Sfantul Ioan Moshu

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 114

VIATA LUI AVVA DANIIL, EGIPTEANUL

Tot avva Ioan din Petra ne povestea iarasi despre daniil Egipteanul, zicand:
Intr-o zi avva Daniil s-a dus la Teremuta, sa vanda ceea ce lucrase cu mainile sale. Un tanar l-a rugat pe batran si i-a zis:
- Pentru Dumnezeu, avvo, vino in casa mea si fa o molifta femeii mele ca e stearpa. Batranul silit de tanar s-a dus cu el in casa lui si i-a facut molifta femeii. Prin vointa lui Dumnezeu, femeia a ramas insarcinata. Cativa barbati fara frica de Dumnezeu, au inceput sa huleasca pe batran si sa spuna ca tanarul intr-adevar este sterp, iar femeia a ramas insarcinata cu avva Daniil. Cuvintele acestea au ajuns la urechea batranului. Batranul a trimis vorba tanarului:
- Sa ma vestesti cand iti va naste femeia!
Cand femeia a nascut, tanarul i-a trimis vorba zicand:
- Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu rugaciunile tale, parinte, femeia mea a nascut.
Avva Daniil s-a dus la tanar si i-a spus:
- Fa ospat si cheama pe rudele si prietenii tai.
Pe cand mancau, batranul a luat copilul in bratele lui si in fata tuturor il intreaba pe copil:
- Cine-i tatal tau?
- Acesta, a raspuns copilul aratand cu degetul spre tanar.
Copilul era de douazeci si doua de zile. Si toti au slavit pe Dumnezeu, care descopera adevarul celor care-l cauta pe El din toata inima.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 115

SFATURILE LUI AVVA IOAN CILICIANUL

Spunea avva Ioan cilicianul, staretul Raitului, fratilor:
- Fiilor, dupa cum am fugit de lume, sa fugim si de poftele trupului.
Spunea iarasi:
- Sa urmam pe parintii nostri, care au dus aici o viata atat de aspra si au trait intr-o atat de mare sihastrie.
Spunea iarasi:
- Sa nu intinam, fiilor, locul acesta, pe care parintii nostri l-au curatat de draci.
- Locul acesta este pentru sihastrie, nu pentru negutatorie.
- Am gasit aici batrani, care timp de saptezeci de ani au mancat numai ierburi si finice.
Spunea iarasi batranul:
- Am trait in locurile acestea saptezeci si sase de ani si am patimit multe necazuri
si rautati de la draci.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 116

DESPRE FRATELE CARE A FOST HULIT PE NEDREPT CA A FURAT O MONEDA

Avva Andrei Mesinia ne povestea zicand:
Cand eram tanar am plecat in rait eu si cu avva al meu si ne-am dus in Palestina. Batranul care ne gazduia avea o moneda de argint. A uitat unde o pusese si m-a banuit pe mine cel tanar, ca as fi furat-o. Batranul spunea parintilor locului acela ca fratele Andrei i-a furat-o. Avva al meu a auzit asta, m-a chemat si mi-a zis:
- Spune-mi, Andrei, tu i-ai luat moneda batranului?
- Fereasca Dumnezeu, avvo, eu nu am luat nimic!
Eu aveam o manta. Am vandut mantaua pe o moneda de argint. Am luat moneda si m-am dus la batran. I-am facut metanie si i-am zis:
- Iarta-ma, avvo! Satana si-a batut joc de mine si am luat moneda ta. Acolo era si un laic. Si mi-a zis batranul:
- Du-te, fiule, eu nu am pierdut nimic.
Iarasi i-am facut metanie si i-am zis:
- Pentru numele lui Dumnezeu, i-a moneda, iata aceasta este! Si roaga-te pentru mine, ca Satan m-a ispitit s-o fur si sa te mahnesc.
Batranul mi-a zis:
- Fiule, n-am pierdut nimic.
Cum nu m-a convins laicul mi-a spus:
- Intr-adevar, frate, ieri cand am venit aici am gasit pe batran plangand, facand metanii si foarte intristat. Cand l-am vazut atat de mahnit i-am zis: Fii bun, te rog si spune-mi ce ai?
Am defaimat pe fratele, mi-a raspuns el, ca a luat moneda; si iata am gasit-o acolo unde o pusesem. Asa s-a incredintat batranul ca n-am furat moneda si mi-a dat-o zicandu-mi:
- Ia moneda, caci eu am furat-o.

