Povești despre apicultori. Cum a reușit Ionel Emil Drăgan, project manager la Apimentor, să transforme o pasiune într-o afacere

Autor: StiriAgricole.ro
17.09.2014

După ce a experimentat domenii diverse de activitate, de la electrician și fotograf, la inspector de resurse umane, domnul Ionel Emil Drăgan, apicultor din Banat, după cum singur se recomandă, a reușit să dezvolte o stupină care numără peste 170 de familii de albine și intenționează să treacă anul viitor pragul de 200 de familii. Mai mult decât atât, se poate mândri că și copiii îi împărtășesc dragostea pentru albine.
Stiriagricole.ro: Cum ați ajuns să începeți o afacere în apicultură? Care este „cheia succesului”?
Ionel Drăgan: Am experimentat mai multe domenii și posturi, de la electrician, fotograf, director de ONG, manager proiecte, broker de asigurări, consultant în carieră sau inspector resurse umane,trainer, manager de tabere, mentor… deci pot să spun că m-am mișcat de la vârsta de 18 la 48 de ani în mai multe domenii, timp în care am învățat și mi-am dezvoltat caracterul si abilitățile de a lucra cu oamenii și tehnologia.
Cu vreo 3 ani în urmă, m-am apucat intensiv de apicultură. Până atunci, am privit și am studiat de la apicultori, oameni mai în varstă, care cu pasiune și consecvență, profesau. Am observat, am pus întrebări bune, am luat notițe și apoi am procesat informațiile primite.
Stiriagricole.ro: Când ați cumpărat primul stup?
Ionel Drăgan: Primul stup, împreună cu ceilalți 19, de fapt 20 de stupi, i-am cumpărat acum 3 ani. Toți sugerează să începi cu 2-5 stupi. Din experiența anilor trecuți, am observat că Dumnezeu m-a binecuvantat ca atunci când pun mâna pe ceva să fac să-mi meargă.M-am documentat serios cu vreo 6 luni înainte, dar, așa, de la distanță, Youtube, Facebook și site-uri specializate, am privit mai mulți ani la alții, iar, în ultimii 3 ani, studiez cel puțin 30 minute pe zi atât în birou, cât și în stupină.
Cât privește „cheia succesului”, răspunsul depinde de mai mulți factori, cum sunt nivelul de pregătire dinainte, suma pe care o ai de investit, timpul pe care îl aloci, câtă pasiune pui în afacere, experiența altor afaceri care au precedat apicultura, capacitatea de a-ți dezvolta un network apicol, strategiile de afaceri și valorile dobândite în viață. Și, la fel de important, scopul final pe care îl ai în legătură cu afacerea. Cei mai mulți o fac doar pentru bani și în primii 3 ani se lasă. Puțini o fac cu o vizine pe termen lung și doar unii o fac cu pasiune.
Pentru mine, succesul însemnă sănătate, armonie în familie, satisfacție în profesie dar mai ales impactul asupra celor din jur. Când le ai pe acestea, toate celelalte te urmează de la sine.
Stiriagricole.ro: Statisticile ne arată că cei care se ocupă de agricultură sunt în special persoane trecute de prima tinerețe. Sunt tinerii interesați de apicultură?
Ionel Drăgan: În acești trei ani, am fost și sunt mentorat de alții care au 10-30 ani de stupărit și, la rândul meu, instruiesc pe alții în formarea de stupine. Apicultura este ca o relaxare în mijlocul naturii.
Îmi place să cred că prin apicultură îndulcim lumea, dar e greu cu copiii din generațiile de astăzi, respectiv generația Protv, Facebook sau Smartfone, mai ales să îi faci să se mai întoarcă la o meserie „de la țară”.
De obicei, păriții vor să facă din copii ceea ce nu au reușit ei. După ce îi duci într-un oraș mare cum este Timișoara, îi școlești bine și-i dai la facultate și le dorești să devină oameni de carieră, este foarte greu să-i motivezi să se întoarcă la o meserie practicată în mediul rural, fie ea chiar și una nobilă. Dar, după ce fiica mea a terminat liceul, s-a îndrăgostit așa de tare că s-a măritat tocmai la țară. Pentru un tată task oriented ca mine, a fost o palmă greu de suportat. Dar, de anul acesta, și-au început propria lor fermă apicola cu 10 stupi (roiuri) și le place din ce în ce mai mult. Ca să-i motivez, i-am ajutat să deschidă și un punct de distribuție pentru materiale și echipamente apicole la ei în zonă și o parte din profit este al lor. Deci, am căutat să-i ajut să învețe și să folosească materialele sau echipamentele cu care fiecare apicultor lucrează. Dacă stii cum să abordezi problema, mulți tineri pot fi motivați să profeze cu succes chiar și la țară.
Stiriagricole.ro: Bănuiesc că au și un target precis impus…
