Tipare de croitorie

[Alina Bratu]

sâmbătă, 1 noiembrie 2014

traditional Romanian motifs - OLTENIA Dolj - Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:55 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs





joi, 30 octombrie 2014

Romanian traditional motifs - OLTENIA, Dolj - Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:07 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs






miercuri, 29 octombrie 2014

motive traditionale romanesti OLTENIA Dolj - Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:52 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs






marți, 28 octombrie 2014

Calul si Calaretul - Cavalerul Trac - Oltenia, ROMANIA

Publicat de Ioana Corduneanu la 18:31 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs






luni, 27 octombrie 2014

model de ie din Botosani, MOLDOVA - ROMANIA

un model folosit intre Suceava si Botosani; in perioada interbelica.
observati cum, in incret, romburile devin flori. insa nu in reprezentare naturalista !

Publicat de Ioana Corduneanu la 19:56

[Alina Bratu]

vineri, 17 octombrie 2014

calul si calaretul OLTENIA, Dolj-Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:02 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs





joi, 16 octombrie 2014

ie de Bucovina

Publicat de Ioana Corduneanu la 22:56 din BUCOVINA, la blouse roumaine, modele de ii




OLTENIA - motive traditionale romanesti; Dolj - Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 13:13 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs






miercuri, 15 octombrie 2014

traditional Romanian motifs - OLTENIA, Dolj-Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 11:12 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs




interior design; interior traditional romanesc

Suceava, north-east Romania

Publicat de Ioana Corduneanu la 00:11 interior design, interior traditional romanesc






marți, 14 octombrie 2014

motive traditionale OLTENIA, Dolj - Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:46 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs




motive traditionale romanesti OLTENIA, Dolj-Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:26 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs






luni, 13 octombrie 2014

motive traditionale romanesti - OLTENIA, Dolj - Romanati

Publicat de Ioana Corduneanu la 20:25 din OLTENIA, motive, Romanian traditional motifs




Romanian traditional motifs - OLTENIA, Dolj - Romanati

[Alina Bratu]

Romanian traditional motifs - MOLDOVA - Botosani, Cristinesti

Publicat de Ioana Corduneanu la 11:59 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs


vineri, 18 octombrie 2013

Romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi, Bivolari

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:40 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






joi, 17 octombrie 2013

Croiala camasa cu "barbure"

Camasa cu "barbure" este o camasa dreapta aparte, cu o croiala mai speciala,.
In acest caz, pe langa clinii laterali, se introduc si clini triunghiulari, in fata si in spate, in despicaturi facute in stan. Varful lor se apropie foarte mult ...de despicatura gurii camasii si acest loc primeste o atentie aparte, un anume format de broderie. > cel din imagine face parte din studiul "Ornamentica Romana" a Domnului Dimitrie Comsa.
Este specifica zonelor Sibiu, Petrosani, Tarnave, Alba, Orastie si chiar Hateg.
dupa o schema din cartea Doamnei Hedvig Maria Formagiu.


Publicat de Ioana Corduneanu la 22:25




Romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi, Bivolari

Publicat de Ioana Corduneanu la 09:50 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






miercuri, 16 octombrie 2013

Romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi, Aroneanu

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:21 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






marți, 15 octombrie 2013

Romanian traditional motifs - MOLDOVA - Neamt - Costisa

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:23 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






luni, 14 octombrie 2013

Romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi - Romanesti

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:55 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs




ia de Vrancea

Cand maneca este o spirala 3D / 3D spiral sleeves

Camasa de Vrancea, specifica zonei, cu altita croita separat si cu maneca rasucita - a iesit din uz, din pacate, acum mai bine de 100 de ani.
Ramane insa un mister si un exemplu admirabil de design colectiv.
Femeia doreste sa obtina un efect de volum pentru partea de sus a corpului, prin aceasta camasa ampla, ce vine in contrast cu partea de jos..., bine conturata de catrinta neagra, stransa pe trup.
Prin faldurile bogate, stransa la partea de jos, maneca ofera si un plus de confort termic.
Aceasta croiala consuma, insa, de 2 ori mai multa panza decat o iie obisnuita.
Oare acesta sa fie motivul pentru care nu s-a mai folosit?
Oare iile moldovenesti, cu rauri costisati, sunt de fapt o varianta mai 'economica' ale acestei ii, pastrand doar impresia de rasucire? (maneca e dreapta, dar raurii se cos inclinat)
O fi fost si o alta poveste in spate, o poveste care s-a uitat? Ce credeti?

The 'Vrancea shirt' had a specific structure, with its famous spiral sleeves. Unfortunately it came out of use over 100 years ago. It remains a mystery and a fine example of collective design.
Women wanted volume for the upper part of their body, in contrast with the tight, black skirt, defining the slim figure.
The rich sleeves, tightened at the bottom, offer thermic confort; yet this solution of tailoring needs almost twice more fabric than a normal shirt. Is this the reason this shirt came out of use?
Is it possible that women came up with a more pragmatic solution, creating angled embroidery on the straight sleeves, keeping the visual effect and making important savings of fabric? (such shirts are specific for all area of Moldova, both sides of the Prut river).
Is it a secret story behind these unusual sleeves? If you know any, please share it with us !


