Rares -Constantin si Antonia - Elena

[latan.elena]

Borta-vântului
de Mihai Eminescu
Era un om sărac – sărac, ş-avea o mulţime de copii. Acu era – în vremea foametei şi el a muncit v-o săptămână pe un căuş de grăunţe. Acu s-a dus la râşniţă cu dânsele. După ce le-o râşnit, a ieşit afară cu căuşul cu făină şi s-a pornit o furtună mare şi i-a luat toată făina din căuş. Da el straşnic s-o mâniat. "Nu mă las eu aşa cu una cu două", şi face un şumuiag de paie şi porneşte.

Îl întreabă un om:
– Unde te duci, cumătre?
– Mă duc s’ astup borta vântului, că mi-a luat făina din căuş.
– Da unde-i nimeri-o?
– Unde-a fi acolo mă duc.
Mergând el loc depărtat a ajuns pe Dzeu şi sf. Petrea (erau pe pământ pe-atunci).
– Unde te duci omule?
– Mă duc s’ astup borta vântului, că mi-o luat făina din căuş. Da D-zeu i-o zis aşa:
– Omule, nu te mai duce. Na-ţi o nucă… da pân a casă să nu zici: nucă, deschide-te.
Întorcându-se el înapoi, a ‘noptat ş-a ajuns la un om şi s-a rugat să-l primească să doarmă acolo peste noapte.
– De unde vii bade? l-ntreabă omul cela.
– Mă duceam s’ astup borta vântului ş’ am întâlnit un nebun pe drum şi mi-o dat o nucă şi-a zis să nu zic pân’ a casă nucă, deschide-te. Ce-a mai fi şi asta?
Femeia omului vicleană. Ia o nucă ‘n mână şi zice:
– Ia să-ţi văd nuca.
Îi schimbă nuca omului. Şi pe urmă se duce ‘ntr-un ocol şi zice: nucă deschide-te. Dac-o zis – atâtea vite ce-o ieşit, oi, cai, hei, o bogăţie ‘ntreagă. Ştii mata, putere dumnezeiască!
Se duce – a doua zi a casă "Nucă deschide-te". Nuca de unde să se deschidă.
– Hai bată-mi-l Dumnezeu vânt şi moşneagul lua-l-ar dracu. Mă duc s’astup borta vântului şi să bat pe moşneag de ce m-o viclenit.
Ajunge iar pe Dumnezeu.
Da D-zeu, ştii, putere dumnezeiască, acu era altfel la faţă… nu l-o cunoscut.
– Unde te duci, bade?
– S’ astup borta vântului şi să ucid moşneagul, la ce m-o viclenit.
– Na-ţi, bade, un măgar. Da să nu zici pân’ acasă: măgar baligă-te.
– N-oi zice.
Se-ntoarce el iar pe la omul cela. Da omul cela-l ospătează şi-i dă vin să bee, şi omul s-o chefăluit şi-a adormit pe laiţă. Da erau nişte ţigani cu şatra acolo ş-avea măgar şi omul s-o dus ş-o cumpărat ş-a schimbat măgarul.
Omul a doua zi se scoală, ia măgarul şi se duce – acasă şi-i zice: măgar, fa bani!
Măgarul, de unde? El apuc’ un druc şi ‘ncepe a dişăla măgarul.
– Acu nu-l mai iert eu.
Se porneşte să ‘ntâlnească pe moşneag şi s’ astupe borta vântului. Întâlneşte pe D-zeu.
– Na-ţi bade, o cârjă, da să nu zici pân a casă: cârje ‘ncârjeşte-te. Ia cârja, vine pe la omul cela. Acu omul i-a dat şi mai straşnic ospăţ şi s-a sfătuit că dac’ or vede ce-a mai da şi cârja, pe urmă să-l omoare, ca să nu presupună că el i-o luat. Acu zice omul femeii:
– Măi, femeie, noi hai cu cârja ‘n zămnic (beciu) şi să ‘nchidem uşa ş-a să zicem: cârjă’ncârjeşte-te.
Se vâră. Cârja unde ‘ncepe a bate ş-a zdrobi. Până omul era cu chef, până s-a trezit, ei erau ucişi ca merele.
– Bade ţi-om da şi măgar şi nuca, numai mă rog, scoate-ne. Acu omul i-o lăsat de i-o bătut şi mai bine. A luat măgarul, cârja şi nuca şi s-o pornit a casă.
Aşa s-a făcut de bogat acu, de-a ajuns veste pân la-mpăratul. Atâţia bani avea el, de-o semănat ş-o crescut grâu de aur. Acu ‘mpăratul a auzit că are un lan de aur ş-o trimis doi sufragii să-i dea sămânţă, să semene şi-mpăratul.
– Să spui împăratului că nu vreau să-i dau, să văd ce mi-a face. Împăratul când a auzit aşa, straşnic s-o mâniat ş-o gătit oştire, să se ducă cu război asupra lui. Împăratul era frunte, ştii, mai mare. Ş-a venit pân la uşa lui ş-o strigat să iasă afară. Da el ave bani, da tot cu straie de-a noastre, nu cu straie leşeşti. El pune cârja sub suman şi iese afară. Acu ‘mpăratul cu atâtea mii de oameni i-a fost ruşine singur lui să se ducă el numai cu unul să se lupte. A zis:
– Omule, arată-ţi tu întâi puterea.
– Bine, măi împărate. Cârje’ncârjeşte-te, la tot soldatul câte două şi la împăratul nouă. (Cârja era dumnezeiască, tot în cap pâcâia).
O nebunit şi pe soldaţi şi pe-mpăratul. S-o dus împăratul, ş-o rămas pace ş-o trăit bine. Să dea D-zeu să trăiască şi copiii mei aşa.



Cărțile sunt și avionul, și trenul, și drumul. Cărțile sunt destinația și călătoria. Cărțile înseamnă acasă.”
Anna Quindlen


Oricine va primi, în numele Meu, pe unul din aceşti copii pe Mine Mă primeşte; şi oricine Mă primeşte, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Marcu 9:37


Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de rai.
(Henry Ward Beecher)

Copiii sunt mugurii vieţii.
(Cătălin Dupu)

Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea.
(John W. Whitehead)

Copiii sunt singura formă de imortalitate de care putem fi siguri.
(Peter Ustinov)

"Te doream inainte de a te fi conceput,
Te iubeam inainte de a te fi nascut,
Te tin in brate abia de un ceas
Si deja mi-as da viata pentru tine.
Acesta este miracolul vietii"
(Maureen Hawkins)

”Nu ce faci tu pentru copilul tău, ci ce l-ai învățat pe el să facă pentru el, asta îl va ajuta să fie un om împlinit.”

(Ann Landers








Cum să iubești un copil: 10 principii ale celebrului educator Janusz Korczak



Janusz Korczak — pedagog polonez, scriitor, doctor și activist social care a refuzat să-și salveze viața de 3 ori.Prima întâmplare a avut loc, când Janusz a decis să nu emigreze în Palestina, chiar înainte de ocuparea Poloniei. Pentru a nu lăsa casa de copii în ajunul evenimentelor teribile.Cazul 2 — când a refuzat să fugă dn ghetoul Varșoviei.A treia oară, s-a întâmplat astfel. Când toți locuitorii casei de copii se aflau în tren, în unul din vagoane s-a apropiat un ofițer și l-a întrebat:— Dumneavoastră ați scris „Regele Mateias Întâiul”? Am citit această carte ca un copil. O carte bună. Puteți fi liber.— Dar, copiii?— Copiii vor pleca. Dar dumneavoastră puteți părăsi vagonul.— Vă înșelați. Nu pot. Nu toți oamenii sunt nemernici.Nici unul din martorii acestei convorbiri nu a rămas în viață. Cum nu există martori și a faptului că Korczak în drum spre Treblinka povestea copiilor basme, pentru a ușura măcar un pic momentele și gândurile teribile.Aceste calități sunt atât de caracteristice „bătrânului medic”, se potrivește stilului pedagogic și uman al vieții încât nu ai dubii — așa a și fost. Janusz Korczak — pedagogul, care a refuzat să părăsească copiii săi în pragul camerei de gaz. Nu i-a părăsit și a murit într-un lagăr de concentrare german Treblinka, împreună cu elevii săi din casa de copii, deși el putea fi salvat.După cele spuse, nu avem nevoie de informații suplimentare despre Korczak. Iată 10 principii de educare a copiilor, recomandate de acest om genial.1. Nu aștepta de la copilul tău că va fi ca tine, sau cum îți dorești tu să fie. Ajută-l să devină el însuși.2. Nu cere de la copil răsplată pentru tot ce ai făcut pentru el. I-ai dăruit viață, cum ar putea să te mulțumească? El va dărui viață altcuiva, iar aceasta este o lege ireversibilă de recunoștință.
3. Nu demonstra nemulțumirile tale asupra propriului copil, pentru a nu-ți mânca amarul la bătrânețe. Căci, ce semeni aia vei culege.4. Nu aborda problemele copilului cu superioritate. Viața e oferită fiecăruia după puteri, fii sigur, viața poate fi dificilă pentru el, nu mai puțin decât pentru tine, ba poate și mai mult căci nu are experiență.5. Nu-l umili!6. Nu uita, cele mai importante întâlniri sunt întâlnirile cu copiii noștri. Oferă-i atenția maximă — nu știi niciodată pe cine poți întâlni în propriul copil.7. Nu te chinui, dacă nu poți face totul pentru copilul tău, dar ține minte: pentru copil nu s-a făcut suficient, în cazul în care nu s-a făcut tot posibilul.8. Copilul nu e tiran, care îți monitorizează întreaga viață, nu doar carne și sânge. E cana prețioasă, pe care viața ți-a oferit-o pentru a păstra și dezvolta focul creativ din ea. Această iubire nelimitată a mamei și a tatălui la care va crește nu „al nostru” sau „al meu” copil, dar un suflet.9. Învață să iubești un copil străin. Niciodată nu te comporta cu unul străin cum nu ți-ai dori să se comporte ceilalți cu propriul tău copil.10. Iubește-ți copilul în orice ipostază — netalentat, ghinionist, adult. Vorbind cu el, fii fericit fiindcă copilul e o sărbătoare, care încă se desfășoară în viața ta.