[Adrian Pop]

http://saraca.orthodoxphotos.com/bib.../limonariu.htm

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 117

DESPRE UN FRATE DEMONIZAT VINDECAT DE AVVA ANDREI

Un frate stapanit de demon s-a dus la avva Simeon Stalpnicul in Muntele Minunat sa-i faca o molifta si sa izgoneasca dracul din el.
Avva Simeon l-a intrebat:
- Unde locuiesti?
- In Rait, i-a spus fratele.
- Ma minunez, frate, i-a raspuns batranul, ca te-ai obosit atata si ai mers atat cale ca sa vii la mine, om pacatos, odata ce ai in lavra ta atat de mari parinti. Du-te deci la avva Andrei, fa-i o metanie sa se roage pentru tine si te vei vindeca indata.
Fratele s-a intors la Rait, i-a facut metanie lui avva Andrei, dupa cum i-a spus avva Simeon, zicandu-i:
- Roaga-te pentru mine, avvo!
Avva Andrei i-a spus:
- Avva Simenon a primit harul vindecarii.
Dupa ce s-a rugat pentru fratele, s-a curatit indata si a multumit lui Dumnezeu.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 118
VIATA LUI MINA DIACONUL, MONAH DIN RAIT
Avva Serghie din Rait ne povestea despre un frate, diacon, cu numele Mina, zicand asa:
Diaconul a plecat in lume pentru o treaba a manastirii. Ce s-a intamplat cu el, nu stim, decat ca a lepadat haina monahala si s-a facut laic. Dupa trecere de multa vreme s-a dus in orasul sfant. Cum trecea prin Seleucia din provincia Isauria, a vazut de departe manastirea celui intru sfinti avva Simenon Stalpnicul si-si spune in sine: " am sa ma duc sa-l vad pe marele Simeon", caci nu-l vazuse niciodata. S-a dus si s-a apropiat de stalp. Cand l-a vazut avva Simeon, cunoscand ca a fost monah si ca era hirotonit diacon, a strigat pe cel care-l slujea si i-a zis:
- Adu-mi un foarfece!
Cand i l-a adus, a adaugat:
- Binecuvantat este Domnul! Tunde-l pe acela si l-a aratat cu degetul pe Ioan, caci erau multi imprejurul stalpului.
Diaconul s-a mirat de acest cuvant, dar a fost cuprins in acelasi timp si de mare frica. A primit sa fie tuns fara sa spuna un cuvant, intelegand ca Dumnezeu i-a descoperit sfantului batran ce-i cu el. Avva Simeon i-a grait:
- Fa rugaciunea diaconului!
Dupa ce s-a rugat, sfantul i-a spus:
- Du-te la Rait, de unde ai plecat!
Cand diaconul i-a spus ca-i este rusine si ca nu poate suferi sa fie rusinat de oameni, i-a grait avva Simeon din nou:
Crede-ma, fiule, nu trebuie sa te rusinezi de asta. Parintii te vor primi cu fata vesela si se vor bucura si se vor veseli de intoarcerea ta. Afla si asta ca Dumnezeu are sa-ti faca un semn in trupul tau, ca sa cunosti ca marea Lui bunatate ti-a iertat acest pacat.
Si intr-adevar, cand a ajuns la Rait l-au primit parintii cu bratele deschise, ba l-au randuit iarasi slujitorii sfintiti.
Intr-o duminica, pe cand tinea in maini Sfantul si Facatorul de viata Sange al marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, i-a iesit din orbite pe neasteptate un ochi. Din acest semn au cunoscut parintii ca Dumnezeu i-a iertat pacatul dupa cuvantul dreptului Simeon.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 119
DESPRE UN DIAVOL ALUNGAT PRIN RUGACIUNE
Avva Eusebie, presbiterul lavrei Raitului ne spunea cand ne-am dus la el ca un drac, imbracat in haina de calugar a venit in chilia unui batran. A batut la usa lui. Batranul a deschis si i-a zis:
- Roaga-te!
Dracul a raspuns:
- Acum si pururea si-n vecii vecilor, amin!
Batranul i-a zis din nou:
- Roaga-te!
Dracul a raspuns iarasi:
- Acum si pururea si-n vecii vecilor, amin!
Batranul i-a spus:
- Fii bine venit, dar roaga-te si spune: " Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor, amin".
Cand a spus batranul aceste cuvinte, dracul s-a facut nevazut ca alungat de foc.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 120
DESPRE TREI MONAHI MORTI GASITI DE PESCARI FARONITI
Ne povesteau niste pescari fanoriti, urmatoarele:
Intr-o zi am plecat la Vuhri dincolo de marea Rosie. Dupa ce am pescuit multi pesti ne-am intors si am aruncat ancora la Pteleu. Voind sa trecem in Rait, am fost impiedicati de vanturi potrivnice si am fost tinuti pe loc din pricina furtunii de mare, nouazeci de zile.
Mergand prin pustiul acela care se gasea aproape de locul de unde n-am mai putut inainta cu corabia din pricina vantului potrivnic, am gasit sub stanca trei anahoreti morti, imbracati in mantale de sivin si mantalele lor erau puse alaturi de ei. I-am luat si i-am dus la corabie. Deodata marea s-a linistit, iar vantul potrivnic s-a schimbat in vant favorabil. Fiind ajutati de vant am trecut si am sosit la Rait. Parintii de acolo au ingropat pe cei trei anahoreti alaturi de batranii din vechime.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 121
VIATA SI MOARTEA LUI AVVA GRIGORE BIZANTUNUL
SI A ALTUI GRIGORE FARONITUL UCENICUL LUI
Tot parintii de acolo ne povesteau despre avva Grigore bizantinul si despre ucenicul lui, avva Grigore faronitul, ca traiau intr-o insula a marii Rosii. Insula aceea nu avea apa, si-si aduceau apa pentru nevoile lor de pe uscat cu o pluta.
Intr-o zi au lasat pluta in mare si au legat-o de o stanca. Peste noapte insa s-a pornit furtuna pe mare si s-a scufundat pluta si au ramas cei doi parinti pe insula nemaiavand cu ce-si sa-si aduca apa. Dupa opt luni au venit pe insula niste monahi de la rait si i-au gasit pe amandoi morti; pe dosul unei carapace de broasca au gasit scris: " Avva Grigore faronitul a murit dupa ce nu bause apa douazeci si opt de zile; eu, insa, am ajuns pana in ziua a treizeci si saptea fara sa beau apa". I-am gasit pe amandoi intregi, i-am luat de acolo si i-am ingropat in Rait.