Publicat de Ioana Corduneanu la 01:05 la blouse roumaine, tehnici






duminică, 13 octombrie 2013

romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi, Targu Frumos

Publicat de Ioana Corduneanu la 16:30 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






sâmbătă, 12 octombrie 2013

romanian traditional motifs - MOLDOVA - Bacau - sat: Racova

Publicat de Ioana Corduneanu la 14:23 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs




romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi - sat: Valea Seaca

Publicat de Ioana Corduneanu la 00:39 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






joi, 10 octombrie 2013

romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi - sat: Lungani

Publicat de Ioana Corduneanu la 20:55 din MOLDOVA, motive, Romanian traditional motifs






miercuri, 9 octombrie 2013

romanian traditional motifs - MOLDOVA - Iasi - sat: Lungani

[Alina Bratu]

sâmbătă, 31 august 2013

iie din BUCOVINA

Publicat de Ioana Corduneanu la 22:13





iie de BUCOVINA, model 3

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:01





vineri, 30 august 2013

iie din BUCOVINA, Suceava

Publicat de Ioana Corduneanu la 20:41




iie din BUCOVINA, Suceava - model 1

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:12




THE GOLD IS COLD

As they had plenty of gold available, our ancestors didn't bother to design an icon for this element and didn't include it on the list of things worthy to worship.
They observed and thought and decided to care only about what is cyclical, regenerable, infinite: SUN, WIND, WATER, EARTH – with everything growing on it. And not last, ENERGY, in all possible forms of expression: force, power, creativity, balance.
We finally invented solar pannels and turbines, to capture the energy we need for our plugs. Great !
But did we exploit everything available, don't we have anything else left? As long as we still dig for gold, no matter the price, it means the Dark Ages are not finished yet.
http://www.rosiamontana.org/

Stramosii nostri nu s-au deranjat sa deseneze un semn pentru aur si nici nu au gasit de cuviinta sa il includa printre lucrurile ce trebuie venerate. Nu ne da de gandit?
Nu este oare destul de evident, daca ne uitam la toate aceste lucruri, ca ele sunt ciclice, regenerabile, infinite? SOARELE, APA, VANTUL, PAMANTUL (cu tot ceea ce creste pe el) si nu in ultimul rand ENERGIA, sub toate formele: forta, creativitate, echilibru.
Bun, am reusit sa captam energia de care avem nevoie pentru prizele noastre, cu panouri solare si turbine si elici.
Dar vointa noastra, creativitatea, puterea, unde sunt, ele cu ce se alimenteaza? Nu mancam aur, nu bem aur si nu respiram aur. Chiar nu se mai gasea nimic altceva de exploatat? Pamantul nostru, puterea noastra, mintile noastre – dorm?
In istorie, noi ne-am mai parjolit holdele si ne-am mai otravit fantanile; acuma ne taiem si padurile si ne explodam si muntii si ma intreb cam pana unde o sa mergem cu autodistrugerea asta? Ma tem ca inca n-am iesit de-adevaratelea din evul mediu

duminica, la ora 17:00, putem protesta, daca dorim sa protestam.

PS: da, stiu ca aurul e un metal important, un bun conducator electric, stiu ca este nevoie de locuri de munca, etc, etcSee more



Publicat de Ioana Corduneanu la 12:10






joi, 29 august 2013

iie din MUNTENIA, Prahova, Comarnic

Publicat de Ioana Corduneanu la 13:15 4






miercuri, 28 august 2013

ZOOM on BUCOVINA

ZOOM ON BUCOVINA

It had to be an Austrian engineer and more than 10 years of research to create such a complex study (published in 1913, in Viena) – because i'm not sure the locals were really aware of their extra-ordinary rich cultural heritage – I guess they found it normal. When seeing women from further north, in their traditional clothes, Bucovina peasants expressed pity "their dresses are so sad"...

In general terms, romanians, hutsuls and ruthenians from Bucovina all dressed in similar clothes – after all, it's about being practical and finding the best solution according to climate, occupation and materials available. Yet each of these nations had a different vision and character and expressed it through embroidery, which adds the final touch of color, composition and motifs used.

So if we zoom in, we are able to recognize their clothes: something that seems like an accomplishment for us today – something that was so obvious for them long ago.

The author concludes that this embroidery is specific for Bucovina and it's not to be found soon beyond its north border, where the population is only ruthenian. The character of embroidery also changes beyond the east border. Bucovina embroidery belongs in the same group with romanian and generally, the Balkan style. He goes into fine details, explaining the differences between different ethnic groups – as seen on their blouses, those with intricate embroidery, used only Sundays or for Holly-Days. While sometimes, certain motifs were 'stolen' by girls from other villages or moved to another place with a marriage – he noticed that women are very conservative in terms of using colors.

ROMANIAN – predilection for very small, delicate motifs, many time in 1 color only: black or red. The horizontal stripe on the sleeve, which divides the composition, was always made in various shades of yellow, from very pale to orange or even to brown. This stripe is created with only certain geometric designs resulting from a different work technique.