sursa http://eustiu.com/

Poveşti de Mihai Eminescu

Făt-Frumos din lacrimă
Călin-Nebunul
Frumoasa lumii
Borta-vântului
Finul-lui-Dumnezeu
Vasilie-finul-lui-Dumnezeu

Poveşti de Ion Creangă

Fata babei şi fata moşneagului
Punguţa cu doi bani
Capra cu trei iezi
Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Stan-Păţitul
Soacra cu trei nurori
Ursul păcălit de vulpe
Dănilă Prepeleac
Povestea porcului
Ivan Turbincă
Păcală
Acul şi barosul
Cinci pâini
Inul şi cămeşa
Popa Duhu
Povestea unui om leneş
Ion Roată şi Cuza-Vodă
Moş Ion Roată şi Unirea
Prostia omenească (Poveste)
Moş Nichifor Coţcariul
Amintiri din copilărie I
Amintiri din copilărie II
Amintiri din copilărie III
Amintiri din copilărie IV

Poveşti Petre Ispirescu

Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
Aleodor împărat
Ileana Simziana
Sarea în bucate
Prâslea cel voinic şi merele de aur
Balaurul cel cu şapte capete
Broasca ţestoasă cea fermecată
Fata moşului cea cuminte
Făt-Frumos cel rătăcit
Cei trei fraţi împăraţi
Luceafărul de ziuă şi luceafărul de noapte
Pasărea măiastră
Zâna munţilor
Greuceanu
Găinăreasa
Cele trei rodii aurite
Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos
Copiii văduvului şi iepurele vulpea lupul şi ursul
Băiatul cel bubos şi ghigorţul
Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
Porcul cel fermecat
Zâna zânelor
George cel viteaz
Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei
Poveste ţărănească
Cotoşman năzdrăvanu
Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei
Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
Hoţu împărat
Fata cu pieze rele
Voinicul cel cu cartea în mână născut
Făt-Frumos cu părul de aur
Fata de împărat şi fiul văduvei
Voinicul cel fără de tată
Făt-Frumos cu carâta de sticlă
Fata săracului cea isteaţă
Înşir-te mărgăritari

Poveşti de Fraţii Grimm

Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici
Hansel şi Gretel
Scufiţa Roşie
Cenuşăreasa
Lupul şi cei şapte iezi
Muzicanţii din Bremen
Frumoasa adormită
Croitoraşul cel viteaz
Împăratul Cioc de Sturz
Păzitoarea de gâşte
Pomul cu merele de aur
Regina albinelor
Ploaia de stele
Căsuţa din pădure
Prinţul fermecat
Prichindel
Gâsca de aur
Darul piticilor
Bunicul şi nepotul
Croitoraşul cel isteţ
Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă

Poveşti de HC Andersen

Hainele cele noi ale împăratului
Povestea unui gât de sticlă
Soldăţelul de plumb
Crăiasa Zăpezii
Lebedele
Degeţica
Fetiţa cu chibrituri
Răţuşca cea urâtă
Cufărul zburător
Privighetoarea
Mica Sirenă
Fata din soc
Prinţesa şi mazărea
Klaus cel mic şi Klaus cel mare

Poveşti de Emilia Plugaru

Mărţişorul
Cloşca bunicuţei
Visul lui Tigruţ
Marea Competiţie
Mincinosul
Marele Pictor
Blaniţă Neagră
Culorile
Corniţele
Buturugă
Buchet
Telescopul
Mama adoptivă
Desaga cu fulgi
De-ale buneilor
Bobul de Soare
Vânzătorul de vise
Căluţul zburător
Cadoul de Crăciun
Hau-Hau
Amintirile
A venit Primăvara!
Adevăratul Prieten
Răţuşca Maca
Puiul de Vrăbiuţă
Frunza curajoasă
Mica Pasăre-Uriaşă
Urechiuşele Măgăruşului
Pisicuţa Lulu şi căţelul Ţâgan
Broscuţa Veruza şi floarea de nufăr
Bătrâna doamnă Pădure...
Nouraşul siniliu
Împăratul cel bun
Blestemul Comorii
Crus, Hep şi peştişorul de Aur
Ghetuţele vechi şi ghetuţele noi
Fetiţa cu fundiţe desprinse din cer
Oraşul cu ochii de ploaie
Povestea Creionaşului fermecat
Cele două gângănii

Poveşti de Ioan Slavici

Doi feţi cu stea în frunte
Boierul şi Păcală
Păcală în satul lui
Ileana cea şireată
Spaima zmeilor
Floriţa din codru
Limir-Împărat
Zâna Zorilor
Stan Bolovan
Rodul tainic

Poveşti de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Neghiniţă
Palatul de cleştar
Norocul dracului
Departe, departe
Poveste
Bunicul
Bunica
Hagi-Tudose
Sultănica
Pravoslavnicul şi slăninile
Fata moşului
Sorcova
Şuer
Văduvele

Poveşti de Nicolae Filimon

Roman Năzdrăvan
Omul de piatră
Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase sau povestea lui Făt-Frumos


Poezii pentru copii

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore

Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore

[latan.elena]

Cele mai frumoase citate despre citit




Noi, la Cartea de la ora 5, suntem de părere că nu există plăcere mai mare decât cititul! Și, din fericire, constatăm că nu suntem singurii care gândesc așa. Prin urmare, ne-am delectat din plin cu cuvintele de mai jos, care proslăvesc lectura, acest dar al existenței. De la autori la personaje de cărți, descoperă în rândurile următoare citate despre citit, care ne-au emoționat profund, ne-au adus zâmbetul înțelegerii profunde pe buze și au vorbit pe limba inimii noastre!

„Prieteni buni, cărți bune și o conștiință adormită: așa arată viața ideală” – Mark Twain

Mark Twain este considerat nu doar unul dintre marii scriitori ai tuturor timpurilor, dar și una dintre cele mai strălucitoare minți care au luminat pe Pământ. Citatul său despre citit este perfect de la obiect: suntem de acord cu fiecare cuvânt.

„Poate că nu sunt zile ale copilăriei mai intens trăite decât cele pe care aveam impresia că le-am abandonat fără a le fi trăit, cele pe care le-am petrecut în compania unei cărți bune” – Marcel Proust

Marcel Proust și-a pus pecetea asupra literaturii cu epopeea sa, „În căutarea timpului pierdut”, iar una dintre cele mai profunde reflecții asupra trecutului vine sub forma unui citate despre citit!

„Odată ce înveți să citești, vei fi pentru totdeauna liber” – Frederick Douglass

Frederick Douglass („Viața unui sclav american. Autobiografia”) nu este un nume la fel de cunoscut în literatură precum cele de mai sus, fiind mai degrabă renumit ca reformator social și orator public, un aboliționist proeminent, odată ce a scăpat de sclavie. Însă tocmai prin prisma experienței de viață, citatul său despre citit este atât de răscolitor!

„Cel care citește trăiește o mie de vieți înainte să moară, spuse Jojen. Cel care nu citește, trăiește doar una.” („Dansul dragonilor”, George R.R. Martin)

Nu credem ca cineva să fi rezumat mai bine avantajele cititului decât marele creator de fantasy G.R.R. Martin. Scriitorul a folosit vocea unuia dintre personajele sale, Jojen Reed, iar cuvintele sale au fost imprimate, de atunci, în mii de tatuaje pe pielea iubitorilor de cărți.

