FLORILE DE LA PRISLOP !
FLORILE DE LA PRISLOP !
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 13:20.
Legenda bujorului
Denumirea stiintifica al bujorului, Paeonia lactiflora, provine din numele Paeon, o divinitate a vindecarii. Paeon, elev al lui Asclepius, zeul medicinii si al vindecarii, fusese invatat de zeita Leto (mama lui Apollo si zeitate a fertlitatii) cum sa gaseasca pe muntele Olympus (Olimp) o radacina magica care avea darul de a alina durerile femeilor la nastere. Acest lucru a provocat invidia lui Asclepius, si dorinta lui de a-si ucide invatacelul. Pentru a-l salva din mainile lui Asclepius, Zeus l-a transformat pe Paeon intr-o floare de bujor. In antichitate, semintele de bujor erau folosite frecvent de femeile aflate in pragul nasterii.
Utilizat pentru a vindeca ranile lui Marte si Pluto, bujorul era inzestrat cu puteri majore datorate infloririi lui in noptile cu luna plina. Pentru a folosi puterile vindecatoare ale acestei flori, se spunea ca radacinile trebuie culese numai in timpul noptii. Daca cineva deranja bujorii la lumina zilei, ciocanitorile isi faceau aparitia si scoteau ochii nefericitului culegator.
Bujorul, numit in chinezeste „Sho-yo” („planta medicinala”), reprezenta familia regala din China si era considerat o floare a prosperitatii si un simbol al frumusetii si bogatiei. Intr-o legenda chinezeasca se povesteste despre bujorul din templului lui Sorim din NakYang. Regina Mu, in toiul unei petreceri care avea loc in orasul Jang-Ahn, a vrut sa isi demonstreze autoritatea suprema si le-a poruncit tuturor florilor sa infloreasca in acelasi timp, pentru a o face fericita. Toate florile i s-au supus, cu exceptia bujorului. Infuriata, regina l-a trimis in provincie, in localitatea NakYang. Atunci cand a ajuns in locul exilului, bujorul a catadicsit sa infloreasca. Mania reginei Mu a sporit, ea poruncind sa i se dea foc bujorului, insa, chiar si dupa ce a ars, el a continuat sa infloreasca. Din aceasta legenda provine simbolul bujorului ca floare a loialitatii.
In vechime, bujorii erau folositi pentru tratarea unei mari varietati de afectiuni, precum dureri de dinti, dureri de cap sau anchiloze. Se spunea ca aceste flori ar putea oferi protectie impotriva unor posesiuni demonice sau a deochiului, ele fiind amplasate de-a lungul drumului catre usa de intrare a caselor.
In folclor, bujorul era legat de luna, intrucat se credea ca fusese creat de zeita Lunii, pentru a reflecta pe timpul noptii razele Selenei.
In Evul Mediu, „lunaticii” erau tratati prin acoperirea corpului lor cu frunze si petale de bujor. Totodata, se credea ca semintele de bujor puse sub perna puteau impiedica aparitia cosmarurilor.
Se spune ca bujorul are calitati de energizare a vietii sexuale. Florile de bujor dintr-o vaza sau chiar un tablou infatisand bujori in dormitor creaza un efect benefic in plan erotic.
A patra luna a calendarului chinezesc era numita „Luna bujorului”.
In Japonia bujorul este un simbol al prosperitatii, in trecut numai familiile cu adevarat bogate permitandu-si sa il aiba in gradina.
Bujorul este floarea lunii iunie in Japonia.
Bujorul este floarea reprezentativa a statului american Indiana.
In Romania, traditionala „Sarbatoare a bujorului” are loc in fiecare an, la jumatatea lunii mai, in localitati precum Gura Raului (Sibiu), Comana (Giurgiu), Radomiresti (Olt), Plenita (Dolj), Saru Dornei (Suceava), Rediu (Galati).
Exista credinta ca in petalele bujorului sunt ascunse nimfe rautacioase, de aici provenind simbolul specific din limbajul florilor, de timiditate sau rusine.
https://floricusuflet.wordpress.com
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 14:08.
rose mary
Va doare sufletul? Vindecati-l cu flori!
Nu-i asa ca suna frumos?
Cautand ceva pe google am gasit acest titlu si am zambit.
m-am gandit ca poate veti zambi si voi daca ve-ti citi acest material.
Nu e vorba de flori uscate, oparite si transformate in ceai,
ci de florile vii ale verii, al caror parfum narcotizeaza universul.