RUTHENIAN – predilection for very big motifs and mixing many vivid colors within the same motif. The horizontal stripe on the sleeve, which divides the composition was always made in various shades of green and blue.

HUTSUL – predilection for red color and for certain very bold geometric patterns, where several color were combined – embroidery was compact on the sleeves, almost no empty space was left.

So, not easy to explain Bucovina at a glance – imagine such a small area has 5 distinct etnographic zones: Campulung, Suceava, Radauti, Strojinet, Cernauti.
The troubled history explains the interesting ethnic mix wich created such diversity.
Romanians, Ruthenians, Hutsul, Polish, Germans, Jews – all brough their contribution.
Despite the fact that all these nations managed to find a formula for living in relative harmony, each of them had been, unfortunately, persecuted more or less aggressive by one political regim or another.

Short history:

4500 – 3000 BC – Bucovina was part of Cucuteni culture

2^nd millenia BC – inhabited by dacian tribes (no wonder the presence of the 'dacian' blouse)

soon after falling under the influence of the Roman empire, aggressive tribes plunder it:

goths (3^rd century), huns (4^th century), avars (6^th century)

peaceful slavic population arrived in (6^th century), influencing the language and improving agriculture methods

14^th century, Bucovina is part of Moldova and briefly, in 1600, part of Romania

1775 – annexed to the Austrian Empire: the census 76 000 romanian + 10 000 slavs (ruthenians, polish and hutsul alltogether)

19^th century – influx of immigrants: Germans, Jews and Polish, but they mainly settle into cities.

More ruthenians came down from north and settled, while many romanians and germans migrated to US.

In November 1918 Bucovina voted to unite back with Romania, as normal for a historic part of Moldova. Quite soon, because of romanization policies, slavic schools were closed.

In 1940, Red Army moved in north of Bucovina and a border was traced.

Between 1940 – 1950: the Soviet regim directed systematic repression, mass deportation and exterminations – all agains Romanian population in north Bucovina, but not only! (repatriation of Germans and Poles). To this unjustice, add the deportation of the Jewish population in Transnistria, authorized by the Romanian regime during the war. Partisan groups (composed of both romanian and ukrainians) fought against the Soviets but couldn't do much ... in the first year of Soviet occupation the population of north Bucovina decreased drmatically.

Not only the people but the traditional costumes had to suffer as well during the Soviet regim: they also had to lose their individuality and they became like uniforms, all equal, to be used in huge folklore shows. The motifs were distorted, out of scale, to look good on TV or on stage.
Sources and studies from 100 years ago are real treasures for those who care to get back their authentic heritage.



Publicat de Ioana Corduneanu la 21:38

ie MUNTENIA, Prahova

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:24

[Alina Bratu]

marți, 27 august 2013

iie din MOLDOVA, Putna - Mera (zona Vrancea)

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:16 din MOLDOVA, la blouse roumaine, modele de ii




iie din MUNTENIA, Teleorman, Flamanda

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:38 din MUNTENIA, la blouse roumaine, modele de ii





luni, 26 august 2013

OLTENIA - model de iie din Olt, Piatra Olt

Publicat de Ioana Corduneanu la 20:52 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii




model de ie din OLTENIA, Olt - Piatra Olt

Publicat de Ioana Corduneanu la 11:02






duminică, 25 august 2013

ie MOLDOVA, Neamt, Filioara

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:16






vineri, 23 august 2013

HORROR VACUI

Bucovina a fost si este un mozaic de etnii si in imagine sunt prezentate 2 camasi cu aceeasi croiala si cu o compozitie similara.
1) Facand abstractie de cromatica (le-am adus la un numitor comun alb-negru), puteti recunoaste camasa ce a fost cusuta si purtata de o romanca?
2) Cum asociati compozitia cu cromatica? (am selectat culorile folosite pe cele 2 ii si le-am grupat pe seturi – a si b)

"Conceptul de horror vacui este strain unui spirit ordonator, inclinat spre gasirea principiilor, a motivatiilor, a finalitatii fiecarui element al travaliului sau" – CONSTANTIN PRUT, 1991

Bucovina is a mosaic of different ethnic groups and in the image you can see 2 shirts with identical cut and similar compozition.
1) despite their colors (that's why I desaturated the images) can you recognize which shirt was made by and for a Romanian woman?
2) How do you match the colors with the composition? (I've selected the colors used for these blouses in 2 sets – a and b)

"The horror vacui concept is unknown to a spirit inclined towards always finding the principles, the motivations, the finality of each element of his effort" – CONSTANTIN PRUT, 1991


Publicat de Ioana Corduneanu la 02:51






miercuri, 21 august 2013

iie din MOLDOVA - Neamt, Bistricioara

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:02






luni, 19 august 2013

schema de croiala pentru camasa dreapta - barbateasca si nu numai

[Alina Bratu]

luni, 22 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (4)

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:47





vineri, 19 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (38)

Publicat de Ioana Corduneanu la 09:02 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii




iie din BASARABIA - model (32)