„Nu avem nevoie de o listă de bine și rău, de table cu ce avem voie să facem și ce nu: avem nevoie de cărți, de timp și de tăcere. „Nu ai voie să…” e curând uitat, dar „A fost odată ca niciodată” dăinuie pentru totdeauna” – Philip Pullman

Ne plecăm în fața creatorului „Materiilor întunecate”: nimeni nu ar fi putut să o spună mai frumos!

„Sunt pur și simplu „dependentă de cărți”. Cărțile reprezintă pentru mine aceeași tentație irezistibilă ca băutura pentru adepții săi. Nu le pot rezista”. – L.M. Montgomery

Eram siguri că o fantezie atât de fecundă precum cea care a creat „Anne of Green Gables” nu putea fi hrănită decât cu cărți!

„Nu există prieten la fel de loial ca o carte” – Ernest Hemingway

Hemingway („Bătrânul și marea”) a dus o existență fascinantă, trecând prin experiențe la limita firii, dar parcă nicicând nu a fost mai autentic decât în citatul despre citit de mai sus.

„O carte poate fi, de asemenea, o stea, un foc viu care luminează în întuneric”– Madeleine L’Engle

„O buclă în timp”, cartea copilăriei multora dintre noi, urmează a fi ecranizată cinematografic anul viitor, ceea ce face ca citatul despre citit al autoarei Madeleine L’Engle să fie mai pertinent ca oricând.

„Datorez tot ceea ce sunt și tot ceea ce voi fi vreodată cărților” – Gary Paulsen

Gary Paulsen a scris un alt tip de literatură Young Adult decât cea cu care suntem obișnuiți azi, punând accent pe viața în sălbăticie și nevoia de maturizare, iar citatul său despre citit ne merge direct la inimă!

„Citim ca să știm că nu suntem singuri” – C.S. Lewis

Un citat cu semnificații atât de profunde, de la autorul „Cronicilor din Narnia”, marele scriitor care spunea că o carte de copii care nu încântă și adulții nu și-a atins nici pe departe scopul.

„Să alegi cinci cărți favorite este la fel ca și cum ai alege cinci părți ale corpului pe care ai prefera să nu le pierzi” – Neil Gaiman

Numele lui Neil Gaiman e pe buzele tuturor în ultima perioadă, de când adaptarea TV a „Zeilor americani”se bucură de un succes fulminant, iar citatul său despre citit e la fel de revigorant.

„Întotdeauna mi-am imaginat Paradisul ca pe un fel de bibliotecă”. – Jorge Luis Borges

Lăsați pe seama unui poet și autor de povestiri fantastice să ofere unul dintre cele mai frumoase citate despre citit.

„Să știi că ai ceva bun de citit înainte de a merge la somn se numără printre cele mai plăcute senzații” – Vladimir Nabokov

Nabokov („Lolita”) s-a preocupat de latura practică a cititului, aducându-ne cu picioarele pe pământ, înainte de a ne ridica la ceruri!

„Când Ziua Judecății va apune și oamenii, mici și mari, vor veni să își primească răsplata cerească, Atotputernicul se va uita lung la șoarecii de bibliotecă și îi va spune lui Petru: „Uite, ei nu au nevoie de răsplată. Nu avem nimic să le dăm. Ei au iubit cititul” – Virginia Woolf

Cu stilul inefabil, cu grația stilistică și profunzimea intensă care a caracterizat-o mereu, Virginia Woolf ne-a dăruit un citat despre citit de neuitat.

„Găsesc televizorul foarte educativ. De fiecare dată când cineva îl aprinde pe platouri, fug în altă cameră să citesc o carte” – Groucho Marx

Istoria cinematografiei nu ar fi fost aceeași fără el, iar marele comedian nu putea decât să facă dreptate cititului în felul propriu, spumos!

„Cărțile pe care lumea le consideră imorale sunt cele care îi arată propria josnicie” – Oscar Wilde („Portretul lui Dorian Grey”)

Mai aveați nevoie de o dovadă că „Portretul lui Dorian Grey” nu e doar o capodoperă, dar și o colecție de citate?

„Nu citi precum copiii, ca să te distrezi, sau ca ambițioșii, pentru a fi mai instruit. Nu, citește ca să trăiești”. – Gustave Flaubert

Am lăsat la final citatul despre citit cu poate cea mai mare forță de impact asupra vieții noastre, aparținându-i genialului Flaubert („Madame Bovary”).

10 tatuaje care arată dragostea pentru cărți

Șapte cărți pe care să le citești atunci când te simți pierdut

[latan.elena]

Maxime si cugetari despre bucurie


“Bucuria profunda cuprinde mai multa gravitate decat veselie.” Montaigne
“Asteptarea unei bucurii valoreaza uneori mai mult decat bucuria insasi.” Edouard Estaunie
“Invata sa scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca.” Augustin
“Nu scapa niciodata ocazia sa faci o bucurie altora, chiar daca pentru aceasta trebuie, uneori, sa-i lasi singuri.” Autor necunoscut
“Veselia omului este ca parfumul florilor: ea nu se inalta din sufletele vestede.” Nicolae Iorga
“Cei ce aduc soarele in viata altora vor trai si ei in lumina.” Autor necunoscut
“Tristetea se poate descurca si singura, dar, ca sa fie ea insasi, bucuria are neaparata nevoie sa fie impartasita cu cineva.” Mark Twain









“Chiar daca un om este fragil, bucuria il face puternic.” Mary Sullivan
“Tristetea si bucuria depind mai mult de ceea ce suntem, decat de ceea ce ni se intampla.” Multatuli
“Oricat ar parea de ciudat, bucuria este inmultita cand este impartita cu altii.” Autor necunoscut
“Atat bucuria cat si veselia invioreaza, dar una spiritul si cealalta simturile.” Emil Cioran
“Bucuria este semnul ca viata a reusit.” Henri Bergson

“Bucuria este treapta superioara a veseliei si multumirii.” J. Koller
“Bucuria este cea mai simpla forma de recunostinta.” Karl Barth
“In colivie, pasarea canta nu de bucurie, ci de suparare.” Proverb italian
“Cand sari de bucurie, atentie ca nimeni sa nu-ti ia pamantul de sub picioare.” Stanislaw Jerzy Lec
“In loc de o mie de cuvinte, mai bine numai unul, dar care aduce pacea. In loc de o mie de versuri, mai bine numai unul, dar care sa arate frumosul. In loc de o mie de cantari, mai bine numai una, dar care sa imprastie doar bucurie.” Buddha
“Râsul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar îţi permite să îţi vezi de drum.” Jeanne Wasbro

[latan.elena]

Marele intelept de acum trei milenii, Solomon, spunea in introducerea cartii “Eclesiastul”: “Mi-am pus inima sa cercetez si sa adancesc cu intelepciune tot ce se intampla sub ceruri. Iata o indeletnicire plina de truda la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.”
Eclesiastul 1, 13
Oamenii ar putea sa se scuze in fel si chip pentru multe nerealizari ale lor. Pentru un singur lucru nu vor gasi nicio scuza: ca nu s-au gandit. Va veni cu siguranta o zi a socotelilor in care fiecare va fi intrebat cum si-a folosit gandirea.
Colectia de fata cuprinde un numar de peste 1400 de maxime, cugetari si proverbe selectate dupa criterii crestine si ordonate tematic si alfabetic. Este doar o incercare timida de a ordona cele mai frumoase “perle de gandire” gasite pana in prezent. Lista ramane deschisa…
Descartes spunea: “Cuget, deci exist”.
Nu cuget, deci… Trageti, va rog, singuri concluzia !



Balogh A

ADEVAR

”Nu e greu sa gasesti adevarul, e greu sa ai dorinta de a-l gasi.”
Nicolae Iorga

“Regatul meu e adevarul si nimeni nu mi-l poate lua.”
Buddha


”Adevarul este ca apa rece de care te dor dintii bolnavi,”
Nicolae Iorga

”Unii mor pentru adevar, altii traiesc doar din minciuna.”
Autor necunoscut

“Adevarul poate fi prigonit, dar nu poate fi inabusit.”
Proverb latin

”Tot ce spunem trebuie sa fie adevarat, dar nu tot ce este adevarat trebuie spus.”
Autor necunoscut

“Adevarul e nicovala care a uzat multe ciocane.”
Proverb englez

“Mai bine sa suferi tu din pricina adevarului decat sa sufere adevarul din pricina ta.”
Autor necunoscut

“Placerea se poate sprijini pe o iluzie, fericirea insa se intemeiaza pe adevar.”
Chamfort

