Sfantul Ioan Moshu

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 141
RASPUNSUL INTELEPT A LUI AVVA OLIMP
Un frate s-a dus la avva Olimp in lavra lui avva Gherasim alaturi de sfantul riu Iordan si i-a spus:
- Cum poti sta aici cu atata arsita si cu atatia tantari( atatia viermi de lemn care te supara)?
Batranul i-a raspuns:
- Rabd viermii ca sa scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport si atata arsita de frica focului cel vesnic. Arsita de aici este trecatoare, focul celalalt nu are sfarsit.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 142
ALT RASPUNS INTELEPT A LUI AVVA ALEXANDRU
Un alt frate s-a dus si el in lavra lui avva Gherasim, la avva Alexandru, staretul si i-a zis:
- Avvo, vreau ssa plec din locul in care traiesc. ca m-am scarbit acolo.
- Intr-adevar, fiule, acesta este un semn ca n-ai in mintea ta nici pedeapsa cea vesnica, nici Imparatia Cerurilor. caci daca te gandeai la acestea, nu te-ai mai plictisi.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 143
VIATA LUI AVVA DAVID, CAPETENIA DE HOTI CARE S-A FACUT APOI CALUGAR
Ne-am dus in Tebaida. In orasul Antino am intalnit pe sofistul Filamon. Si ne-a povestit acestea spre folosul sulfetelor noastre:
In partile Hermopolei era un talhar, numit David, care a dezbracat pe multi, a ucis pe multi si a facut nenumarate rele, ca sa spun asa, ca nimeni altul.
Odata, pe cand era in munte si talharea, avand sub stapanirea lui mai mult de treizeci de hoti si-a venit intru sine, caindu-se de toate rautatile pe care le-a savarsit. A lasat deci pe slujitorii lui si a plecat la manastire. A batut la poarta manastirii si a iesit portatul care l-a intrebat:
- Ce vrei?
Capetenia de hoti i-a raspusn:
- Vreau sa ma fac monah!
Portarul s-a dus in manastire sa-l vesteasca pe staret. Staretul a venit la poarta. Cand s-a uitat la el si l-a vazut ca este batran i-a zis:
- Nu poti sa traiesti in manastire, caci fratii de aici trebuie sa munceasca mult, iar nevointele lor calugaresti si asceza sunt mari. Tu esti deprins cu altfel de viata si nu poti suporta canonul mamastirii.
Talharul il ruga insa, zicand:
- Voi indeplini totul, numai primeste-ma!
- N-ai sa poti, starui staretul.
Atunci capetenia de hoti i-a spus:
- Sa stii ca eu sunt David, capetenia de hoti. Am venit aici sa-mi plang pacatele. Dar daca nu vrei sa ma primesti, iti spun cu juramant si pe Cel care locuieste in cer ca ma intorc din noua la meseria mea de mai inainte, aduc cu mine aici pe toti supusi mei pe care-i am, va ucid pe toti si daram manastirea voastra.
La auzul acestor cuvinte, staretul l-a primit in manastire, l-a tuns si i-a dat sfanta schima. A inceput deci sa se nevoiasca si a intrecut pe toti cei din manastire la infranare, asculatare si smerenie. Si erau in manastire cam saptezeci de calugari. David era de folos tuturora, era pilda tuturora.
Intr-o zi, pe cand sta in chilia lui, a fost trimis la el ingerul lui Dumnezeu si i-a zis:
- Davide, Davide, Domnul Dumnezeu ti-a iertat pacatele si de acum vei face minuni.
El a raspusn Ingerului:
- Nu pot sa cred ca toate acele pacate ale mele, mai grele decat nisipul marii, mi le-a iertat Dumnezeu intr-un timp atat de scurt.
- Daca n-am crutat pe preotul Zaharia din pricina fiului sau, i-a spus ingerul, ci i-am legat limba, ca pedeapsa ca n-a data crezare celor spuse de mine, te voi cruta pe tine? Pentru aceea, de acum inainte nu vei mai vorbi deloc.
Avva David i-a facut metanie si i-a zis:
- Pe cand eram in lume si faceam nelegiuiri si varsari de sange, vorbeam; iar acum cand vreau sa slujesc lui Dumnezeu si sa-I inalt laude, sa-mi legi limba ca sa nu vorbesc?
Atunci ingerul i-a raspuns:
- Vei putea grai atata timp cat vei face canonul; in afara de canon insa, nu vei putea vorbi deloc.
Asa s-a si intamplat. Dumnezeu a facut prin el multe minuni. Canta psalmi, dar alt cuvant mare sau mic nu putea rosti.
Cel ce ne-a povestit acestea a adaugat:
- De multe ori l-am vazut pe avva David si L-am slavit pe Dumnezeu.

[Adrian Pop]

http://saraca.orthodoxphotos.com/bib.../limonariu.htm

[Adrian Pop]

http://saraca.orthodoxphotos.com/bib.../limonariu.htm

[Adrian Pop]

http://saraca.orthodoxphotos.com/bib.../limonariu.htm

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 143
VIATA LUI AVVA DAVID, CAPETENIA DE HOTI CARE S-A FACUT APOI CALUGAR
Ne-am dus in Tebaida. In orasul Antino am intalnit pe sofistul Filamon. Si ne-a povestit acestea spre folosul sulfetelor noastre:
In partile Hermopolei era un talhar, numit David, care a dezbracat pe multi, a ucis pe multi si a facut nenumarate rele, ca sa spun asa, ca nimeni altul.
Odata, pe cand era in munte si talharea, avand sub stapanirea lui mai mult de treizeci de hoti si-a venit intru sine, caindu-se de toate rautatile pe care le-a savarsit. A lasat deci pe slujitorii lui si a plecat la manastire. A batut la poarta manastirii si a iesit portatul care l-a intrebat:
- Ce vrei?
Capetenia de hoti i-a raspusn:
- Vreau sa ma fac monah!
Portarul s-a dus in manastire sa-l vesteasca pe staret. Staretul a venit la poarta. Cand s-a uitat la el si l-a vazut ca este batran i-a zis:
- Nu poti sa traiesti in manastire, caci fratii de aici trebuie sa munceasca mult, iar nevointele lor calugaresti si asceza sunt mari. Tu esti deprins cu altfel de viata si nu poti suporta canonul mamastirii.
Talharul il ruga insa, zicand:
- Voi indeplini totul, numai primeste-ma!
- N-ai sa poti, starui staretul.
Atunci capetenia de hoti i-a spus:
- Sa stii ca eu sunt David, capetenia de hoti. Am venit aici sa-mi plang pacatele. Dar daca nu vrei sa ma primesti, iti spun cu juramant si pe Cel care locuieste in cer ca ma intorc din noua la meseria mea de mai inainte, aduc cu mine aici pe toti supusi mei pe care-i am, va ucid pe toti si daram manastirea voastra.
La auzul acestor cuvinte, staretul l-a primit in manastire, l-a tuns si i-a dat sfanta schima. A inceput deci sa se nevoiasca si a intrecut pe toti cei din manastire la infranare, asculatare si smerenie. Si erau in manastire cam saptezeci de calugari. David era de folos tuturora, era pilda tuturora.
Intr-o zi, pe cand sta in chilia lui, a fost trimis la el ingerul lui Dumnezeu si i-a zis:
- Davide, Davide, Domnul Dumnezeu ti-a iertat pacatele si de acum vei face minuni.
El a raspusn Ingerului:
- Nu pot sa cred ca toate acele pacate ale mele, mai grele decat nisipul marii, mi le-a iertat Dumnezeu intr-un timp atat de scurt.
- Daca n-am crutat pe preotul Zaharia din pricina fiului sau, i-a spus ingerul, ci i-am legat limba, ca pedeapsa ca n-a data crezare celor spuse de mine, te voi cruta pe tine? Pentru aceea, de acum inainte nu vei mai vorbi deloc.
Avva David i-a facut metanie si i-a zis:
- Pe cand eram in lume si faceam nelegiuiri si varsari de sange, vorbeam; iar acum cand vreau sa slujesc lui Dumnezeu si sa-I inalt laude, sa-mi legi limba ca sa nu vorbesc?
Atunci ingerul i-a raspuns:
- Vei putea grai atata timp cat vei face canonul; in afara de canon insa, nu vei putea vorbi deloc.
Asa s-a si intamplat. Dumnezeu a facut prin el multe minuni. Canta psalmi, dar alt cuvant mare sau mic nu putea rosti.
Cel ce ne-a povestit acestea a adaugat:
- De multe ori l-am vazut pe avva David si L-am slavit pe Dumnezeu.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 144
SFATURILE UNUI BATRAN DE LA CHILII
Spunea unul din batrani fratilor care erau in Chilii:
Sa nu iubim sa slujim placerile egiptene, care au omorat pe Faraon, tiranul cel ucigator.
* * *
Spunea iarasi:
O, daca ar avea oamenii tot atata ravna pentru faptele bune cata au pentru cele rele! Si daca ar schimba in dorinta de evlavie ravna lor pentru teatre, pentru sarbatorile pierzatoarte de suflet, pentru dragostea de bani si pentru slava desarta! nu ne dam seama cat de mult am fi cinstiti de Dumnezeu si cata putere am avea asupra dracilor!
* * *
Spunea iarasi batranul:
Nimic nu este mai mare ca Dumnezeu; nimic nu este mai egal Lui; nimic nu este care sa-L lase in urma. Cine este deci mai tare si mai fericit decat cel care-L are pe Dumnezeu ca ajutor?
* * *
Spunea iarasi:
Dumnezeu este pretutindeni. Se apropie de cei evlaviosi, de cei care se nevoiesc pe calea desavarsirii, nu se apropie de cei care au ocupatii stralucite si cu vaza si de cei care fac fapte stralucite. Cine va putea sa unelteasca sau cine va putea sa vateme pe cineva care are aproape de el pe Dumnezeu?
* * *
Spunea iarasi:
Puterea oamenilor nu sta in trup, caci este schimbator, ci in vointa, prin ajutorul lui Dumenezeu. Sa avem deci, fiilor, tot atata grija de sufletul nostru cat avem de trupul nostru!
* * *
Spunea iarasi batranul:
Sa adunam in jurul nostru tot ceea ce poate vindeca sufletul nostru: evlavia, dreptatea, smerenia si supunerea. Cel mai mare doctor al sufletelor, Hristos Dumnezeul nostru, este aproape si vrea sa ne vindece. Sa nu le dispretuim.
* * *
Spunea iarasi:
Domnul ne invata sa fim infranati si curati. Dar noi, nenorocitii, din pricina desfatarii, ne dam pe noi insine si mai mult placerilor.
* * *
Spunea iarasi batranul:
Sa ne infatisam lui Dumnezeu asa cum spune Pavel: " Ca niste inviati din morti" ( Romani, VI, 13); sa nu ne uitam inapoi si sa uitam cele dinainte, ci sa alergam spre tinta pentru rasplata chemarii celei de sus.
* * *
A fost intrebat batranul de un frate:
- Pentru ce judec necontenit pe frate?
Batranul i-a raspuns:
- Pentru ca nu te cunosti inca pe tine insuti. Cel care se cunoaste pe sine nu se uita la viata si faptele fratilor.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 145
DESPRE FERICITUL GHENADIE, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI SI DESPRE HARISIE ANAGNOSTUL SAU
Ne-am dus in chinovia Salamna, in biserica Alexandriei. Aici am gasit doi batrani care spuneau ca sunt din biserica Constantinopolului. Si care ne-au povestit despre fericitul Ghenadie, patriarhul Constantinopolului. Era suparat de multe pricini pe un cleric care avea o viata foarte rea. Numele clericului era Harisia. Si a incercata patriarhul sa-l indrepte prin sfaturi. Dar cum nu i-au fost de nici un folos sfaturile si-a luat ingaduiala de-al pedepsi si parinteste si bisericeste.
Dar cand a vazut patriarhul ca nici pedeapsa nu este de nici un folos clericului - caci avea legaturi cu ucigasi si cu vrajitorii - a trimis un apocrisiar al sau - caci Harisius era anagnost - si i-a spus:
- Spune sfantul Elefterie: ostasul tau, sfinte Elefterie, pacatuieste mult; sau indreapta-l sau taie-l!
Apocrisiarul s-a dus in biserica sfantului mucenic Elefterie; a stat inaintea altarului si cu ochii inanitea mormantului mucenicului, a spus acestuia intinzandu-i mana:
- Te vesteste, sfinte mucenice al lui Hristos, patriarhul Ghenadie , prin mine pacatosul. Ostasul tau mult pacatuieste. Sau indreapta-l sau taie-l!
A doua zi savarsitorul rautatilor a fost gasit mort. Toti s-au minunat si au slavit pe Dumnezeu.