Publicat de Ioana Corduneanu la 09:00 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






miercuri, 17 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (31)

Publicat de Ioana Corduneanu la 08:02 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






marți, 16 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (29)

Publicat de Ioana Corduneanu la 09:15






luni, 15 iulie 2013

tipar iie cu altita ca element de croiala

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:32




croiala iie

CAMASILE FEMEIESTI
Normal, in cazul femeilor, lucrurile sunt mai complicate. S-au folosit 2 principii de baza pentru croiala si fiecare dintre ele in mai multe variante.
Principiul in "T", ca un fel de T-shirt, unde manecile se ataseaza la stan perpendicular – acest tip de croiala este universal valabil, raspandit peste tot in lume, considerat a fi cel mai vechi tocmai datorita raspandirii lui.
Si... s-a folosit si croiala de tip "carpatic", unde pieptul, spatele si cele 2 maneci erau stranse in jurul gatului, incretite.
Un tip ce croiala nu il exclude pe celalalt; eu locuiesc in zona etnografica Ilfov. Daca traiam acum 200 de ani, as fi avut cateva camasi de tip "T" pentru zilele de lucru, o camasa incretita (triunghi portocaliu) pentru duminca la biserica si o camasa cu altita ca element de croiala (triunghi visiniu) pentru Sarbatorile mari.

Este iia de tip carpatic, incretita la gat, 100% romaneasca si trebuie sa ne mandrim cu ea?
O sa-mi dau si eu cu parerea, dat fiind ca multi au facut-o deja.
1) eu una nu ma pot mandri decat cu ce-am realizat eu; cu ce-am lucrat eu, cu munca mea; nu am nici un merit pentru ce-au realizat bunicile si strabunicile mele, nicidecum ale altora. A, ca le admir si ca le respect – asta da, cat pot eu de mult. Pe de alta parte, cunosc putin si despre portul femeilor din neamurile vecine. Si ele au vrut sa fie frumoase, frumos imbracate, ca femeile de pretutindeni. Si ele au muncit la fel de mult la camasile lor. Daca admiri sincer arta traditionala, nu te poti opri la granite. Atunci ce face diferenta? De ce nu desenez camasi bulgaresti sau rusesti? Pentru ca prioritatea si raspunderea o avem mai intai fata de camasile noastre; cand iile romanesti vor fi la adapost de uitare si distrugere, atunci da, voi ajuta pe oricine altcineva intr-un demers asemanator.
Fiecare tip de camasa care se pierde, fiecare prajitura care nu se mai gateste, fiecare dialect care dispare – lasa lumea noastra mai saraca.

2) vom gasi camasi incretite si in tarile vecine; sa nu uitam ca muntii Carpati nu sunt doar in granitele actuale ale Romaniei; sa nu uitam ca granitele de acum sunt mult prea recente ca sa spuna ceva in domeniul portului traditional; sa nu uitam ca numerosi romani traiesc in afara granitelor de azi si sa nu uitam ca romancele, cand au plecat, si-au luat iile cu ele.
Si inca o fac. Dovada? Pe 24 iunie 2013 – ii in cel putin 50 de tari.
Multe camasi au creturi, falduri si poate nu recunoastem tipul de croiala si varianta respectiva. Nu-i nimic, inca ne putem orienta dupa alte aspecte: compozitia (dispunerea ornamentelor), dimensiunea cusaturilor si nu in ultimul rand, cromatica.
Cromatica romaneasca veche, autentica, se baza pe diferite nuante de negru, brun, rosu si verde potolit, visiniu. Si ocru, galben sau alb pentru incret. Popoarele din jur au preferat culorile tari si alaturari contrastante, nuante de "rosu piperat", albastru si verde.

Marea majoritate a modelelor de ii pe care le-am desenat fac parte din varianta "camasa cu altita ca element de croiala" – care e cam 100% romaneasca (si nu e singura).
Sper ca pana la sfarsitul verii sa reusesc sa desenez si modele pentru camasi de Vrancea, cu maneca rasucita, foarte spectaculoase, iesite din uz de mai bine de 100 de ani (triunghi magenta).
Cu linie rosie punctata am reprezentat locul unde se imbina (cu cheite sau nu) bucatile de panza. Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU


Publicat de Ioana Corduneanu la 10:31



croiala camasa pentru barbati - general

CAMASILE BARBATESTI, croiala dreapta, universala, sa zicem "de tip T-shirt"
Croiala camasilor barbatesti romanesti este una universal valabila, folosita pe mai multe continente, din cele mai vechi timpuri. Specialistii o mai numesc "de tip poncho", "de tip tunica", la noi i se spunea "dreapta", "sloboda", "batraneasca" "de lucru" etc ...
indiferent de nume, principiul de croiala este acelasi:
panza tesuta in razboi rezulta ca un val lung, de cca 50 cm latime (usor variabila).
Acest val de panza se taia pentru a permite trecerea capului si astfel, simetric, acoperea trunchiul – se numea stan. Se adaugau clini, pentru largime. Se adaugau manecile, in forma de "T". Nu exista rascroiala pe care o are acum un T-shirt; manecile se coseau drepte de stan si pentru mobilitate, primeau un patratel de panza la imbinarea de jos – numit pava.
Lungimea camasii a variat in functie de zona etnografica, de moda timpului, de varsta, de eveniment (camasile de mire au fost intotdeauna mai lungi).
Barbatii au fost, totusi, mai conservatori, mai putin sensibili la moda si atunci portul lor s-a pastrat mai bine, mai aproape de cel stravechi.
Semnele erau cusute la imbinarea intre 2 piese, de-a lungul cusaturii; cu rost, nu presarate in camp sau aiurea. Motivele folosite erau abstracte, geometrice si vegetale. Pe camasile barbatesti nu se foloseau motive zoomorfe sau antropomorfe.
Calite ocolite cu diverse frunze si flori, stele pe camasile de mire, coarnele berbecului si carligul ciobanului, crucea in X, sfaditele, coltii lupului, soarele sub forma de ochi, acestea sunt motive potrivite pentru camasile barbatesti.
Motivele au fost discrete, cusute fin si camasile bibilite cu o gramada de alte detalii, vizibile doar de aproape, alb pe alb.
O piesa foarte spectaculoasa a portului barbatesc era braul: tesut, lat, lasa loc creativitatii.
Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU

[Alina Bratu]

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:12 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii


joi, 11 iulie 2013

iie in lucru

Iia basarabeana, model nr. 25 - in lucru - va fi prezentata la FESTIVALUL IIEI de la Chisinau, pe 10 august 2013.
Respectam intru totul vechile reguli de croiala, de compozitie si tehnicile de lucru.

ECHIPA: Ana-Maria Trandafir, Maria Lungu, Mihaela Ivana, Veronica Raileanu, Ioana Corduneanu

Publicat de Ioana Corduneanu la 09:14
din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii, tehnici






miercuri, 10 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (25)

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:04 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






marți, 9 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (24)

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:42 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






luni, 8 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (23)

Publicat de Ioana Corduneanu la 10:29 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






duminică, 7 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (22)

Publicat de Ioana Corduneanu la 11:32 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






vineri, 5 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (21)

[Alina Bratu]

joi, 4 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (20)

Publicat de Ioana Corduneanu la 12:23 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii





miercuri, 3 iulie 2013

iie din BASARABIA, model - (18)

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:53 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






marți, 2 iulie 2013

iie de BASARABIA - model (16)

Publicat de Ioana Corduneanu la 16:07 din BASARABIA, la blouse roumaine, modele de ii






luni, 1 iulie 2013

iie din BASARABIA - model (13)

[Alina Bratu]

joi, 28 februarie 2013

7 semne primordiale – SEGMENTELE (3)

Segmentele nu promit nici o poveste senzationala, insa, fara ele, nu am putea avea masura lucrurilor. Nici ordine, nici clasificare, nici cantitate, nici varsta.
Cand oamenii ce traiau pe langa muntele Ararat au vrut sa spuna povestea despre Potop pe covoarele lor, au apelat la segmente pentru a exprima varietatea. Arca lui Noe a fost redata in forma de romb, i...mbogatit cu segmente cu capete triunghiulare. In mod normal rombul este forma pamantului, dar atunci, cand peste tot era numai apa (vedeti valurile), Arca era singurul "pamant" disponibil. Din arca se ivesc capete de animale. In timp, femeile au renuntat a mai tese si ochii lor, pentru ca e dificil sa lucrezi detalii atunci cand tesi un covor de lana. In poza de jos, covorul persan e lucrat cu matase. Este un exemplu rar: la animalele de pe margini ochii tot nu apar, pentru ca nu mai este nevoie, deja se stie ce este acest motiv. In mijloc, insa, apar 6 animale, fiind reprezentate doar cele mai importante pentru om (camila, oaia, capra, cainele, soimul si inca o pasare) + spirala dubla (S – masculin + feminin), ce ne spune ca au fost luate cate 2 din fiecare specie.
Segmentele ajuta si la clasificare; separa binele de rau, ordoneaza = "pieptenele"; sau, in numar de 5, iau forma de "palma", ca un scut protector (cei care au avut contact cu Islamul, au numit-o, mai tarziu, "palma Fatimei"). "Pieptenele" apare in special ca 'bariera protectoare', adica bordura, chenar la covoare; dar este folosit si ca element de camp.
Segmentele imbogatesc rombul, rombul cu laturile prelungite, pentru a exprima abundenta, ideea de "suficient", "de-ajuns". Se folosesc in special pe fote (fuste), iar in poza este o fota de mireasa: incarcata cu astfel de romburi, in speranta ca va avea o familie fericita: multi copii si hrana pentru toti.
Inca folosim segmentele pentru a masura: timpul (ceas), temperatura, dimensiunile, etc ...