Ionel Drăgan: Da, la anul, dacă se dau fonduri, îi implic mai mult și îi fac parteneri de afacere. Anul acesta, pentru ei a fost încercare, o perioadă de acomodare și de recreere în stupină. Dar am văzut că o iau în serios. La început i-am invitat în stupina mea, la câteva activități mai grele, și au „slujit” cu plăcere. Apoi mi-au pus întrebări și au învățat cum să îngrijească de stupina lor.
Ideea este că, până la 100 de familii, te descurci singur, dar când depășești acest prag, ai nevoie la fiecare 50 de familii de încă un om, fie că este ajutor ocazional, fie angajat sezonier. Copiii au văzut și ei că e mult de lucru și m-au ajutat.
Am și un alt motiv de mândrie. La Târgul Apicol Internațional de la Ghiroda din primăvara aceasta, au venit cu toții să mă ajute la stand, cu vânzarea: și soția și băiatul și fata și ginerele, chiar și sora lui. A fost un târg motivator și pentru mine și pentru ei, mai ales că a fost primul și cu această ocazie am lansat și brandul APIMENTOR. A fost o experiență unică în familia mea atunci. Toți stuparii m-au invidiat deoarece eram cu toată familia, ceea ce foarte puțini reușesc. Cei mai mulți nu reușesc să predea mai departe motivația, arta, știința și sau chiar afacerea.
Ca să revin, atât pentru copii, cât și pentru actualii sau viitorii ucenici, eu vreau să le deschid câteva uși spre o viață mai bună, mai nobilă și chiar mai dulce.
Stiriagricole.ro: Aceasta este o lecție care ar trebui predată tuturor celor care vor să se apuce de o afacere, indiferent de domeniu. În acest context, îndrăznesc să vă întreb unde vă vedeți ca apicultor peste 5 ani?
Ionel Drăgan: În prezent, datorită faptului că am preconizat lipsa culesului încă din luna martie, am mers pe înmulțire și am făcut 120 de roiuri, pe care le-am hrănit artificial ca să le dezvolt până în toamnă. Cu pierderi cu tot, cred că intru în iarnă cu 170-175 de stupi. Am mers pe înmulțire și în ideea că se vor mai da fonduri și, anul trecut, la Măsura 112 din PNDR, trebuiau în jur de 180.
Pentru următorii 5 de ani, dacă Dumnezeu ne dă sănătate și mai trăim, vom continua. Intenționăm să deschidem și o școală de formare în afaceri și apicultură, precum și un Centru APIMENTOR de instruire și de cercetare apicolă atât pentru copii apicultorilor, cât si pentru elevii sau studenții de la secțiile care au legătură cu apicultura, fie că vorbim de genetică, medicina veterinară, zootehnie, industrie alimentară sau teologia.
Stiriagricole.ro: Cu cât au crescut costurile de întreținere pe stup, din vreme ce a trebuit să le hrăniți artificial?
Ionel Drăgan: Cheltuielile au fost foarte mari anul acesta. Pentru mine, cheltuiala a crescut cu 300% pentru întreținere, hrănire, tratare, dezvoltare, pastorală etc., în condițiile în care am adus din import, de la rame până la sirop, toate la preț de producător.
Stiriagricole.ro: Reușiți să acoperiți cheltuielile din producția de anul trecut?
Ionel Drăgan: Nu am avut cum să acopăr cheltuielile din profitul de anul trecut, ca urmare a investițiilor făcute în dezvoltare. Am investit bani din economii proprii și din alte surse. Anul trecut a fost un an bun, dar nu foarte bun. Tânjim după acei ani cu 50-60kg de miere pe familie sau chiar mai mult.
Stiriagricole.ro: Vă întreb de cheltuieli deoarece câțiva argeșeni spuneau că se bucură că nu au vândut mierea anul trecut, deoarece, dacă o făceau, anul acesta rămâneau fără venituri, din cauza producției foarte mici.
Ionel Drăgan: Da, este adevărat. Și eu, în toamnă, am sfătuit pe toți să nu-și vândă mierea pentru că va fi criză și vor crește prețurile și așa a fost. Cei care au avut stocuri mari au acum de câștigat de pe urma scumpirii mierii, atât la vânzarea engros cât și la en detail.
Anii trecuți, pentru cei care au accesat fonduri, au fost profitabili și au reușit să pună ceva deoparte. Anul acesta însă este foarte slab la producția de miere, pentru cei mai mulți producția este cu 70% mai slabă ca anul trecut.
Problematic va fi și anul viitor întrucât multe stupine au probleme financiare, familiile de albine au slăbit din cauza culesului slab și a bolilor, care anul acesta s-au dezvoltat mai mult, există deja un val de loca americană și europeană, care bate la porțile țării dinspre Ungaria, și multe stupine au fost infectate și au pierderi, mai ales în Caraș Severin, și probabil mortalitatea în iarna viitoare va crește considerabil.

Stiriagricole.ro: Spuneați că așteptați noul PNDR. Ați accesat fonduri și prin PNA?
Ionel Drăgan: Eu nu am accesat încă fonduri europene. Abia anul acesta mi-am făcut dosarul pentru PNA, dar anul acesta eu primesc bani doar pentru medicamente, ceea ce este praf în ochi. Poate la anul, când voi trece de 200 de familii, se va simți ceva, deoarece la iarnă vreau să investesc în 50-100 de lăzi, să am pentru înmulțire la primăvară.
În general, PNA și PNDR au fost bine venite și au ajutat majoritatea apicultorilor să supraviețuiască. Foarte puțini s-au dezvoltat și au avut rezultate extraordinare prin introducerea de tehnologii noi sau echipamente mai performante.
De obicei, aceste programe sunt inițiate de cei din conducere, care în general sunt aleși pe criterii politice, nu pe criterii profesionale sau de performanță. Este trist ca cei care planifică și administrează fondurile nu se consultă cu apicultorii de jos, ci stau în birouri, citesc statistici și decid pentru noi după cum le dictează interesele de partid, instituție sau asociație.
Stiriagricole.ro: Există multe voci critice care susțin că fondurile alocate pentru programul informatic ar fi trebuit direcționați către apicultori.

Ionel Drăgan: Într-adevăr, e ciudat cum au repartizat banii, dar este nevoie și de informatizare și, mai ales, de stabilirea trasabilității, atât a stupilor în pastoral, dar și produselor apicole, în special trasabilitatea mierii. Problema este că am înțeles că nu se vor mai da fonduri decât dacă ai un număr foarte mare de stupi, ceva de genul 900-1.200de familii. Măsura 112 a fost transformată acum în 6.1., pe noul PNDR, dar nu vrea nimeni să spună câți stupi trebuie să ai ca să poți accesa finanțările nerambursabile.
Am văzut câteva declarații ale domnului Fetea (Ioan Fetea, președintele ACA, n.r.), care erau tare descurajatoare, legat de numărul de stupi pentru tineri fermieri. Comisia Europeană permite fiecărui stat să își stabilească propriile condiții și, mai mult, trebuie respectat principiul egalității de șanse petru tineri. Dacă anul trecut au dat 50.000 euro pentru 180 stupi, anul acesta vor să ridice la 900 sau 1.200???? Din ce cauză? Ce anume se urmărește? Statisticile spun că suntem pe locul 3 la producția de miere în Europa. Se dorește cumva reducerea producției de miere sau reducerea numărului de producători?

Stiriagricole: Unde vindeți producția proprie?
Ionel Drăgan: Comercializăm în special în regiunea de vest, în zona Timiș, Arad, Caraș-Severin. Distribuția cea mai eficientă este cea de tip network- de la om la om. După ce clientul cumpără și testează mierea naturală de calitate revine și aduce și alți clienți.
Am încercat să vindem și printr-un magazin online, dar se pare că nu avem rezultatele prognozate încă. Prin pagina de pe Facebook țin legătura cu apicultori din țară și străinătate, particip la târgurile din zonă, prospectez permanent piața apicolă, atât a producătorilor, cât și a furnizorilor de servicii și echipamente, mă informez continuu și merg la schimburi de experiență cu apicultori din asociațiile apicole din tările vecine, ca Ungaria, Serbia, Bulgaria. Lucrăm permanent la înbunătățirea calității produselor, a serviciilor, cât și a strategiilor de marketing.
http://www.stiriagricole.ro/povesti-...ere-14619.html