Paul Purea
5 septembrie
CU GANDUL LA IANCU…
Sa stai paralizat si sa nu-ti pese ca tara ta se naruie , ca ai tai concetateni isi pierd identitatea si suflul specific de popor ( ba, chiar, si de natie ) , nu este altceva decat intoarcerea starii (tale ) de biped la starea initiala - cea de patruped . Ori la cea “agatatoare “ de crengi…
Si daca unii pot sa ramana asa, apatici si paraplegici, indiferenti si incongruenti la antropologia epocii rezervata lor , eu – si o marturisesc cu cea mai pura sinceritate - nu pot ! Mai ales , nu vreau sa fiu inadvertent! De ce ? Simplu , pentru ca eu mai CRED …Mai cred in seva gliei mele stramosesti , mai cred in Carpati , mai cred in valurile domoale ale Dunarii , mai cred in briza Marii - cea Mare .( Ma exprim asa , ca sa-mi descarc poetic sufletul! Si dorul !). Mai cred in oameni , mai cred in Limba Romana . Mai cred in clinchetul izvoarelor , in sopotul codrilor , in rasul copiilor cu nume de Petrica , Vasilica , Gheorghita , Ionica… Ana , Ioana, Maria , Elena … Stefan si Andreea… Si mai cred , in voi – prietenii mei ! Da , mai cred ca se poate face ceva , indraznet si sanatos , in a fi din nou NOI ! Noi , pentru mine insemnand TU! Tu , pentru mine insemnand poporul roman – ascuns in aceasta clipa sub brazda neputintei prezentului ! Mai ales, ascuns, sub lespedea ignorantei si nepasarii ! Cu tubul respiratiei mecanice artificiale in gat , in trahee… impunandu-ne din afara frecventa respiratiilor ; si nu al unei respiratii libere, naturale - ozonate si plina de ioni . Una romaneasca , daca vreti ! Dar…consider ca aceasta stare e doar vremelnica ! Din aceasta cauza scriu ceea ce scriu .Din aceasta cauza strig , va mai strig. Fiindca eu inca ma cred . Inca mai sper. Inca mai respir – carpatic si dunarean.
Posibilitatea revenirii noastre ( si apoi a REDEVENIRII ) este un proces complex . Mai ales trenant ,incet, gastropodean, cu sinapse lungi de pauza si paralizie a miscarii . Dar oricat de moluscian ar fi acest proces azi, printr-o redesteptare a spiritului burebiscian, voievodean si chiar decembrist ( ma refer in ultima instanta la sfarsitul anului ’89 ) , sunt indrituit sa cred ca se poate injgheba din nou – intrinsec si original – indemnul de a VREA ! Simtul de a PUTEA ! Telul de a DEVENI! Sunt convins ca putem…Sta acest lucru in acea inconfundabila particula genetica din ADN-ul nostru milenar.
Poporul nostru ( ma refer la soarta lui ) s-a gasit de mii de ori intr-o “ instanta nedreapta a istoriei “ ; intr-una de a-si pierde identitatea si suflul de natie . Si ? De fiecare data a gasit cativa pori deschisi prin care a iesit din cochilia in care a fost”inghesuit “, proliferandu-si din nou citoplasma nationala – cea purtatoare de gena si neam. Asa s-a intamplat mereu . Asa, sper sa se intample si acum ! In viitorul apropiat . Ca niciodata insa , azi, pericolul a venit (vine ) din interior .Portile cetatii au fost deschise de “ai nostri “. De tradatorii nostri . De vanzatorii nostri de neam. Un gest generator de stare, de o stare groaznic de dificil in posibilitatea si reusita ei , de indreptare . In a ajunge din nou in faza de analepsie. De vindecare . Din cauza aceasta , pericolul de care vorbeam , acum este mai grav , mai mare si mai imprevizibil ca oricand; corectarea nedreptatilor si napastuirii in care am fost aruncati - ca neam si tara !- mai grea ca niciodata ( in milenara noastra inclestare …) !
Desigur , pentru multi “zisele “ mele nu sunt decat cuvinte puse la uscat pe franghiile metaforelor . Ori , pur si simplu , sinestezie de verde , de iarba cosita , perceput ca strigat de prigorie. Ori , si mai simplu , de efect de limba de piatra in râu…Alchimie de pantha rei . Stiu , cand e vorba de fiinta nationala , de agresiune asupra ei , trebuie pusa mana pe sabie , pe coasa , pe topor . De facut arc si sageti. Cu venin de naparca pe ele…Cu strigat de : No hai !...Stiu .Va inteleg indemnul . Va inteleg mai ales mânia . Inteleg chiar , retragerea multora dintre voi in cochilie - o cochilie a nepasarii . Si a dezgustului. Pe toate si pe toti ii inteleg . Un singur lucru nu inteleg, insa : inmlastinarea noastra , tot mai adanc si inexplicabil, intr-o realitate paralela . Una nociva. Intr-o realitate privata , diforma si aberanta – ucigator de patologica , de maligna. Intr-o cochilie falsa . Inchiriata. Realitatea aceasta – manifestata prin “dezgandire “- , nu este altceva decat balaurul de la picioarele Sfantului Gheorghe . Cel de pe cal , cu sulita in mana …- astazi o sulita franta . Balaurul prolifereaza, râde, asteapta sa ne inghita – asa sunt balaurii “ de casa” ! Un lucru nu stie insa (inca ) balaurul oligarhic : CA IN 2016 , ASUPRA LUI SE VOR ARUNCA MILIOANE DE SULITE ! Noi ! Ascutite! Inmuiate in propriul lui sange veninos…
Nu Alegerile Presedintiale sunt importante . Nici decisive. Tebea si Iancu …suflul lor sunt importante pentru mine . Pentru tara .Pentru tine .
Un partid nou, vanjos si adevarat, e pe drum ! Hohotul lui il aud !...
PS. Aceste cuvinte le-am scris la indemnul inimii mele si la umbra unui gorun , inchinate fiind lui Avram Iancu , cel iubitor de tara si de neam ! ( 10 sept. 2014 - 142 de ani de la moartea marelui Erou … ).
7 distribuiriNu-mi mai placeNu-mi mai place · · Distribuie
Răspunde cu citat
Marcaje