Leac gratuit pentru bucurie
Despre sufletul florilor se vorbeste doar in povesti si in credintele populare, desi el exista cu adevarat. In satele noastre de munte, ferite din drumul civilizatiei, taranii mai cred si astazi ca plantele sunt fapturi in care Dumnezeu a pus picaturi de eternitate, la fel ca si* In om. Asa se si explica de ce, atunci cand aduna flori si ierburi de leac, culegatorii cer iertare ca le curma viata. Un gest de mare emotie si tandrete, care arata ca inaintasii nostri, mai putin scoliti decat noi, erau cu mult mai aproape de marile taine ale existentei, care azi s*au pierdut. Sufletul florilor e una din ele.
Un mister pe care inceputul de vara ne indeamna sa-*l cercetam, sa-*l intelegem si * mai presus decat toate sa-*l folosim. Nu e prea greu! Totul este sa va apropiati de natura, de exploziile florale, care in iunie se afla la apogeu. Duceti*-va la o margine de padure, strajuita de salca si de soci infloriti, inspirati adanc parfumul primelor flori de tei, laxati*va narcotizati de mireasma tufelor albe de iasomie. Imbatati de atatea parfumuri, veti crede ca ati gasit drumul spre paradis, dar "minunea" e ceva mai departe. O veti afla in clipa cand veti incerca sa deosebiti fiecare mireasma in parte * cea dulce de cea amaruie, cea blanda de cea salbatica*, cand veti intelege ca parfumul unei flori deschise spre soare exprima o stare de bucurie, de implinire, de preaplin... sufletesc. Mireasma florilor exprima emotie. Poate parea absurd, dar
cercetarile ultime din domeniul biologiei au stabilit sa fiecare mireasma de floare codifica pentru creierul nostru un sentiment: teiul transmite mesajul unei iubiri implinite, iasomia * speranta, salcamul * liniste si impacare etc. Asa putem sa ne explicam de ce in prima luna de vara ne simtim totdeauna mai veseli, mai senini, mai usori. In trecut, vindecatoarele populare cunosteau foarte bine aceste lucruri, stiau ca florile de leac trebuie culese inainte de Sanziene, in perioada lor de maxima vitalitate si energie, de preaplin tamaduitor. Flori de leac pentru trup, dar mai ales pentru suflet, cea mai grea vindecabila parte a intregului omenesc. Astazi, ceea ce babele doftoroaie obtineau cu flori si descantece a fost dovedit in laborator. Leacurile "vrajitoresti" se bazau pe niste mecanisme neuro*endocrine precise, pe feromonii din plante (substante cu rol de transmitere de informatii), pe receptorii olfactivi care au legatura cu anumite zone din creier, ce recepteaza informatia fara a o filtra la nivel constient, dar care activeaza subconstientul, zona miraculoasa din care vin raul si binele. Dar sa facem un pas inainte, pentru a afla cum sufletul florilor poate vindeca sufletul omenesc.
Formula AS > Anul 2004 > Numarul 621 > Forma maxima
45 Photos
›
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 15:12.
45 P
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 15:16.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 15:27.
rose mary
O legenda spune ca un inger a intrebat papadia: ”Care este locul in care ti-ar placea cel mai mult sa traiesti ?” „Vai”, a oftat papadia , ”as vrea sa traiesc oriunde as putea fi gasita cat mai repede de catre copiii plecati de la scoala sau care se zbenguiesc si alearga peste campii. As vrea sa traiesc pe langa drumuri si in poiene, dar si printre pietrele din oras, ca sa pot face fericit pe oricine cu floarea mea pufoasa.” Tu esti floarea care imi place cel mai mult” a exclamat ingerul, adaugand:
„Vei inflori oriunde apare mai intai primavara si vei fi numita floarea copiilor„.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 15:40.
“Dacă nu-ți convine ceva, schimbă acel lucru. Dacă nu-l poți schimba, schimbă modul în care te gândești la lucrul respectiv.” Mary Engelbreit
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 15:47.
rose mary
Pot rupe toate florile dar nu pot opri primăvara. Pablo Neruda
Când ne moare o speranță spunem c-am avut un vis frumos.
Când ne moare un vis credem că speranța moare totuși ultima.
Omul e o fabrică de amăgiri ambalate în recipiente care-ți iau ochii.
Omul așteaptă să vină primăvara și să-i intre în suflet, iar primăvara se miră că omului îi trebuie un calendar pentru asta. Anonim
Ultima modificare făcută de latan.elena; 28.05.2016 la 15:50.
Momentan sunt 108 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 108 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje