operatiune ar trebui sa dureze minim 20 de minute, timp in care punem din ce in ce mai multa apa din acvariu. Cand apa din acvariu ajunge la 75-80% din apa din borcan/sticla mai asteptam inca 10 min si introducem pestele in acvariu. Cam asa ar trebui obisnuiti pestii cu apa din acvariul nostru, daca nu procedam astfel, pestii din acvariu vor fi cu siguranta stressati iar cei mai multi se vor imbolnavi. Cea mai frecventa boala la pestii de acvariu nou cumparati este grisul. Grisul este o boala usor de diagnosticat, cand pestii o au acestia incep sa se scarpine/frece de decor (pietre, plante) si le apar puncte albe pe corp de marimea bobului de gris. Acesta se trateaza destul de usor, uneori doar prin cresterea treptata a temperaturii din acvariu la 30 de grade Celsius si mentinerea acesteia timp de cateva zile. Deasemenea se mai poate aduga o lingurita de sare grunjoasa neiodata la 10 litri de apa. Daca dupa cateva zile punctele dispar tremperatura este scazuta treptat la cat era initial.
AMENAJAREA UNUI ACVARIU

In primul rand trebuie sa stiti ca un acvariu plantat are nevoie de substrat. Substratul se pune pe fundul acvariului si principalul sau rol este cel de suport pentru plantele de acvariu. Acesta ar trebui sa aiba o grosime de 5-7 cm pentru a permite radacinilor plantelor sa se dezvolte in voie. In substrat se acumuleaza resturile de mancare si excrementele pestilor din acvariu care joaca rol de nutrienti pentru plante. Substratul poate fi format din pietris, nisip sau turba acoperita cu nisip. Nu folositi doar nisip sau pietris foarte fin deoarece acesta sufoca radacinile plantelor si nu permite patrunderea diferitelor reziduri care pot avea rol de nutrienti. Deasemena nu folositi pietris calcaros deoarece creste duritatea apei. Cel mai simplu mod de a vedea daca pietrisul este calcaros este testul cu otet. Daca pietrisul este calcaros, cand este atins de otet are loc o reactie chimica usor de recunoscut. Pietrisurile si pietrele calcaroase se folosesc doar in acvariile cu cichlidele africane, deoarece acestea prefera o apa mai dura. Cel mai obisnuit substrat si cel mai usor de intetinut este cel din pietris fin(cat bobul de orez care) deoarece se curata destul de usor si nu acumuleaza foarte multe reziduri. In acest tip de substrat plantele se dezvolta destul de bine dar e indicat ca din cand in cand sa mai adaugam nutrienti din comert care au rol important in dezvoltarea sanatoasa a plantelor noastre. Modul de aranjare al substratului poate depinde de gusturi dar varianta consacrata ar fi in panta. Adica substratul sa aiba grosimea mai mica in fata (2-3 cm -e chestie de estetica) si sa creasca spre spatele acvariului.
Decorarea acvariului: Inainte de a incepe sa decorati un acvariu cu diferite obiecte care se gasesc la tarabele vanzatorilor, ganditi-va ca ceea ce aveti in casa este un colt din natura care ar trebui sa fie o copie fidela dupa aceasta. De aceea nu va recomand castelele, scafandrii, scoicile din plastic si alte nebunii care se mai gasesc prin comert. Acvariul e un colt din natura, iar in natura principalele elemente de decor sunt plantele, pietrele si lemnele. De aceea si in acvariul nostru putem sa punem si sa aranjam diferite pietre, sa formam grote sau pereti care sa dea pestilor senzatia de siguranta. Un peste care nu are plante sau diferite elemente de decor dupa care sa se poata ascunde e un peste stresat care se poate imbolnavi usor. In lipsa pietrelor sau a plantelor se pot folosi si givece sparte din lut ars sau ceramica, caramizi, jumatati de nuca de cocos (curatate bine si fierte).
Plantele: sunt cea mai importanta compenenta de decor si cea mai frumoasa deopotriva. Asa cum exista plante de uscat de toate dimesiunile, formele si culorile, asa exista si plante adaptate mediului acvatic. Exista plante considerate pentru incepatori care cresc fara a avea nevoie de conditii speciale si plante pentru avansati care cresc doar daca le oferim un mediu prielnic. Plantele au in general nevoie de substrat dar exista si plante de suprafata -ex ceratopteris thalictroides, riccia. Pe langa substrat plantele au nevoie de o lumina corespunzatoare timp de 8-12 ore pe zi, de CO2 care este produs de pesti dar se poate aduga prin metode artifciale daca vreti plante superbe si substante nutritive care se gasesc sub forma lichida, de pastile etc. Inainte de a cumpara o planta trebuie sa aveti grija si de unde o cumparati. Pe frunzele plantelor se pot transporta icre de melci sau diferite bacterii care pot imbolnavi pestii.
LUMINA: Fie ca optati pentru un acvariu plantat fie ca optati pentru unul neplantat, veti gasi necesara existenta unei surse de lumina deasupra acvariului. In general in acvaristica se folosesc neoanele deoarece consuma mai putin si degaja mai putina caldura. Daca nu tineti plante si aveti un acvariu axat pe pesti atunci puteti sa folositi ce tip de neon va place atat timp cat nu orbiti pestii. Un neon special facut pentru a evidentia culorile pestilor este Phillips Aquarelle. Daca vreti sa aveti un acvariu plantat atunci tipul de neon de care aveti nevoie este cel cu lumina calda (galbena). Daca acvariul este prea mic si nu gasiti neoane cu dimensiunea potrivita, puteti folosi la fel de bine becuri economice cu lumina calda. Dar in general, la un acvariu serios se folosesc neoanele de marca. Cea mai buna varianta pentru plante este lumina data de neoanele Philips TLD 830. Aceste neoane au un raport calitate pret foarte bun. Ca alternativa la Philips ar fi si Osram Fluora dar tot modelul cu lumina calda. Pe piata mai exista diferite marci de neoane, depinde numai de buzunar si de dorinta voastra de a experimenta. Daca nu vreti sa folositi o reteta sigura puteti incerca alte marci si observa rezultatele. Cantitatea minima pentru un acvariu plantat este de 0,5 Watti/litru dar daca vreti sa puteti tine si plante pretentioase atunci se recomanda chiar si 1 W/litru. Compensarea unei lumini mai putin puternice se poate face prin montarea de suprafete reflectorizante, care sa reflecte lumina spre suprafata apei.
CAPACUL PENTRU ACVARIU: poate fi considerat si el un echipament dar nu e unul indispensabil si de aceea i-am dedicat o rubrica speciala. Un acvariu nu are nevoie obligatoriu de capac dar exista cateva functionalitati care il fac necesar de multe ori. Reprezinta suport pentru becurile sau neoanele care ilumineaza acvariul, nu permite evaporarea apei la fel de usor, nu permite pestilor sa sara din acvariu. Acesta poate fi cumparat dar se gasesc la dimensiuni fixe si sunt destul de scumpe -300-400 RON sau poate fi confectionat din diferite materiale. Materialele din care se poate confectiona un capac sunt – parchetul laminat, lambriurile din lemn sau pvc, plexiglass si chiar sticla. Cel mai usor de confectionat si cel mai indicat este cel facut din lambriuri de pvc. Acestea sunt usoare, rezistente la apa si se lipesc cu sper glue. Mai usor de atat nu exista. Capacele de obicei au o usita mai mica sau mai mare pe unde hranim pestii sau facem anumite lucruri care necesita sa umblam in acvariu fara a ridica tot capacul.
Suportul pe care sta acvariul (Standul): Fie ca avem un acvariu mic sau unul foarte mare aveam nevoie de un loc unde sa-l punem. Daca nu-i gasim nici un loc pe mobila deja existenta in casa datorita dimesiunilor sau greutatii atunci trebuie sa-i construim un stand. Acesta poate fi facut din PAL pentru acvariile de mici dimensiuni, din lemn acoperit cu pal pentru cele de dminesiuni medii, iar pentru cele de peste 200 de litri ar fi bine sa facem un stand cu schelet din teava rectangulara care sa ne ofere sigranta ca va rezista in timp.
INTRETINEREA UNUI ACVARIU