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:55


model de ie din OLTENIA, Dolj

Publicat de Ioana Corduneanu la 00:08 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii





marți, 26 februarie 2013

7 semne primordiale – SPIRALA (2)

Despre spirala s-au scris sute de pagini; dar cand am vazut ca explicatiile autorilor se bat cap in cap, m-am oprit din citit metafore tiparite in 1988, 1991, cand si noi si autorii, eram blocati aici si nu puteam trece de granite. Eu am fost libera sa calatoresc si sa vad cu ochii mei: am lasat 'sursele' deoparte si am observat asa:
in cele mai vechi reprezentari, spirala nu apare niciodata singura; este nevoie de cel putin 2: o PERECHE; spiralele.

Oamenii or fi observat spirala si la melc, si la vartejuri, insa motivul ce simbolizeaza forta nu se cheama asa, ci COARNELE BERBECULUI. Ursul e mult mai puternic, dar pe oameni i-a impresionat impactul, energia ce apare in lupta pentru suprematie.
COARNELE BERBECULUI vorbesc despre 'masculul alpha': energie masculina, virilitate.
MAINI PE SOLDURI (cum s-ar traduce in romana) e semnul feminin corespunzator, ce reprezinta putere feminina, forta de seductie.
Pe multe textile, in special pe cele neutre (covoare) aceste doua semne sunt alaturate sau compuse, pentru ca se completeaza.
Si la noi; semnul masculin se foloseste pe camasi barbatesti si si-a pastrat si numele si sensul.
Se foloseste si semnul feminin, pe altite, unde ii este locul de drept; dar numele si sensul a fost uitat (nu-i nimic, se intampla si la case mai mari). Oamenii de acum l-au botezat "inima" – dar n-are legatura; oamenii vechi nu se apucau sa deseneze organe interne, ei reprezentau idei.

Principiul feminin-masculin se observa cel mai clar exprimat prin spirale, cred, in motivul nostru numit SFADITELE. Priviti-l ca pe un yin-yang al nostru, chiar si numele sau corespunde. E vorba de principii opuse, care nu pot exista separat, se atrag si se resping in acelasi timp.
CARLIGUL CIOBANULUI, e format tot din 2 spirale opuse, dar legate, ca sa exprime mai bine legatura: pierdut-gasit, dus-intors, inceput-sfarsit, etc ... un fel de balans la infinit.

O spirala singura, se foloseste, evident, in ceramica de Horezu si n-am uitat de ea. Insa aici spirala se naste din miscarea fireasca, din tehnica de producere si decorare. Dar oamenii au desenat spirale mult inainte de a inventa roata olarului si, desi e greu sa cioplesti in piatra, s-au chinuit sa faca mereu 2.

Se zice ca spirala e viata in evolutie. Dar in Cucuteni spirala apare fix pe fund. Ca sa impacam toate spiralele, sa zicem ca spirala e viata in evolutie, da; dar pentru o noua viata este intai nevoie de virilitate si seductie. Un fel de-a spune "ce-a fost mai intai, oul sau gaina?" ... "spirala sau spiralele?"

Publicat de Ioana Corduneanu la 22:16






sâmbătă, 23 februarie 2013

7 semne primordiale – ROMBUL (1)

Unui agricultor nu-i pasa ca pamantul e rotund. El vede bucatica lui, de pe urma careia traieste. Si o vede de la nivelul ochiului, deformata, in perspectiva. O vede ca pe un 'ROMB'.

Ca arhitect si agricultor deopotriva, doar asa pot sa-mi explic de ce omul a reprezentat pamantul ca romb: pentru ca asa se vede; asa imi vad si eu gradina mea. Indiferent de cum arata in acte / planuri.

Pamantul negru, gras, promite abundenta, indestulare, viata. Cand oamenii s-au asezat si au domesticit plantele si animalele, au ajuns sa aiba si surplus de hrana. Au apelat tot la pamant ca s-o pastreze si asa au inventat ceramica.

Zeita-Mama, Zeita-Pamant, simbolul fertilitatii, a fost - nu doar reprezentata sub forma de romb (cap-solduri-picioare) - dar si "imbracata" cu romburi si hasuri (brazde). Si femeile s-au imbracat tot ca zeitele: au purtat rombul pe fuste (fote, sorturi), pe fundal negru, ca pamantul.

Rombul a stat in mijlocul compozitiilor grafice, ca centru de interes. A fost imbogatit cu romburi concentrice, umplut cu hasuri – linii oblice sau orizontale, i s-au prelungit laturile cu linii drepte sau unghiuri. A ajuns sa ia forma de floare – motivul "floarea creata".

In portul popular; nimic nu era la intamplare; totul avea un rost !


Publicat de Ioana Corduneanu la 23:40

[Alina Bratu]

vineri, 22 februarie 2013

OLTENIA - model de ie, Dolj

Publicat de Ioana Corduneanu la 03:57 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii




OLTENIA - model de ie din Dolj - 3

Publicat de Ioana Corduneanu la 03:54 in OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii





joi, 21 februarie 2013

OLTENIA - model de ie din Dolj

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:31 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii




OLTENIA - model de ie din Dolj

> motivul de pe piept este neobisnuit pentru cusaturi. este de obicei tesut; cel mai probabil preluat de pe un kilim. In Anatolia centrala, acest motiv este des folosit si reprezinta corespondentul feminin pentru "coarnele berbecului"; este un motiv stravechi.

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:25 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii






marți, 19 februarie 2013

NOI intre NOI

Un expert o sa rada, probabil, de schema mea sau o sa ma critice; insa pe noi, oamenii obisnuiti, acest desen o sa ne ajute sa ne orientam un pic in spatiul in care s-au purtat iile (camasile cu altita / incretite la gat / de tip dacic / de tip carpatic).
S-au purtat ii si in Botosani, Neamt, Bacau, Roman ... chiar si in Constanta; dar n-am gasit ceva specific al lor; poate pentru ca nici nu am vazut foarte multe modele vechi – dinainte de 1918.
Schimbari, mode, influente, au fost la ii si mai inainte; dar dupa Unire romanii au comunicat altfel si s-au miscat intre granite mai mult decat oricand pana atunci. Si modelele s-au mai amestecat.

In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri – adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "serpeasca", etc Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii "infurcati" ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti "sabiate"; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.

Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita "tabla". Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata.

Cromatica:

Ia de Suceava are culori sobre, dar placute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis.
Cea de Campulung e plina de rosu si negru si se lucreaza cu fir gros, buclat, care da volum.
In Vrancea, apare o geometrie puternica si culori tari: rosu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar si o croiala speciala a manecii: efectul de spirala nu e dat de rauri costisati ci de croiala manecii, care este rasucita. In Vlasca si Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuante de rosu, auriu, ocru.
In Romanati se foloseste o combinatie de albastru tare cu rosu si visiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. In Gorj, mai ales in nord, se foloseste doar negru (si ocru pentru incret) – influenta clara dinspre zona "Saliste". In schimb compozitia, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, carlige, etc. In Arges si Valcea, de asemenea apar compozitii monocrome, dar e vorba de rosu inchis si visiniu, mai rar doar negru.

Nu am uitat de camasile specifice pentru Dobrogea si nici de cele din Banat, Oas, Maramures, Transilvania: Hunedoara, Saliste, Apuseni, Bihor, Nasaud, Tarnave – fiecare are o personalitate aparte. Insa nu le pot aduce impreuna cu iile pentru ca; desi unele sunt si ele compuse tot din 4 foi si incretite la gat – au si elemente aparte in croiala: ciupag, fodor, platca. Ornamentele sunt specifice: in tabla, ciocanele, picaturi, umeras, 'peste cot' si ne zapacim de tot.


Publicat de Ioana Corduneanu la 12:40






joi, 14 februarie 2013

NOI printre vecini

NOI printre VECINI:
Inainte, oamenii se recunosteau dupa port; caci nu aveau pasaport. Ei au tras cu ochiul in jur, dar nu au copiat; au PRELUAT si ADAPTAT ceea ce le-a placut, de la vecini. Au tinut sa-si pastreze identitatea; prin port poate chiar mai mult decat prin grai.
Spre granite, romanii au purtat motivele cusute in cele 3 culori ale noastre; ca sa nu fie dubii.
Dar toate femeile s-au str...aduit sa fie frumoase; nu doar romancele. S-au imbracat pentru a crea iluzii optice, pentru a ajunge cat mai aproape de idealul dorit. In primul rand o talie de viespe!
Dar unele au vrut sa para mai voluptoase iar altele mai zvelte. Din Muscel pana-n Bucovina si toata Moldova – femeile au folosit catrinte foarte stramte si negre, pentru o silueta subtire. In rest – femeile vroiau sa arate solduri largi: se strangeau in talie cu bete si braie si purtau poale incretite, fote si valnice voluminoase.

Intr-o mare de camasi brodate, cum ne orientam? Cum o recunoastem pe a noastra de departe?

NOI: am evidentiat lungimea manecii !!! cu sau fara altita - ca element ce marcheaza umerii.
SUD: imediat la sud de Dunare, inca se mai poarta camasa incretita la gat, pe modelul carpatic; dar spatiul este atat de plin de broderie, incat de departe nu se distinge decat o mare pata de culoare. N-ai unde sa mai infigi un ac!
SUD >>> mai jos, camasile devin, brusc, albe, pentru ca toata broderia este pe ilic, ce se poarta stramt si inchis; se urmareste o "clepsidra" bine conturata.
SUD-VEST: se evidentiaza umerii, mansetele si partea de piept care se vede pe sub ilicul descheiat.
VEST: flori si pasari redate prin linii curbe, complet alta tehnica de cusatura si alta cromatica.
NORD-VEST: un medalion mare, floral, pe maneca, intre umar si cot
NORD: se coase cu alb pe alb, tot efortul se concentreaza in a crea umbre, volume, dantele
EST: vecinii slavi de la est segmenteaza maneca prin benzi late de broderie, unde incadreaza motive geometrice, simple dar gigantice (in comparatie cu ale noastre), intr-o betie de culori.
EST >>> mai departe spre est, se pierde geometria; se marcheaza pieptul si umerii, iar pe maneca se plaseaza elemente florale, ici-colo.

Daca ne place portul nostru mai mult decat cel al vecinilor, nu-i cazul sa ne ingrijoram ca suntem ultra-nationalisti: asta am vazut, asa am fost obisnuiti si educati ca e frumos; asta-i pe gustul nostru.


