CreŞterea numĂrului de stupi de la 100 la 1000 în trei luni

[Adrian Pop]

http://www.apimondiafoundation.org/f...les/137rom.pdf

Com
i
sia de T
ehn
ologie şi Utilaje A
picole
CREŞTEREA NUMĂRULUI DE STUPI DE
LA 100 LA 1000 ÎN TREI LUNI
H. YEGANEHRAD
Caspian Apiaries, P.O. Box 16058 – 617, New Westminster, British Columbia, CANADA, V3M 6W6
E-mail: radbees@hotmail.com
Rezumat
In 3 iunie 2002 au fost selectate 100 de colonii având o popula
ţie de 20 de rame cu scopul de a crea o stupină de 1000 de
colonii. Mai întâi coloniile orfane au fost hrănite cu 12 litri
a unui supliment, adică un amestec de soluţie caspică (lăptişo
r de
matcă/feromoni), polen, miere, zahăr, apă şi alţi ingredienţi n
aturali. Obiectivul hrănirii a fost stimularea glandelor hipofa
ringiene ale
albinelor pentru a produce sufi
cient lăptişor de matcă pentru b
otci. După aceea, populaţia de albine a fost împărţită şi a fos
t plasată o
matcă împreună cu trei faguri fără puiet (doar fagure). Acum, f
agurii fără matcă, în medie 17 de la fiecare colonie mamă, au f
ost
împărţiţi pentru crearea unui total de 1000 de colonii, fiecar
e colonie cu câte 2 faguri. După cinci zile, fiecare dintre ace
ste colonii avea
în medie cinci botci mari şi sănătoase. După şapte zile, ouăle
şi larvele din cele 100 de colonii mamă au fost mutate în colon
iile orfane,
acest pas pregătind coloniile pentru o condiţie echilibrată între albinele culegătoare şi albi
nele doici, atunci când matca va
începe ponta.
Au fost obţinute 900 de mătci, din care s-au pierdut doar 7 măt
ci, acestea fiind înlocuite cu m
ătci din coloniile mamă. La 1 i
ulie, noile
mătci au început ponta, în coloniile noi existând în medie 5
faguri cu albine şi 2 faguri de puiet.
Cuvinte cheie:
creşterea populaţiei de albine / soluţie de supliment / de l
a 100 la 1000 de colonii
Introducere
Fiecare apicultor ar trebui să aibă o metodologie pentru sporir
ea populaţiei de albine din stupina sa.
Tehnica descrisă în această lucrare este simplă, costă puţin şi
este comparabilă cu succesul obţinut de
apicultori cu sistemele de transvazare. Această tehnică a fost
folosită de autor în Iran şi Canada. În Canada
şi alte ţări cu climă rece ea este şi mai bună din următoarele
motive:
1. pierderea de albine în timpul iernii poate fi mare,
2. există o cantitate limitată de roi la pachet dintr-un număr
mic de ţări,
3. companiile de transport aerian restricţionează numărul de în
cărcături de albine care pot fi
introduse în ţară,
4. exis
t
ă un număr mic de crescători de mătci în ţară, şi
5. majoritatea crescătorilor de mătci nu pot furniza mătci timp
uriu în sezon.
Fiecare operator trebuie sa evalueze meritele acestei metodologii şi a tehnicii de transvazare.
Lucrarea nu face comparaţii din punctul de vedere al muncii şi
al materialului, dar este evident că metoda
descrisă mai jos implică mult mai multă muncă decât transvazare
a.
Materiale
- 100 de stupi originali, fiecare
cu 20 de faguri ocupaţi de al
bine,
- 900 de stupi noi,
- 9000 de faguri (noi sau folosiţi)
- soluţie caspică (un supliment stimulator care conţine lăptişo
r de matcă, feromoni şi alţi ingredienţi
naturali),
- polen, zahăr, miere şi apă.
Metode
Figura 1 – Programul de mărire a numărului de stupi ilustrează
mişcarea fizică a fagurilor, mătcilor,
albinelor şi puietului. Mai jos este descris etapă cu etapă tot
procesul, pornind de la 100 de colonii cu o
medie de 20 de faguri populate ş
i 100 de faguri cumpăraţi cu pu
iet şi albine.

[Adrian Pop]

Comisia de Tehnologie şi Utilaje Apicole
2. La sfârşitul primei săptămâni, populaţia a fost divizată şi
fiecare dintre cele 100 de mătci a fost
plasată împreună cu albine pe trei faguri într-un stup nou. Un
fagure conţinea puiet. Aceste colonii au
devenit născătorii de puiet pentru noua stupină. Aceste colonii
au fost hrănite cu soluţie caspică în amestec
cu polen, miere, zahăr şi apă.
3. În fiecare din cele 100 de colonii originale au fost plasaţi
trei faguri noi, iar albinele eclozionate au
redat repede fiecărui stup 20 de faguri populaţi cu albine.
4. În decurs de trei zile de la prima scoatere de albine şi pu
iet, cele 100 de colonii orfane au fost
divizate pentru a crea 900 de colonii noi, fiecare cu doi fagur
i cu albine, dar fără matcă. Aceşti născători de
mătci au reuşit să producă după ci
nci zile, cinci botci mari şi
sănătoase.
5. După şapte zile, coloniile mama sau născătorii de puiet de l
a etapa 2 au putut să producă
în medie doi faguri cu ouă care au fost mutaţi din acele coloni
i în coloniile orfane. Ace
astă mutare a puietului
s-a făcut pentru ca în momentul în care noile mătci aveau să înceapă ponta, populaţia de culegătoare şi de
doici să fie echilibrată.
6. Vremea caldă de iulie combinată cu efectul stimulator al sol
uţiei caspice a creat 893 de mătci
împerecheate între 18 şi 25 de zile după ce coloniile au select
at larvele pentru creşterea de mătci. Cele 7
mătci pierdute au fost înlocuite cu mătci din coloniile mamă. C
ând noile mătci au început ponta, fiecare
dintre colonii conţinea cinci faguri cu albine şi doi faguri cu
puiet. Aşa cum am menţionat mai sus, acest
început rapid s-a datorat mutării puietului din coloniile mamă.
Rezultate
Lucrând cu un echipament de bază şi un număr suficient de oamen
i pentru a forma şi muta numărul
necesar de colonii şi faguri, echipa noastră a putut să măreas
că dimensiunea stupinei de zece ori.
Producerea de 900 de mătci a necesitat pur şi simplu o combinar
e atentă a potenţialului de proteine şi a
stimulilor din feromoni, larve şi condiţia de orfan. Aspectul n
utriţional al acestui exerciţiu nu trebuie ignorat
pentru că zona în care s-a desfăş
urat această activitate nu a f
urnizat polen ci numai o cantitate mică de
nectar. Echipa stupinei noastre a folosit o tehnică de egalizar
e pentru a face faţă inevitabilei rătăciri în noua
stupină, deoarece albinele se duceau la coloniile cu mai multe
ouă şi larve. Scopul acestei lucrări nu este
discutarea practicilor de egalizare, pentru că oricare dintre d
iferitele tehnici ar funcţiona la fel de bine.
Suplimentarea de polen a fost critică la sfirşitul acestui experiment, mătcile tinere fiind forţate să depună
mari cantităţi de ouă şi având de
aceea nevoie de mari cantităţ
i de lăptisor.
Discuţii
Explicarea acestui program de mărire rapidă a populaţiei de alb
ine a oferit încă o dată oportunitatea
de a explica rolul vital al nutriţiei în biologia albinei şi în
apicultură. Suplimentul de soluţie caspică a asigurat
cantităţi mari de polen şi un stimulent semnificativ, care a fă
cut ca albinele să consume polen. Odată ce
nevoile de nutriţie ale albinelor au fost satisfăcute, mărirea
a necesitat pur şi simplu echipamentul potrivit la
timpul potrivit. Timpul şi munc
a necesare diviz
ării coloniilor,
mutarea fagurilor cu ouă din coloniile
producătoare de puiet în coloniile producătoare de mătci şi ech
ilibrarea populaţiei de albine sunt
semnificative, dar realizabile.
În ultimul rând, întreţinerea f
izică a măririi a necesitat pur şi simplu o observare
atentă şi un răspuns rapid la
depunerea de ouă şi maturizarea
mătcilor. Pentru mulţi apicultori această
oportunitate de mărirea operatibilităţii fară a apela la tehnica transvazării este foarte interesantă.