Pentru a avea un acvariu cu pesti si plante sanatoase, cu apa curata si fara alge trebuie sa respectam cateva conditii. Apa din acvariu se schimba oadata pe saptamana in proportie de 25-30% pentru a se elimina din nitritii adunati si pentru a-i pastra propietatile chimice neschimbate. In cazul unor acvarii mai aglomerate apa se poate schimba si mai des iar in cazul acvariilor cu pui poate fi schimbata si zilnic dar niciodata mai mult de 30-40% sau TOATA. Schimbatul apei des nu dauneaza nici pestilor nici plantelor, ba chiar e benefic daca e facut in proportia indicata. Un schimb masiv de apa poate duce la imbolnavirea pestilor pentru ca nu au timp sa se obisnuiasca cu schimbarea brusca in chimia apei. De obicei schimbatul apei se face cu o pompa speciala cu furtun si palnie la un capat cu care se curata si fundul acvariului de resturile ramase de la mancare pestilor sau cu excrementele acestora. Aceasta curatare trebuie facuta temeinic, daca se aduna prea multe substante daunatoare apa se impute iar pestii se imbolnavesc. Deasemenea pentru a nu avea probleme cu algele acvariul trebuie ferit de lumina directa a soarelui. Algele intotdeauna vor aparea intr-un acvariu, acestea se depun pe tot ce inseamna decor si chiar si pe geam. Exista diferite dispozitive care curata geamurile acvariului pentru a vedea clar pestii la orice magazin de acvaristica.

Sursa

In ciuda complexitati detaliilor si a cunostintelor pe care tebuie sa le ai ca acvarist, pot spune ca un acvariu se intretine mai usor de cat un catel si asta ma face sa zambesc vazandu-mi vecini, prieteni, dimineata la prima ora pe negura, frig, ploaie, ninsoare, de placere sau fara placere cu agregatele asistate sa isi stisfaca necesitatile fiziologice.
Sa imi fie cu iertare daca sunt rau dar chiar ma face sa zambesc, iubesc animalele in special cateii si pisici si respect pentru pe cei care le cresc si le sunt stapani, dar cat voi sta la bloc nu voi avea catel.

[Bogdan Marius]

Salut, poate ar fi potrivit sa incerci scufundari, daca nu ai facut-o pana acum iti recomand cu drag, chiar as insista macar sa incerci o data mai ales ca esti pasionat de vietati subacvatice.

[obi]

Sunt deacord cu tine dar fiecare face ce poate, unde ai facut scufundari si ce te-a impresionat cel mai mult ?

[Bogdan Marius]

Prima oara in Grecia in largul insulei Zakynthos, desi sunt inotator de mic copil, pasionat de apa si snorkeling, tot am avut un nod in stomac primele doua scufundari, dar apoi totul devine mai lejer mai relaxant si te poti bucura de experienta.
Lasand la o parte toate vietatile care sunt senzationale si foarte diverse de la zi la noapte, de la loc la loc, cel mai mult m-a cucerit senzatia de libertate, de descoperire, de pericol si frumusete ... fiecare scufundare e unica si diferita in felul ei, dar constanta e senzatia de libertate, senzatia unui alt univers si leteralmente e un alt univers.
Stiu ca e scump, dar comparativ cu alte prostioare ce le poti face la mare, gen jet ski water, banane, plimbari cu barca etc, scufundarile chiar isi explica costul ridicat (de la instructor, drumul cu barca, echipamentul care este obraznic de scump) iar experienta merita.
Daca vei avea ocazia vreodata si ajungi ori in Mediterana sau si mai bine in Marea Rosie, cu banii pe care ii economisesti cu tigarile incearca macar o data.
Uite si un video dar nu se compara cu experienta reala.
https://www.youtube.com/watch?v=bNucJgetMjE

[obi]

Am vizionat zeci de documentare privind viata subacvatica dar acum in urma recomandari tale simt emotia pe care o poti avea traind pe viu in acel univers si nu stiu daca m-as incumeta in ciuda altor piedici dar nici o data nu se stie! Merci.

[obi]

Albert Einstein zicea ca intelegi un lucru pe deplin decat daca poti sa i-l explici bunicii. Nu am inteles nimic despre cresterea si dezvoltarea plantelor de acvariu.