Publicat de Ioana Corduneanu la 18:07






miercuri, 13 februarie 2013

CALEA OCOLITA a motivelor traditionale

Nu trebuie sa fim dezamagiti, uimiti sau indignati daca vedem semnele noastre folosite si de alte popoare; nu e ca si cum ele devin, brusc, mai putin romanesti. Nu sunt exclusiv romanesti!

Literele alfabetului le foloseste toata lumea. Inainte de litere, au fost semnele. Mult inainte de daci, de greci, de romani, de toata istoria omenirii care a fost scrisa. Mare parte din povestea omenirii a fost desenata. A, e altceva ca noi n-o mai putem descifra acum si e problema noastra ca vedem semnele dar nu le mai intelegem. E o problema care se poate rezolva.

In 1910, la Viena, expozitia internationala de textile ii lasa fara explicatii pe specialistii care se uita, perplex, la motivele identice folosite in Turcia, Bucovina si tarile Scandinave. Ei nu inteleg cum e posibil !!! pentru ca; dupa ei, aceste populatii n-au fost niciodata in contact; femeile care au lucrat acele textile nu si-au parasit satul niciodata, nici stramosii lor.

Daca acei specialisti ar fi putut vedea hartile intocmite pe baza studiilor de azi, probe ADN, care urmaresc stramosii pe linie materna si paterna, pe tot traseul lor !
O astfel de harta am folosit pentru a suprapune pe ea "traseul semnelor". Se leaga.
Oamenii au lasat in urma lor semne, asa cum Hansel si Gretel au lasat firmituri de turta dulce.

Ca sa nu ne copleseasca tonele de informatii, simplificam:
Nu poti practica agricultura decat daca stai pe loc (populatie sedentara). Cand cultivi pamantul, e vitala fertilitatea solului, prezenta apei, soarele, anotimpurile. Vei folosi semnele mai mult cusute, pe panza, caci ai la indemana culturi de in si canepa, viermi de matase, etc.

Daca esti dintr-un neam de pastori, esti mereu pe drum. N-ai in si canepa, dar ai lana. Din lana trebuie sa faci si haine si covoare si cort, pentru ca n-ai o casa cu pereti. Vei folosi semnele mai mult tesute, semne care sunt importante pentru nomazi: steluta nordului (calauza), coarnele berbecului, carligul ciobanului, coltii lupului, cumpana.

Pe-aici au trait mereu si agricultori si pastori; e o tara mare, relief variat. Au stabilit relatii, au avut nevoie unii de altii; si-au imprumutat semnele si le-au folosit in atatea combinatii, incat varietatea modelelor de la noi este coplesitoare, ametitoare, fara sfarsit. Pentru ca noi le avem pe toate.

Legende sunt multe si multe se verifica. Cel mai 'romanesc' semn, este, probabil, coloana. Nu o alaturare de romburi – ci coloana. Este si cel mai vechi semn (descoperit pana acum) pe teritoriul nostru: vechimea cca 10.500 ien – descoperit pe o piatra, intr-o grota, in Mehedinti.

Nu semnele in sine sunt ale noastre; ci felul unic, in care le-am COMBINAT si le-am PASTRAT!

Si asta voi incerca sa explic pe scurt data viitoare: cum ne recunoastem printre vecini.





Publicat de Ioana Corduneanu la 20:03 Niciun comentariu: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest



Etichete: povesti






vineri, 8 februarie 2013

copiii invata motivele traditionale - lectia 1

Prima sedinta de lucru cu copiii. (elevii Doamnei Invatatoare Aurelia Berusca; din clasa a III-a B, de la Scoala Gimnaziala Nicolae Titulescu, Bucuresti)
In doar o ora !!! copiii au invatat motivele de baza si rostul lor; apoi au desenat, f...olosind semne in loc de cuvinte, ca sa exprime ceea ce isi doresc ei cel mai mult pe lume. Cei care au vrut, si-au povestit desenul in fata clasei. Altii au preferat sa faca inca un desen, pe care sa-l ia acasa. Unii s-au atasat instantaneu de un semn anume, simtind ca li se potriveste. Vor sa facem asta in fiecare vineri de acum incolo !

Desigur ! Iar pe data de 2 martie, vom prezenta acest proiect si primele rezultate in cadrul unui Simpozion. Speram sa trezeasca interes !

Aure Berusca "Azi am experimentat ceva frumos si inedit pentru elevi: cunoasterea povestilor din spatele semnelor folosite azi ca motive populare. Partea practica a fost si mai atractiva. Elevii au folosit un sablon pentru a decora spatiul de lucru sau pentru a-si spune propria poveste. Desenele lor sunt superbe! Multumesc Ioanei pentri ideea acestui proiect si sper sa nu ne oprim aici. Multumesc!"


Publicat de Ioana Corduneanu la 21:12






miercuri, 6 februarie 2013

MOTIVE: fete cu buchete

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:31 motive, Romanian traditional motifs




MOTIVE: calul de Buzau