[Adrian Pop]

CAPITOLUL 122
DESPRE DOI MONAHI CARE AU INTRAT GOI IN BISERICA SA SE IMPARTASEASCA SI N-AU FOST VAZUTI DE ALTCINEVA DECAT DE AVVA STEFAN
Am venit la avva Stefan, in Muntele Sinai. Si ne-a povestit urmatoarele:
Pe cand eram in Rait, acum cativa ani, se praznuia in biserica in Joia Mare Cina Domnului. In timp ce savarseam sfanta Liturghie si toti parintii erau de fata, iata ca vad intrand doi anahoreti in biserica. Erau goi, dar niciunul din parinti n-au vazut ca sunt goi, ci numai eu. Dupa ce s-au impartasit cu Trupul si Sangele Domnului, au iesit din biserica si au plecat. Eu am iesit odata cu ei. Le-am facut metanei si le-am zis:
- Fiti buni si luati-ma cu voi!
Ei au cunoscut ca i-am vazut goi si mi-au zis:
- Stai linistit unde esti si sihastreste.
Iarasi m-am rugat de ei sa ma ia cu ei; atunci mi-au zis:
- Nu poti sa mergi cu noi. Stai unde esti, ca ti-i bine acolo.
M-au binecuvantat si in ochii mei, au intrat cu picioarele in marea Rosie si au trecut marea.