Factori de influenta in cresterea calitatii plantelor de acvariu

Factori diversi influenteaza cresterea sanatoasa a plantelor in acvariu.Imediat ce se obseva carente in cresterea acestora,factorii care influenteaza negativ cresterea plantelor trebuie indepartati. Cele mai probabile cauze ale cresterii nesatisfacatoare a plantelor sunt de cele mai multe ori legate de anumite dereglari in amenajarea de baza a acvariului ca substratul, lumina si temperatura. Daca doar anumite specii de plante nu se dezvolta bine, probabil acestea nu sunt adaptate la conditiile create in bazinul respectiv. In acest caz, pH-ul, duritatea-prea mare de obicei si iluminatul sunt cele care influenteaza negativ cresterea plantelor.Alegerea unor plante compatibile cu apa noastra se poate face de obicei dar implica anumite inconveniente in procurarea acestora.Mult mai avantajos este inbunatatirea calitatii apei cu ajutorul diverselor metode cunoscute, cum ar fi adaugarea de fier, dioxid de carbon si fertilizanti pe baza de micro si macroelemente.
Fierul si cresterea plantelor
O cauza frecvanta a tulburarilor de crestere la plantele de acvariu este lipsa fierului din apa, care influenteaza formarea clorofilei fara de care fotosinteza nu poate avea loc in conditii normale.Pentru formarea clorofilei ajung de obicei doar cantitati infime de fier, acesta neputand fi detectat pe cale fizica in componenta clorofilei. Fierul nu participa efectiv la formarea masei verzi, ci serveste doar ca si catalizator la formarea clorofilei. Deasemenea in formarea plasmei celulare fierul joaca un rol catalizator important, servind la transportarea oxigenului in celula.
Lipsa fierului in apa determina frunze galbene, cu aspect sticlos-transparent si consistenta slaba. Aceasta lipsa a fierului inpiedica planta sa produca hidratii de carbon, si chiar la o abundenta de alti nutrienti in apa planta poate efectiv sa sufere si sa moara din lipsa de hrana.
Cantitatea de fier de care diversele specii de plante au nevoie este diferita, astfel plantele cu o crestere rapida au nevoie de cantitati semnificativ mai mari fata de cele cu o crestere mai lenta, deasemenea plantele care iau nutrientii direct din apa si nu cu ajutorul radacinilor submerse au nevoie de mai mult..
Fierul in apa
Compararea valorilor fierului aflat in apele tropicale sau in apa din retelele de alimentare arata diferente mai mult decat semnificative. Raurile tropicale populate de plante de multe ori au un continut de fier ce ajunge la 1 mg la litrul de apa. Apa de la retelele noastre de alimentare cu apa au o valoare a fierului de obicei chiar mai mica de 0,1 mg la litru, sau e posibil ca acesta sa lipseasca cu desavarsire.
Plantele de apa cu o crestere lenta, in conditii de lumina slaba-mediu si temperatura joasa-moderata se multumesc de obicei cu aceste cantitati mici de fier continut in apa de la retea.La aceste plante si in aceste conditii continutul mic de fier poate fi compensat prin schimburile mai dese de apa care se fac. Aceasta metoda insa ingradeste drastic speciile de plante care o sa le putem creste in acvariu, limitindu-le la cateva specii comune si rezistente.
In general plantele de acvariu pot asimila doar fierul bivalent din apa (Fe2) iar acesta la randul sau in amestec cu apa se transforma in fier trivalent (Fe3) devenind astfel inutil pentru majoritatea plantelor.Practic in apa poate exista o cantitate suficienta de fier, insa acesta nu este de folos dezvoltarii plantei.Anumite specii pot forma singure chelatori specifici prin care mentin fierul in conditie bivalenta , astfel incat acesta sa le fie folositor in procesele de hranire. Acest fapt face ca in acelasi bazin sa putem observa plante galbene, clorotice la un loc cu plante verzi, sanatoase in acelasi timp.
Fertilizarea cu fier
Fierul aflat in apa acvariului poate fi trasformat cu ajutorul unui chelator artificial in fier bivalent, util si accesibil plantelor.Acest tip de fertilizare indirecta ajuta doar atunci cand in apa acvariului exista cu adevarat fier, altfel nu are niciun efect. Mult mai bune sunt solutiile fertilizante care contin fier, special elaborate pentru plantele de apa care se pot cumpara din magazinele de profil.Solutiile de gradina pe baza de fier pentru plante emerse sunt deasemenea bune pentru acvaristica. Nu ma refer aici la solutiile de tip N-P-K pentru gradinarit care sunt destul de controversate din cauza dezvoltarii algelor, dar care folosite cu moderatie pot aduce multe avantaje.Solutia respectiva se adauga in apa dura in cantitate de 1 g la litru si in apa moale 0,5 g la litrul de apa. Fertilizarea se face mai apoi la jumatate din cantitate saptamanal si la fiecare schimb de apa proportional cu cantitatea de apa schimbata.
Este indicat sa nu se depaseasca acest dozaj deoarece fierul in cantitate prea mare concureaza cu alti nutrienti, ca de exemplu manganul, ingreunand asimilarea acestuia de catre plante, fapt care duce la alt tip de probleme la plantele de apa. Aproximativ 0,5 g fier pur la litrul de apa este suficient si benefic pentru cresterea armonioasa a plantelor submerse. Exista teste speciale pentru masurarea acestor valori in magazinele de acvaristica.
Avantajele fertilizarii cu fier
Fertilizarea cu fier influenteaza formarea clorofilei sanatoase. Plantele se pot adapta astfel conditiilor complexe din acvariile noastre.
Prin folosirea fierului ceilalti nutrienti din apa sunt folositi in mod optim de catre plante.
Doar la putine zile de la fertilizarea cu fier frunzele galbene, cloritice se transforma in frunze verzi, sanatoase.
Este posibila cresterea mai multor tipuri de plante cu cerinte diferite in acelasi timp, in acelasi acvariu.
Duritate totala si cantitatea de saruri dizolvata in apa se ridica mai usor decat in cazul adaugarii de nutrienti obisnuiti in apa, cea ce face posibila cresterea unor pesti cu cerinte mai speciale in privinta calitatii apei.
Nutrientii si cresterea plantelor
Nutrientii sunt absolut necesari in cresterea normala a plantelor de acvariu.Ca elemente nutritive principale consideram azotul(N), fosforul(P), potasiu(K), calciu(Ca), magneziu(Mg), fier(Fe), sulf(S), carbon(C), hidrogen(H) si oxigen(O).Aceste elemente se gasesc in proportie majoritara in compozitia plantelor, fiind baza din care se dezvolta acestea. Urme de iod(I), mangan(Mn),zinc(Zn), cupru(Cu) sunt de asemenea necesare in buna dezvoltare a plantelor, dar in cantitati infime.Aceste elemente nutritive au roluri specifice, bine determinate in dezvoltarea plantelor.
N-are rol in formarea proteinelor
P-determina formarea florilor si dezvoltarea acestora
K-are rol in formarea protoplasmei celulare
Ca- are rol de detoxifiere a plantei
Fe- face posibila formarea clorofilei, fara a intra in compozitia acesteia
S- are un rol important in formarea proteinelor
C-sta la baza formarii carbohidratilor
H-ajuta la transportarea tuturor nutrientilor
O-este motorul tuturor functiilor vitale ale plantei
Simptomele lipsei anumitor nutrienti