“Pentru a ingropa adevarul trebuie multe lopeti.”
Proverb german

“Adevarul doare, dar ceea ce lasa urme adanci este minciuna.”
Autor necunoscut

“Daca doi iti spun ca esti beat, du-te si te culca.
Dar daca tu stii ca n-ai baut, inseamna ca ei sunt beti.”
Nicolae Iorga

“Cand lansezi sageata adevarului, inmoaie-i varful in miere.”
Proverb arab

“Spune adevarul si atunci nu mai trebuie sa tii minte nimic.”
Autor necunoscut

“Putin adevar face sa fie crezuta toata minciuna.”
Proverb italian
“Nu-ti imbogatesti sufletul cu adevaruri marunte; cine ar face avere
adunand praful de aur imprastiat pe fata pamantului ? ”
Lucian Blaga

“Oamenii nu pot schimba adevarul, dar adevarul ii poate schimba pe oameni.”
Autor necunoscut

“Este aproape imposibil sa treci cu torta adevarului prin multime fara sa
parlesti barba cuiva.”
Georg C. Lichtenberg

“Iadul este adevarul inteles prea tarziu.”
Adams

“Fiecaruia ii place sa auda adevarul. In special despre altii.”
Autor necunoscut

“Minciuna face ocolul lumii, in timp ce adevarul de-abia isi trage cismele
in picioare.”
Proverb englez

“Exista oameni care nu pot spune adevarul. Altii care nu pot spune o minciuna,
iar altii care nu fac deosebirea intre adevar si minciuna.”
Autor necunoscut

“Nu trebuie sa ne simtim jigniti cand ceilalti ne ascund adevarul, de vreme
ce noi ni-l ascundem adesea de noi insine.”
Rochefoucauld

“Parintii se supara cand copiii spun minciuni si uneori se supara de moarte
atunci cand ei spun adevarul.”
Autor necunoscut

“Adevarul e stapanul nostru, nu noi stapanim adevarul.”
Mihai Eminescu

“Binecuvantati sa fie dusmanii nostri care ne spun adevarul atunci cand
prietenii ne flateaza.”
Autor necunoscut

“Adevarul este o flacara atata de luminoasa incat multi oameni nu-i pot
suporat lumina. Unii inchid ochii ca sa nu-l vada, iar altii fug ca sa nu fie arsi.”
Goethe

“Adevarul asteapta, minciuna este tare grabita.”
Autor necunoscut

“Adevarul e ca religia: nu are decat doi dusmani: prea mult si prea putin.”
Samuel Butler

“Un lucru nu este in mod obligatoriu adevarat pentru ca a murit un om pentru el.”
Oscar Wilde

“Doua jumatati de adevar nu fac un adevar.”
Multatuli

“Pana acum oamenii n-au gasit alt drum spre adevar decat gresala.”
Nicolae Iorga

“Ceea ce este adevarat la lumina lampii nu este intotdeauna
adevarat la lumina soarelui.”
Joubert

“Pana acum oamenii nu au gasit un alt drum mai bun spre adevar decat greseala.”
Nicolae Iorga



MAI MULT:

Articole Creştine - PERLE DE GANDIRE . A – E

[latan.elena]

01. DOI PRIETENI... - 03.11.2014 07:01:00

---

Nu vreau să plec! Vreau să rămân! spuse o frunză colorată și supărată...
- N-ai cum să rămâi. N-am cum să te țin lângă mine! Eu sunt un simplu pom. Crengile s-au dezbrăcat, rămân singur. Cum să te țin lângă mine? Eu aș vrea dar...
- Dar ce? Lasă-mă aici, cu tine! Să îți spun povești frumoase, să îți fiu prietenă, să petrecem împreună zile reci, zile frumoase, zile mohorâte, zile plângăcioase. Asta fac prietenii.
- Prietenii? Noi suntem prieteni? O frunză și un pom? Eu sunt mare, tu ești mică. Eu stau nemișcat, tu dansezi. Tu ești colorată, strălucitoare, firavă și jucăușă. Eu sunt un simplu pom.
- O frunză și un pom. Doi prieteni. Prietenia este susținere, încredere, căldură, curaj, răbdare, sentimente, amintiri, lacrimi, clipe frumoase, momente grele împărțite în doi.Tu și eu. Noi doi. Lasă-mă aici, nu mă voi desprinde. Voi rămâne atârnată de o creangă, voi rămâne aici pentru o iarnă, pentru o primăvară... cât voi putea.
- Asta fac prietenii?
- Da. Prietenii rămân. Prietenii au răbdare. Prietenii înfruntă frig și căldura împreună. Tu ești PRIETENA MEA.
- Eu sunt PRIETENUL TAU.

