Scoala

[MirsuCatalin]

[25-08-2014 21:38:46] Pop Adrian : Adevarata scoala este ceea ce discutam aici....si mai ales ceea ce scrieti voi celorlalti....fiind sub lupa, sub umbrela, sub un ochi atent...

[MirsuCatalin]

Aproape 400.000 de firme din România au afaceri mai mici de 1 mil. lei şi rezistă destul de greu
Cea mai mare problemă a economiei este că antreprenorii români nu vor să lucreze împreună pentru a se putea dezvolta
astăzi, 00:08 Autor: Corina Mirea


Citeste si:
Patru din zece IMM-uri fac comerţ. „Sunt afaceri cu valoare adăugată scăzută în economie“
Economie fără suflu, fără locuri de muncă, fără creştere internă. România este la periferia UE după numărul de IMM-uri la mia de locuitori

Până când nu vor începe să „dea mâna“ cu competiţia, IMM-urile nu vor reuşi să fie decât un low-cost pentru multinaţionale.


România va rămâne o econo*mie low-cost, cu salarii mici şi prizonieră a multinaţionalelor şi a comenzilor acestora, atât timp cât antreprenorii locali şi IMM-urile nu îşi vor uni resursele umane şi financiare să lucreze împreună pentru a face proiecte mai mari, cu valoare adăugată mai ridicată, care să ţină mai mulţi bani în ţară.

Tiberiu Moisă, director executiv în cadrul Băncii Transilvania şi preşedintele Clubului Întreprinzătorului Ro*mân, spune că antreprenorii ar trebui să aibă capacitatea de a lucra împreună pentru a profita de oportunităţile lăsate în urmă de stat, dar şi de cele care vin din afară.

„Pentru ca mediul de business să fie mai eficient, România trebuie să înlocuiască activele rămase în paragină care pot fi preluate de antreprenori şi transformate în ceva funcţional cu unele adaptate cerinţelor pieţei şi nevoilor oamenilor de afaceri“, a precizat el la un eveniment organizat ieri de bancă pentru a marca închiderea unui proiect pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România.

Banca Transilvania, numărul trei pe piaţă, încearcă să fie promotorul antreprenorilor locali şi principalul finanţator al IMM-urilor, având în vedere că mare parte a multinaţionalelor şi a companiilor mari sunt clienţii băncilor străine.

WikiZF: Profilul companiei Băncii Transilvania

„Antreprenorii români nu vor să lucreze împreună pentru a putea să se extindă. Chiar şi în oraşele unde spiritul antreprenorial este mai ridicat, ei nu vor să facă parteneriate, să se întâlnească, deşi se confruntă cu aceleaşi probleme. Încă au rămas captivi în filosofia «să moară capra vecinului», în loc să dea mâ*na pentru a putea supravieţui şi chiar dezvolta, pentru a găsi pieţe noi sau accesa anumite active ale statului care au rămas nefolosite şi care ar fi o investiţie prea mare pentru un singur antreprenor“, a spus Dragoş Pîslaru, general manager al firmei de consultanţă GEA Strategy & Consulting.

Economia românească, unde salariul mediu este printre cele mai mici din UE - 380 euro net/lună - a pierdut în criză 25 mld. euro din cifra de afaceri a companiilor, peste 700.000 de salariaţi şi 11 mld. euro/an din masa salarială, ce*ea ce face ca revenirea să fie extrem de dificilă, având în vedere contribuţia scă*zută a investiţiilor, de stat sau private.

Afacerile mici - cele care au reuşit să supravieţuiască crizei - nu au putut să treacă de pragul primului milion de lei. Anul trecut, pe piaţa locală erau 380.000 de companii (adică mai mult de 60%) cu afaceri mai mici de un milion de lei. La polul opus, firmele mari, cu afaceri de peste 100 de milioane de lei (1.200 de companii) generează peste jumătate din cifra de afaceri totală de 250 mld. euro a businessului românesc.

„Greii“ din econo*mie sunt în proporţie de 75% companii multinaţionale, în timp ce „terenul“ rezervat antreprenorilor este cel situat între 1 şi 100 de milioane de lei. Antreprenorii au doar trei companii în topul celor mai mari 100 de exportatori, iar businessurile lor domină economia în numai şapte din cele 42 de judeţe.

Dacă multi*naţionalele vin şi cu structuri şi organizaţii care le apără interesele – Consiliul Investitorilor Străini, Amcham etc., antreprenorii români nu au o voce comună, nu au reuşit în cei 25 de ani de capitalism să strângă rândurile, să lase orgoliile la o parte şi să-şi susţină proiectele prin intermediul unor organizaţii puternice.

„Mediul de afaceri autohton are şi o problemă în legătură cu nivelul de sofisti*care antreprenorială. Încă există un efect de imitare a străinilor în rândul antreprenorilor români, care au învăţat cum să conducă un business din piaţă şi de la managerii străini. Pentru mulţi antrepre*noriatul încă este mai mult artă decât ştiinţă şi nu îşi dau seama că, deşi simţul antreprenorial este bun, te poate trăda, mai ales în vremuri turbulente şi dacă nu ai cunoştinţe tehnice despre manage*ment, nu rezişti“, a precizat Dragoş Pîslaru, de la firma GEA Strategy & Consulting, par*teneră în cadrul proiectului prin care au fost instruiţi peste 6.000 de antreprenori în ultimii trei ani. Parteneri ai proiectului în valoare de 8 mil. lei au fost şi firma de training TMI şi firma de consultanţă Go Plan, În opinia Lui Pâslaru, unul dintre motivele pentru care sunt zone din România care rămân în urmă în faţa marilor oraşe este tocmai creditul prea mare acordat investitorilor străini, în detrimentul antre*prenoriatului, care, deşi are şanse mai mari de colaps, rămâne totuşi în ţară.

„Înainte de ‘89 România avea un adevărat lanţ valoric în domeniul pescui*tului, spre exemplu, de la vase care pescuiau în ocean până la procesarea cărnii şi producţia de conserve. După acea perioadă, imediat, antreprenorii nu au avut iniţiativa de a face mici conglomerate pentru a duce lanţul mai departe, ci fiecare s-a gândit cum poate să ia din activele statului, că era un utilaj sau altceva, pentru a face bani. Asta a dus la falimentarea multor active şi la întreruperea lanţului. Care antre*prenor ar fi suficient de nebun să-l creeze din nou singur?“, a mai explicat Pîslaru.



În prezent, există colaborări între firme mici din România, chiar între businessuri antreprenoriale, cum ar fi Cluj IT Cluster, o organizaţie care are câteva zeci de membri, care intenţionează ca în termen de cinci ani să construiască un întreg parc industrial de IT în valoare de cel puţin 350 de milioane de euro. Dragoş Pîslaru spune că şi în industria textilelor există o astfel de iniţiativă, – Romanian Textile Concept Cluster Bucharest, cluster înfiinţat în anul 2011 –, dar care anul trecut, spre exemplu, doar a îndrumat firmele din domeniu, a participat la târguri de profil din afară şi a discutat în mai multe rânduri cu firme din domeniu din străinătate, dar care nu s-au soldat cu rezultate concrete, potrivit informaţiilor de pe site-ul cluster-ului.

În condiţiile în care aceste organizări s-ar multiplica şi ar funcţiona la capacitate maximă, antrepre*norii mici ar avea mai multă putere de decizie la nivel de legislaţie, ar putea să se gândească la planuri de extindere pe care singuri nu le pot realiza pentru că nu au suficiente resurse şi ar putea trece de la stadiul de afacere de subzistenţă, care oferă un loc de muncă antreprenorului sau familiei sale, la businessuri care cântăresc cu adevărat în economie, care oferă locuri de muncă pentru zeci sau sute de persoane. Împreună, micii antreprenori nu s-ar mai clătina la prima rafală de vânt, iar economia nu ar mai pierde 11 miliarde de euro din taxele aferente salariaţilor în perioadele de criză, nici sute de mii de oameni nu ar mai rămâne fără joburi şi nici angajaţii nu ar fi cel mai prost plătiţi din Uniunea Europeană (salariul mediu net este de două ori mai mic în România decât în Cehia şi de nouă ori mai mic decât în Norvegia).

În prezent, aproape 90% din IMM-uri au de la zero la maximum nouă angajaţi şi cele mai multe (peste 200.000) activează în comerţ, un sector care are mai puţină valoare adăugată în economie, dar care necesită investiţii mai mici, ce-i drept.

„Eu nu sunt atât de îngrijorat de faptul că multe din aceste afaceri au fost înfiinţate pentru a asigura un venit antreprenorului sau familiei pentru că, până la urmă, un om în plus care are grijă de el şi care plăteşte taxe este un câştig pentru stat. În anii ’90, idealul profesional al studenţilor era să fie angajaţi de un gigant cum este Coca-Cola, ideea de antreprenoriat nici nu avea ecou. Mă bucur însă că după 20 şi ceva de ani statutul de antreprenor a devenit o aspiraţie“, a precizat Tiberiu Moisă.

Totuşi, Dragoş Pîslaru este de părere că, deşi antreprenorii au nevoie de o doză de nebunie, businessul are şi nişte tehnici clare după care funcţionează, tehnici de care ei ar trebui să ţină cont pentru a crea nişte afaceri durabile şi valoroase.

„Aş vrea să văd mai mulţi antreprenori care îşi deschid o afacere pentru că au o strategie, un scop, nu pentru că este o variantă de moment. Cred că ar fi bine dacă ar dispărea mimetismul din mediul antre*prenorial. Cum deschide cineva un business care prinde foarte bine apoi apar multe altele la fel. Şi este nevoie de antreprenori care să nu ştie să se asocieze doar pentru a ocoli legea, ci pentru a creşte“, a adăugat Pîslaru.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.08.2014
http://www.zf.ro/eveniment/cea-mai-m...volta-13164296

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...rin65@yahoo.de

putem reuni toate activitatile noastre sub egida acestui proiect major, dar noi o sa plecam de jos in sus.