In cazul lipsei unuia dintre elementele nutritive, apar la plante simptome care ne dau o idee despre lipsa carui element este vorba.Acest lucru ramane de multe ori greu de apreciat deoarece un element nutritiv rareori va lipsii singur la un moment dat in apa acvariului , si ne vom confrunta de obicei cu lipsa a mai multor elemente in acelasi timp.
-lipsa azotului se manifesta prin ingalbernirea frunzelor incepand cu cele mai batrane, de multe ori acestea capatand si o tenta rosiatica datorita acumularii cianurilor in frunza
-lipsa fosforului determina caderea timpurie a frunzelor si inrosirea acestora, pe frunze apar mici suprafete moarte
-lipsa potasiului se manifesta prin pete galbene pe frunza, prin ofilirea varfurilor si a marginilor acesteia
-lipsa calciului duce la dereglari celulare in special la stoloni si a frunzelor, acestea distrugandu-se. Frunzele tinere sunt adesea de culoare galbena
-lipsa fierului duce la ingalbenirea plantei incepand de la varf, a lujerilor si frunzelor noi si tinere. Zonele galbene sunt adesea strabatute sau inconjurate de nervuri verzi.
-lipsa magneziului se manifesta prin pete galbene pe frunze, la inceput pe celebatrane, mai apoi si pe frunzele tinere
-lipsa sulfului duce la ingalbenirea frunzelor incepand cu cele tinere si mai apoi si a celor mai batrane
-lipsa manganului duce la pete galbele intre nervurille frunzei, care mai apoi se distrug, lasand in loc gauri ovale. Acelasi simptom apare in cazul supradozarii cu fier, care impiedica prin prezenta sa asimilarea manganului.
Elementele nutritive in apa
Toate elementele nutritive aflate in acvariu trebuie sa se afle si sa se mentina intr-o anumita proportie intre ele pentru o buna dezvoltare a plantelor.daca anumite elemente sunt in exces acestea pot impiedica asimilarea altor elemente. Ca elemente antagonice sunt de exemplu fierul si manganul sau calciu si potasiu.In natura plantele au la dispozitie in general ape sarace in elemente nutritive, insa acest fapt este compensat de cantitatea de apa practic nelimitata care le sta la dispozitie si de faptul ca in principiu nu lipseste niciun element nutritiv din ea, toate cele necesare fiind prezente.In acvarii traiesc in schimb un numar mare de plante intr-un volum relativ mic de apa, motiv pentru care apar rapid deficiente la anumite elemente nutritive.schimburile de apa compenseaza intrucatva acest fapt insa anumite elemente sunt legate sub forma de saruri si devin inutilizabile pentru plante.Elementele nutritive pot fi asimilate de plante doar in forma de ioni, si anumiti chelatori le mentin in aceasta forma. Acesti chelatori se formeaza intr-o anumita masura in acvariu prin descompunerea materiilor organice rezultate in urma hranirii pestilor.Din acest motiv o apa in acvariu excesiv de curata nu determina o buna dezvoltare a plantelor.Acesta este si un motiv pentra care la amenajarea unui bazin nou apar anumite greutati in „pornirea” plantelor introduse.
Fertilizarea cu elemente nutritive
O metoda sigura si eficienta de furnizare a elementelor nutritive pentru plantele din acvariu o constituie folosirea solutiilor nutritive gata preparate care se gasesc in comert.Unele dintre acestea au totusi un continut mult prea mic de fier, de aceea acesta trebuie compensat cu un fertilizant cu fier, produs care de asemenea se gaseste in magazinele de profil.
-solutiile fertilizante actioneaza doar conditionat si corespunzator conditiilor create in acvariu
-se vor folosii doar preparate speciale pentru plante de apa, fertilizantii folositi in gradinarit nu au efect in apa
-fertilizarea cu un produs nou se va testa prima oara cu jumatate din doza prescrisa si se va observa comportamentul plantelor.Frunze noi, mai mari si o crestere mai rapida se va considera un fapt pozitiv si se poate doza apoi normal, la cantitatea prescrisa.
-adaugarea fertilizantilor in doze mici si la intervale mai mici de timp este mai avantajoasa decat introducerea unei cantitati mari de fertilizant dintrodata
-fertilizantii se vor utiliza cu zgarcenie, mai mult nu o sa ajute, ba chiar se poate sa dauneze plantelor
-se vor respecta dozajele de pe eticheta producatorului.Preparatele cu chelatori pot provoca la supradozaj probleme la scheletul pestilor.
-nu orice preparat care se gaseste are efect pozitiv la anumite acvarii.In functie de conditiile din acestea, poate sa aibe un efect slab sau chiar nul.In acest caz se recomanda schimbarea fertilizantului cu altul niu, dar acest lucru e bine sa se faca dupa efectuarea unui schimb masiv de apa.
Avantajele folosirii fertilizantilor cu elemente nutritive
Folosirea cu succes a fertilizantilor este dependenta de catitatile apei si conditiile din acvariu.Prin folosirea acestora se poate inbunatatii de multe ori cresterea plantelor in acvariile noastre. Aceste elemente pe care le contine solutia nutritiva sunt piatra de temelie pentru obtinerea de plante sanatoase, mari si cu o crestere optima.
Folosirea acestora in ape moi si sarace in minerale inbunatateste calitatea apei si se compenseaza lipsa naturala a nutrientilor.
Elementele nutritive sunt pastrate in apa sub forma de ioni, si asa e posibila asimilarea lor de catre plantele de apa.
Folosirea solutiilor nutritive face posibila cultivarea in acelasi bazin a mai multe plante cu conditii de crestere diferite intre ele, deci se permite o mai buna si mai estetica aranjare a unui acvariu., avand posibilitatea de a alege intre un numar mai mare de plante.
Fertilizarea cu dioxid de carbon
Carbonul este elementul de baza al vietii, fara de care viata nu se poate dezvolta.In timpul fotosintezei plantelor, se prelucreaza carbonul gazos cu ajutorul clorofilei, luminii si a apei rezultand substanta organica din care sunt formate plantele.Acest produs ajunge in forma de solutie de polizaharide in locurile unde este folosit sau stocat.In punctele de crestere , prin combinare a acestora cu diverse saruri nutritive ia nastere substanta celulara din care se dezvolta planta. In rizomi, bulbi si fructe aceste substante se stocheaza, deobicei sub forma de proteine si servesc de rezerva plantei. De aceea o asigurare a cantitatilor necesare de dioxid de carbon este o premisa pentru obtinerea de plante viabile si sanatoase.
In apa are loc un ciclu al carbonului destul de complicat, din derularea acestuia plantele reusind sa-si asigure in anumite proportii nevoia de carbon.Acidul carbonic este preferat de plante in acest proces deoareceimplica cel mai redus consum de energie.
Odata cu scaderea cantitatii de CO2 din apa, si implicit cresterea pH-ului, asimilarea carbonului devine tot mai dificila, implicit cresterea plantelor este ingreunata. In concluzie,anumite niveluri ale duritatii apei si a pH-ului limiteaza drastic posibilitatea noastra de a alege intre speciile de plante.
Dioxidul de carbon in apa
Dioxidul de carbon atmosferic se regaseste in apa intr-un procent foarte mic sub forma de acid carbonic H2CO3, restul regasinduse sub forma de CO2, la fel ca in aer. In contact cu aerul apa absoarbe aproximativ 0,33% dioxid de carbon, insa in contact cu solul acest procentaj creste deoarece bacteriile si radacinile elimina CO2 ca urmare a activitatii lor.
Alta sursa de carbon natural in acvariu o constituie expiratia pestilor si emisia de CO2 a plantelor pe timpul noptii. In apa moale si slab acida aceste cantitati pot fi suficiente pentru anumite specii nepretentioase de plante.Nu este insa o regula generala, cantitatea de dioxid de carbon variind foarte mult din mai multe motive. Pentru a mentine nivelul calciului in solutieeste nevoie de o anumita cantitate de dioxid de carbon liber. Peste o duritate de 10 KH aceste valori cresc foarte mult, tabelul de mai jos dandu-ne o idee despre cantitatea de CO2 necesara pentru mentinerea bicarbonatilor sub forma de solutie. Aceste valori variaza si in functie de temperatura, de aceea acest tabel are ca referinta o temperatura de 25 C.
Duritate carbonica …………….. Dioxid de carbon liber in apa mg/l
1…………………………………………..0,01
2…………………………………………..0,11
3…………………………………………..0,41
4…………………………………………..0,96
5…………………………………………..1,88
6…………………………………………..3,24
7…………………………………………..5,18
8…………………………………………..7,25
9…………………………………………..10,96
10………………………………………….15,1
11………………………………………….19,1
12…………………………………………..25,6
13…………………………………………..33,4
14…………………………………………..41,6
15…………………………………………..51,2
16…………………………………………..61,8
17…………………………………………..73,9
18…………………………………………..88,1
19…………………………………………..104,3
20…………………………………………..120,5
Dioxidul de carbon din acvariu isi echilibreaza constant concentratia cu cel din aer, de aceea nivelul lui scade permanent, putand sa ajunga chiar la valoarea zero.Aerarea apei cu pietrii de difuzare a aerului poate accelera acest proces, ajungand ca dupa cateva zile dioxidul de carbon sa nu se mai gaseasca deloc in acvariu.In asemenea bazine plantele cresc greu, sau chiar deloc, alegerea dintre numeroasele specii fiind ingradita drastic la cateva specii nepretentioase, care pot asimila carbonul direct din bicarbonati. Plantele submerse isi asigura in primul rand din dioxidul de carbon liber in apa carbonul necesar, folosind in acest proces putina energie. Daca CO2-ul e epuizat , plantele extrag carbonul legat din bicarbonati, acest proces consumand o mare cantitate de energie.In procesul de asimilare a carbonului din bicarbonati in frunza , dioxidul de carbon este smuls din bicarbonat iar calciul este depus la suprafata frunzei. Asa se formeaza petele de calciu care apar pe frunze in apa dura si saraca in CO2, putandu-se ajunge chiar la frunze acoperite complet cu un strat de calciu.
Fertilizarea cu dioxid de carbon
Cantitate de dioxid de carbon se masoara greu cu exactitate in apa si pentru acvaristica inca nu sunt aparate de masura care sa fie simple, eficiente si la indemana oricarui buget. Metodele exacte sunt complicate si costisitoare, asa ca estimarile raman cea mai folosita metoda de determinare a cantitatii de CO2 din apa. Oricum , cantitatea exacta de dioxid de carbon din apa nu ne da niciun indiciu asupra deficitului sau excesului gazului in apa, aceste valori fiind strict legate de duritatea carbonica a apei.In apa moale se gasesc de obicei aproximativ 10 mg la litru, cea ce este suficient pentru multe specii de plante. In apa dura, aceiasi cantitate este absolut deficitara, de aceea la apa dura folosirea fertilizarii cu CO2 este mult mai indicata si mai necesara. O cantitate mica , de obicei aduce o inbunatatire semnificativa a cresterii plantelor. Optim ar fi sa se ajunga la echilibrul dintre bicarbonati si acidul carbonic, dar acest lucru este aproape imposibil pe termen lung in apele dure. Exista diverse tipuri de aparate care folosesc tehnici diferite de producere si difuzare a dioxidului de carbon in acvaristica.
Sisteme de fertilizare cu dioxid de carbon
CO2 Optimal (Tetra)
Acest sistem este o combinatie intre o butelie sub presiune, cu electrovalva si o teava de difuziune a gazului. Cu ajutorul unor furtune gazul ajunge in acvariu in teava de difuzie a gazului care este prevazut cu o membrana semipermeabila la dioxidul de carbon. Tevile de difuzie se umplu cu gaz la intervale regulate, putanduse folosii mai multe in functie de capacitatea acvariului.Sistemul este recomandat la acvarii mici-medii cu apa semidura-dura. Pentru acvarii mai mari exista CO2 System tot de la firma Tetra.
Automat de fertilizare cu acid carbonic ZEO (Reiss)
In recipiente speciale se produce CO2 prin scurgerea acidului clorhidric peste pietrii de marmura . Gazul ajunge cu ajutorul furtunelor in recipienti mici cu membrana semipermeabila la CO2.Sistem recomandat acvariilor mici cu ama moale-medie. Din cauza folosirii acidului sistemul nu este foarte popular.
Floramat(Sander)
Sistem compus din butelie, electrovalva si vas de reactie.Cu ajutorul unei pompe de apa apa este trecuta prin vasul de reactie unde se imbogateste cu CO2. Vasul de reactie se umple regulat. Sistem recomandat la acvariile medii cu apa cu duritate medie.
CO2-System(Dupla)
Sistem compus din butelie sub presiune, reductor de presiune, si reactor conectat la pompa de apa a acvariului. Apa se imbogateste in reactor cu CO2.Sistem destul de uzual,recomandat de producator si pentru acvarii mari si apa dura. Debit reglabil la dioxidul de carbon.
CO2 Vario(Dennerle)
Reactor pus in interiorul acvariului, alimentat de la o butelie sub presiune prevazuta cu reductor de presiune. Sistem recomandat pentru acvarii mari cu apa dura.
Avantajele folosirii dioxidului de carbon in acvariu
Multe acvarii sunt alimentate cu CO2 in ultimii ani pentru a stimula cresterea mai rapida si mai armonioasa a plantelor.Fertilizarea cu dioxid de carbon aduce cateva avantaje.
-nivelul pH-ului se mentine la un nivel neutru spre slab –acid, si nu apar variatii mari ale acestuia.
-tuturor plantelor li se faciliteaza absorbtia carbonului, deci cresterea
-formarea puilor si a radacinilor este accelerata cea ce duce la o mai buna adaptare a plantelor noi
-este posibila folosirea unei intensitati luminoase mai mari, cea ce permite cresterea unor plante mai pretentioase
- creste posililitatea pastrarii unui numar mult mai mare de specii de plante, deci apar posibilitati noi de decorare a acvariului
Plantele mele nu mai cresc, care este motivul? Aceasta intrebare necesita o cercetare amanuntita a conditiilor din acvariul in cauza.Anumite dereglari de crestere apar inevitabil, dar doar in timp, acumulandu-se aceste dereglari duc la stagnarea din crestere a tuturor plantelor din acvariu.De multe ori doar anumite specii manifesta aceste simptome, nevrand sa creasca in acvarii in care alte plante nu arata nicio dereglare de crestere.Asemenea comportamente nu se pot determina exact, in sensul ca simptomele sunt caracteristice mai multor factori de influenta negativa.
Greseli in aranjarea substratului
Simptomele care ne indica un substrat inadecvat pentru plante sunt radacinile negre si slabe, si plante care sresc degenerat. Se verifica urmatoarele:
-granulatia: granulatia prea mica sub 1mm sau granulatie diferita cu continut mare de nisip fin se compacteaza cu timpul.Ca proba, degetul trebuie sa intre relativ usor pana pe fundul acvariului prin substrat.
-adaosurile: compostul, pamantul de flori, turba si alte materii organice nu au ce cauta in acvariu.
-colmatarea: la granulatii prea mari , peste 5 mm hrana si dejectiile pestilor patrund prin substrat si se acumuleaza la fundul acvariului. Acestea produc hidrogen sulfurat, care e otravitor pentru pesti in cantitati foarte mici, si duce la dezechilibre in oxigenarea apei. Radacinile plantelor sunt primele care au de suferit, de aceea se recomanda un substrat cu granulatie de la 1-4 mm si sifonarea permanenta a stratului de mal care se formeaza in acvariu.
-temperatura substratului: substratul rece impiedica cresterea plantelor.De aceea trebuie urmarit ca diferenta de temperatura intre substrat si apa acvariului sa nu depaseasca 2 grade.
-vechimea: substratul prea vechi”oboseste”, pierde din calitatile sale nutritive, de aceea nu trebuie sa ramana mai mult de 3 ani in acvariu.
Greseli de temperatura
Daca distanta dintre frunze la speciile cu tulpina inalta este exagerat de mare, acest fapt se datoreaza probabil temperaturii prea mari din acvariu. De asemenea poate fi vorba si de un raport gresit intre intensitatea luminii si temperatura acvariului.Cu cat temperatura este mai mare, este nevoie de mai multa lumina in acvariu, altfel plantele cu tulpina se vor intinde prea mult, si frunzele vor fi rare. Temperatura prea mare este de asemenea de evitat la apele sarace in elemente nutritive, deoarece o temperatura prea mare face sa creasc viteza cu care sarurile din apa sunt asimilate, ducand rapid la lipsa totala a acestora din apa. De aceea trebuie completat regulat cu solutii nutritive.
Temperaturile prea scazute blocheaza cresterea plantelor tropicale pe care le creastem in acvariu. Trebuie evita de asemenea formarea de straturi reci si calde in acvariu, deoarece acest lucru duce la distrugerea plantelor. De aceea se recomanda o miscare usoara dar continua a apei atat pe verticala cat si pe orizontala. Plante cu cerinte foarte diferite de temperatura nu se cultiva impreuna in acelasi acvariu.
Greseli de iluminare
Indicii pentru o iluminare prea slaba sunt spatiile mari intre frunze la plantele cu tulpina, pierderea frunzelor in zona de jos a acvariului, frunze mai mici, tulpina subtire si cu crestere foarte rapida, si deobicei frunze de culoare verde-palid.Specii cu cerinte diferite de iluminare nu se vor cultiva impreuna in acelasi bazin, ci se vor alege plante cu cerinte asemanatoare.Lumina prea puternica este dezavantajanta daca cantitatea de nutrienti din apa este foarte mica, deci la o iluminare puternica va trebuii marita doza de nutrienti. Principalele greseli de iluminat sunt:
-culoarea luminii tuburilor alese pentru iluminatul acvariului
-patrunderea slaba a luminii in apa
-intensitate luminoasa prea mica
-durata de iluminare prea scurta
-tuburi de neon folosite timp indelungat
Alegerea gresita a plantelor
Deoarece cerintele plantelor in cea ce priveste apa, iluminatul sunt diferite, pot aparea in conditiile date ale unui acvariu plante care sa creasca foarte bine, altele care cresc incet sau stagneaza, si plante care mor, nu pot supravietuii in conditiile asigurate. Pe langa greselile care se fac in privinta substratului, a temperaturii si iluminarii trebuie tinut cont si de cerintele particulare ale plantelor in cea ce priveste calitatea apei din punct de vedere a duritatii si a pH-ului. Plantele care au nevoie de o apa moale si acida nu vor putea creste in apa dura si/sau alcalina. Deci la plante foarte selective in cea ce priveste conditia apei mai bine renuntam pentru ca nu se vor adapta niciodata la alte conditii. De aceea este bine sa alegem plantele in functie de apa care o avem noi, sa putem asocia un numar cat mai mare de plante cu cerinte asemanatoare, -lucru care de cele mai multe ori nu e chiar simplu.
Greseli de intretinere
Manipularea gresita a plantelor in timpul ingrijirii lor, la sadirea sau la mutarea lor duce de multe ori la pierderea frunzelor sau chiar la pierderea intregii plante.Urmarea acestei manipulari gresite poate fi o crestere incetinita, sau o dezvoltare sub standardele normale pentru specia respectiva. Aceste inconveniente se evita daca se tine cont de urmatoarele reguli de baza:
-la alegerea plantelor sa avem in vedere exemplare sanatoase si cu ritm bun de crestere pentru specia respectiva
-nu se vor alege plante mici, incomplet dezvoltate, dar nici prea mari, batrana
-radacinile trebuie taiate corect
-la sadire se va avita presiunea prea mare asupra plantei
-se va tine cont la plantare ca radacinile sa fie ingropate conform cerintelor speciei respective
-plantele cu tulpina care se sadesc in grupe nu se vor sadii in manuncgiuri, ci fir cu fir, avandu-se grija sa se lase un spatiu suficient intre ele
-intinerirea si tunderea plaqntelor se va face la intervale regulate
-zonele prea aglomerate se vor rarii periodic
-plantele odata plantate intr-un loc nu se vor rasadii la intervasl scurt de timp din nou
Tulburari de hranire a plantelor
Problemele de crestere a plantelor datorate hranirii gresite sunt greu de diagnosticat. Simptomele care apar nu sunt totdeauna specifice, in principal deoarece la producerea acestora isi dau concursul mai multi factori perturbatori in acelasi timp.Mai enumeram odata principalele cauze si efecte care apar frecvent. Lipsa fierului se manifesta prin ingalbenirea frunzelor , acestea devenind si usor casante.Lipsa de nutrienti se manifesta prin crestere inceata,frunze de dimensiuni anormal de mici, cu o culoare palida, nesanatoasa. Motivele sunt diferite. Chiar si o fertilizare in exces poate influenta negativ cresterea plantelor.Lipsa de acid carbonic in apa duce la formarea de plante mici, frunze mici si chiar la moartea unor specii mai sensibile.
Substante otravitoare
Definirea acestui termen nu este simpla in contextul analizat. Unele substante , inerte, neotravitoare actioneaza in anumite conditii ca otravuri puternice. Ca exemplu cuprul, zincul si borul fac parte din majoritatea fertilizantilor din comert pentru plante de apa, dar in concentratii mari aceste substante au un efect otravitor acupra plantelor.
Otravurile din substrat se formeaza ca urmare a activitatii bacteriilor anaerobe prezente aici, in lipsa unei circulatii satisfacatoare a oxigenului in substrat.Hidrogenul sulfurat care se formeaza este o otrava puternica care in concentratii mici este deja letala pentru plante si pesti. Ca metoda de recunoastere sunt zone negre in substrat, radacini negre la plante si un miros neplacut in acvariu.
Alta categorie de substante otravitoare sunt cele care le introducem deliberat in apa pentru combaterea anumitor boli la pesti, impotriva algelor, a melcilor sau a hidrelor de apa. In general sunt substante care odata ajunse in celula plantei distrug protoplasma acesteia.Distrugerea protoplasmei are loc ca urmare a combinarii proteinelor cu substanta folosita ca tratament, sau prin intreruperea de catre acestea a procesului de respiratie a plantei. Schimburile de apa sunt singurele care pot limita efectul acestor substante prin diluarea concentratiei lor.
Probleme cu algele
In sistematizarea plantelor algele ocupa treapta cea mai de jos. Cu ajutorul clorofilei acestea pot asimila si creste independent. In general traiesc submers, sunt unicelulare sau formeaza colonii de celule, iau forma de fire lungi, cu cau fara ramificatii sau chiar de frunza..Reproducerea are loc prin diviziune celulara, spori, conjugare sau insamantare.Algele care apar in acvariu fac parte din urmatoarele grupe.
Alge albastre
Cyanobacteria sunt denumite asa dupa colorantul lor specific, Phycocromul, care le confera o culoare neagra, albastru-verzui sau maro inchis.Multe alge albastre au un invelis celular care formeaza mucus, iar cele sub forma de fire se pot deplasa in acvariu. Exista aproximativ 2000 de specii care traiesc in apa si pe uscat.
Alge de substrat(maro)
Bacillariophyceas sunt plantute unicelulare de culoare maronie cu o carapace dura formata din doua parti semisferice care le protejeaza. Din acest motiv se simt usor aspru la pipait. Traiesc pe fundul apelor dulci moi. In mare aceste alge au un rol important in formarea planctonului.
Alge verzi
Chlorophyta sunt sau unicelulare sau formeaza fire simple si ramificate.Sunt cunoscute peste 13000 de specii, traiesc in masa apei, prinse de substrat sau pe uscat.
Alge rosii
Rhodophyta traiesc in special in apa marina, dar cateva specii traiesc in apa dulce. Formeaza organe cu care se pot prinde de diverse suporturi aflate la indemana. Algele rosii se pot deosebii de cele verzi prin punerea lor in acetona sau alcool.astfel pigmentul verde se dizolva lasand in urma doar pigmentul rosu.Algele verzi devin transparente.
Combaterea algelor
Algele nu sunt doar inestetice in acvariu, ele dauneaza direct plantelor prin extragerea nutrientilor si a dioxidului de carbon din apa.In general algele sunt in avantaj, cand conditiile devin neprielnice in acvariu, ele multumindu-se cu cantitati mult mai mici de nutrienti. Ca urmare are loc o explozie a dezvoltarii anumitor specii de alge. O dezvoltare excesiva a algelor in acvariu are ca si cauza o dezvoltare slaba a plantelor superioare.
Din cauza cerintelor diferite a grupelor de alge, nu intotdeauna dezvoltarea lor excesiva este o urmare a cresterii slabe a plantelor superioare. Multe tipuri de alge nu sunt recunoscute corect de acvaristi, ca urmare apar probleme legate de combaterea lor nespecifica. Descrierea care urmeaza ar trebuii sa fie de ajutor.
Algele albastre
Descriere: Oscillatoria si alte specii.Crestere uniforma cu aspect murdar,ca o piele albastra-verzui car acopera frunze, pietre, substratul.In apa apare un miros specific de apa statuta.
Aparitie:Algele albastre isi incep dezvoltarea in special pe substrat, si acopera totul in cale cu o pelicula albastru-verzuie, relativ groasa si cu aspect murdar.Plantele sunt efectiv sufocate.Cauzele acestei invazii sunt multiple. Multe specii folosesc ca resurse materia organica aflata in apa, de aceea ca si cauza se asociaza cu o inrautatire a conditiilor de viata din acvariu. Alte cauze frecventa sunt lumina solara,substratul in stare de descompunere(tot conditii proaste), prea multe resturi alimentare, schimburi prea rare de apa sau supradozarea fertilizantilor.
Combatere:Valori ale pH/ului sub 6 nu sunt tolerate de obicei. Pesti de genul M.Vellifera, Black Molly mananca uneori aceste alge dar nu cu prea mare placere din cauza gustului amar. La fel Pomaceele sunt bune pt combaterea lor dar de cele mai multe ori cresc mai repede decat reusesc melcii sa le consume.Exista produse chimice pentru combaterea lor, a caror eficienta creste daca se lasa acvariul complet in intuneric pentru 48 de ore inainte de tratament. Deasemenea intreruperea iluminatului timp de 4-6 zile ajuta uneori.Mai multe schimburi de apa consecutive pot sa strice conditiile favorabile de dezvoltare.
Algele de substrat
Descriere:Sunt numite uneori gresit alge maro.Cresc sub forma de patura maronie peste substrat, decor, plante,au aderenta destul de ridicata si se simt aspru la pipait.
Aparitie: Majoritatea au nevoie de un pH peste 7,5 si de lumina slaba. La o iluminare adecvata vor aparea rar si nu sunt invazive.,/p>
Combatere: Pestii mancatori de alge si melcii le consuma cu placere. Exista algicide specifice.O crestere a duratei si intensitatii luminii inpiedica dezvoltarea lor.
Algele verzi tip „vata”
Descriere: In general din genul Ulathrix, Pe substrat apar gramezi de alge subtiri, de consistenta vatei,verzi, fara fixare propriuzisa de substrat.
Aparitie:Apar de obicei aduse cu plantele noi.Conditii de proliferare asemanatoare cu cele de la algele verzi filamentoase.
Combatere: Strangere manuala sau sifonare regulata , oricum dupa o faza de dezvoltare puternica dispar de la sine.Intr-o oarecare masura ajuta pestii care mananca alge.Exista preparate chimice in comert, aceleasi ca pentru algele verzi filamentoase.
Algele verzi filamentoase
Descriere: de obicei alge verzi din genul Spirogyra. Formeaza gramezi de fire lungi, verde deschis, ramificate.
Aparitie: Dintre toate algele acestea au nevoie de conditiile cele mai asemanatoare cu plantele superioare. Aparitia lor indica in general conditii foarte bune in acvariu.La lumina puternica aceste alge se dezvolta si mai bine.se dezvolta destul de repede dar sunt mai putin daunatoare plantelor decat celelalte alge, singurul inconvenient este consumul nutrientilor din apa.Totusi plantele cu frunze fine pot fi sufocate de dezvoltarea lor masiva.
Combatere:Preparate chimice contra lor exista dar folosirea lor este critica pentru plante Se pot aduna cu ajutorul unui bat din lemn neslefuit sau se pot folosii cu succes pentru combaterea lor specii ca Ancistrus,Pterygoplychtis, Otocinclus.
Algele verzi unicelulare
Descriere:alge verzi din genul Volvox si altele.Apa se coloreaza in verde, mai tarziu verde opac.Sunt alge verzi, microscopice care formeaza colonii si se inmultesc rapid.
Aparitie:Se introduc de obicei cu hrana vie(daphnia) adusa din balti.Se dezvolta la intensitati mari ale luminii si mult azot sau nutrienti in apa.
Combatere:Schimbari masive de apa, acvariul se tine la intuneric3 zile.Se pot adauga algicide.Sunt sensibile la radiatia ultravioleta.
Algele tip “barboase”
Descriere:Alge rosii din genul Compsopogon. Ajung pana la 15 cm, slab ramificate, relativ groase, verde inchis pana la verde-negru. Se prind bine de frunze si se indeparteaza greu, de multe ori cu bucata din frunza pe care s-au prins.
Aparitie:apar de obicei cu plantele noi pe care le aducem.Colonizeaza partea tanara a plantei, in zonele cele mai luminoase, dar cresterea ei nu depinde neaparat de intensitatea mare a luminii.Apa dura cu deficit de dioxid de carbon si pH ridicat este ideala pentru dezvoltarea lor, dar apar frecvent si in apa moale.Cantitati mari de nitrati determina dezvoltarea. La o colonizare puternica a plantei poate impiedica patrunderea luminii la aceasta.
Combaterea: Din cauza aderentei mari la planta nu se poate rupe fara a strica suportul de care s-a atasat.Cel mai bine se indeparteaza partile de plante invadate de alge cu totul.In stadiu tanar, este consumata de pestii mancatori de alge.Exista preparate chimice pentru combaterea lor, insa tratamentul trebuie repetat.De interes este adaugarea de dioxid de carbon in apa, dupa 6-8 saptamani algele cresc tot mai slab pana dispar.In general aceste alge nu apar in bazine in care se face regulat fertilizare cu CO2.
Algele verzi tip „pensula”
Descriere: Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de frunze intr-un punct, din care cresc fire slab ramificate, verde deschis cu lungimea de 2-3 cm.
Aparitie: Populeaza de obicei pietrele, lemnul, dar si palntele cu frunze mari.Lumina puternica, dioxidul de carbon si apa bogata in nutrienti amplifica dezvoltarea algei.
Combatere:E daunatoare doar in invazii masive, dar in general pestii consumatori de alge o mananca bine.Se rupe relativ usor de pe substrat. Preparatele chimice impotriva algelor filamentoase o distrug.
Algele verzi tip „puncte”
Descriere: O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3 mm in special pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari.Adera foarte bine la substrat
Aparitie:In general apare la formarea unui bazin nou, din cauza apei nestabilizate inca, dar si in cazul inrautatirii conditiilor din acvariu.Nu sunt periculoase, dar inestetice si reticente la tratamente.
Combatere: Dispare de la sine cand conditiile revin la normal in apa.Pestii si melcii le consuma. Algicidele raman fara efect.
Algele negre tip „puncte”
Descriere:O alga rosie formata din fire foarte scurte, creste sub forma de colonii si formeaza pete negre , rotunde , inestetice.Acestea ajung la 5 mm diametru si invadeaza partea superioara a frunzei.Se formeaza initial la marginea frunzei, apoi invadeaza spre interior, formand pete negre care se intrepatrund.
Aparitie:Aparitia acestora nu depinde de compozitia apei si nici de iluminat.Se inmultesc rapid si invadeaza si frunzele din jur.In cazul unor invazii puternice frunzele mor.
Combatere:Este deosebit de dificila.Doar melcii in numar mare pot face fata, pestii mancatori de alge o evita, si nici produsele pentru combaterea chimica nu sunt eficiente.
Alge verzi tip „blana”
Descriere:Alge verzi din genul Oedogonium. Crestere deasa, fire subtiri, neramificate, de un verde deschis. Se fixeaza de obicei pe fata superioara a frunzelor sau pe tulpina plantelor.Lungimea firelor variaza de la 2 la 20 mm.
Aparitie:Plantele active, cu crestere rapida sunt preferate, majoritatea speciilor fiind invadate.Invazia masiva poate duce la pierderea frunzelor.Evident, apa incarcata cu substante organice, cu nitrati, este favorabila dezvoltarii acestei alge.In rest, celalalte calitati ale apei sau lumina sunt de prea mica importanta pt dezvoltarea algei.Invazia este deosebit de rapida, plantele din jur fiind rapid populate.
Combatere: Indepartarea mecanica dauneaza frunzelor.O curatenie exemplara, schimburi dese de apa in acvariu impiedica dezvoltarea ei. Formele scurte sunt mancate bine de pestii mancatori de alge si de melci, pe cand formele mai lungi sunt ignorate.Cel mai bine se indeparteaza frunzele invadate cat mai repede. Dupa o perioada de dezvoltare masiva apare o perioada de stagnare sau chiar regres.Exista preparate chimice eficiente in combaterea ei, dar tratamentul trebuie repetat de doua ori pentru a fi eficient.
Alge negre tip „pensula”
Descriere:Alge rosii din genul Andouinella.din punctul de aderare pornesc fire foarte subtiri de culoare verde-negru, putin ramificate. Formeaza buchete de forma unui varf de pensula de 5-20 mm, care sunt foarte aderente.Exista forme scurte si forme lungi.
Aparitie:Apar practic pe toate obiectele din acvariu inclusiv pe plante.Se inmultesc rapid, prin spori,populand rapid alte plante.Incepe de obicei sa se dezvolte la marginea frunzei, invadand spre interior.frunzele atacate mor repede. Apa incarcata cu acizi organici si pH mic formeaza un mediu propice de dezvoltare.In cazul unei ape dure, depunerile de calcar de pe frunze sunt un mediu propice pt ancorarea algei.
Combatere: Pestii mancatori de alge si melcii mananca doar forma scurta. Indepartarea mecanica duce la distrugerea frunzei.Formele mai lungi reactioneaza la introducerea de CO2 in apa.Dupa 2-3 luni se desprind de pe substrat si pot fi sifonate de pe fundul bazinului.La o fertilizare constanta cu CO2 nu trebuie sa ne asteptam la o aparitie a acestor alge.Forma scurta este reticenta la acest tratament.Tratamentul cu preparate chimice contra acestor alge trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi eficient.
Profilaxie impotriva algelor
Anumitor grupe de alge li se poate stopa conditionat dezvoltarea cu masuri profilactice.Aceste masuri nu sunt o garantie ca algele nu-si vor face aparitia.
Metode de intampinare a dezvoltarii excesive a algelor sunt conditii cat mai bune in acvariu,pentru plante, numar redus de pesti,hranire moderata, filtrare buna, schimburi dese de apa si sifonarea periodica a substratului. Modificarea pH-ului poate fi destructiva pentru anumite grupe de alge, dar acestea lasa locul liber altor genuri care sunt mai adaptate noului pH.
Anumite specii de pesti sunt cunoscute ca mari consumatori de algePentru aceasa misiune sunt folositi pestii care consuma hrana vegetala, sub forma de alge dar lasa plantele din acvariu neatinse.Acesti pesti mananca de obicei doar formele de inaltime mica, rar si pe cele filamentoase de inaltime mai mare.Pestii vivipari mananca de exemplu algele albastre, si pe cele de substrat(maro), la fel si C.aymonierii, C.siamensis.Inpotriva algelor filamentoase sunt mai eficienti Ancistrus,Otocinclus, Hypostomus, cu toate ca C.siamensis este eficienta si in cazul acestora. Melcii sunt eficienti in cazul algelor albastre, dar si a algelor verzi tip „punct” si a algelor „blanoase”.
Produsele chimice care se folosesc de obicei (algicidele) sunt eficiente impotriva algelor de substrat(maro) si a algelor filamentoase.
Tetra-Algizid, actioneaza repede si eficient impotriva algelor de substrat.
Tetra Algetten actioneaza mai incet, eliberand substantele active in timp, pe perioade de mai multe saptamani. La inceput, concentratia substantei in apa creste treptat evitandu-se astfel socul pentru plante. Algele albastre se distrug, deasemenea si cele „barboase”.
Protalon 707 se adauga timp de o saptamana in acvariu, e eficient impotriva diverselor alge filamentoase, si mai putin eficient impotriva celor albastre.
La multe preparate cu actiune rapida exista pericolul ca in bazinele bine plantate sa le scada eficienta, nereusind sa omoare algele definitiv.Se recomanda adaugarea din nou in bazin a unei jumatati din doza recomandata. In general dupa un tratament cu algicide trebuie sa ne asteptam la pagube si in randul plantelor, mai mici sau mai mari in functie de produsul folosit.Daca se respecta instructiunile de dozare aceste neplaceri pot fi reduse. Dupa o combatere pe cale chimica a algelor se recomanda sa se faca un schimb masiv de apa pentru eliminarea cat mai completa a toxinelor.

sursa