Primita prin email de la o prietena!

---

02. Încrezute şi frumoase - 17.07.2014 06:49:00

---

de
Ovidiu Oana-parau

Încrezute şi frumoase,
printre ronduri risipite,
trei gerbera arătoase,
s-au pornit pe turuite:
- Ia te uită, ce lalele !Doar boboci cât degetarul.
N-au găsit nimic în ele,
viespile cătând nectarul.



Panseluţele-s prea mici,
ce să mai vorbim, surată ?
Poate doar nişte pitici
le-ar dori pentru o fată.
- Nici narcisele nu-mi plac,
Prea aruncă-n jur miroznă !
Zise una sub cerdac:
- S-o miroşi ? Asta da poznă !- Fetelor, ce ziceţi oare ?
Trandafirul de-l alegi,
sigur, e frumos, dar doare
de te-nţepi când îl culegi.

Au ţinut-o, zi lumină,

---

03. Parcul - 29.06.2014 07:37:00

---

E plin de viaţă parcul şi răcoare,
Aleile fac slalom printre ronduri,
Copacii-s înţesaţi de zburătoare
Ce-şi cântă libertatea în acorduri.

Un dud îşi risipeşte bogăţia,
Prin iarba prăvălită de-un cosaş,
O mierlă-şi intonează bucuria,
Dintr-un castan albit peste oraş.

Par florile topite de arsură,
O stropitoare-ncearcă să le-nvie,
O vrăbiuţă râde de căldură,
Când soarbe picături din apa vie.

Pe-o bancă un bunic citeşte ziarul,
Privind din când în când spre nepoţelul,
Care ar vrea doar pentru el scuarul,
Sunându-i tricicletei clopoţelul.

Cu pălării-ngrijite şi cochete,
Trei doamne povestesc câte în stele.
Par supărate când, pe biciclete,
Doi tineri se apropie de ele.

Doar ţâncii adormiţi prin cărucioare

Ovidiu Oana-parau

---

04. Un fluture mi-a dat bineţe - 07.06.2014 10:32:00

---

Un fluture mi-a dat bineţe
Cu mult râvnita-i frumuseţe.
Mi-a spus: - Ţi-aduc ceva din lume,
Povestea despre o minune :
M-a găzduit mai ieri o floare,
Plângând că sufletul o doare.
A tot sperat că o să vină,
Să o aleagă din grădină,
Un cavaler, s-o dăruiască
Pe ea, minune îngerească,
Altei minuni, frumoasei fete
Şi cu aroma ei s-o-mbete...

Eu i-am răspuns: - Pictură vie,
Florii alese dintr-o mie,
Pluteşte-acum să-i dai de ştire
Că mi-a plăcut aşa peţire,
Dar n-o s-o smulg din rond de flori
Doar pentru-o clipă de fiori.
Ci, fata va veni, şi-n dar,
Ea, apă, strop-mărgăritar
La rădăcină îi va pune
Răspunsul drept pentru minune,
Alesul ei i-a oferit
Grădina toată de iubit.

Ovidiu Oana-pârâu

---

05. Poezie de primavara - 18.03.2014 11:10:00

---

---

06. Copii fluturi și flori - 13.11.2012 13:25:00

---

Poezia FluturiiFluturi albi si rosii, Si pestriti, frumosi, Eu ii prind in plasa, Cand mama ma lasa. Eu ii prind din zbor, Insa nu-i omor; Ci ma uit la ei, Ca sunt mititei, Si frumosi, si-mi plac, Dar eu nu le fac Nici un rau, deloc. Si daca ma joc Cu vreunul, stiu Binisor sa-l tiu Si pe toti, din plasa, Ii ajut sa iasa, Si sa plece-n zbor Dupa voia lor.

[latan.elena]

07. Omida și fluturele - 18.05.2012 08:39:00

---

Fabulă de DANIEL ROXIN


Târându-si, o omida, prelungu-i trup cu par
Pe craca fara frunze a unui jalnic mar,
Se pomeni oprita de-un fluture nervos:

- „Sa nu-ndraznesti, urâto, sa-ti duci trupul balos
Pâna aici la mine, caci o vei încurca!
Ma mir si-acum ca Cerul, în direptatea Sa,
Va lasa înca-n viata tot neamul habauc!
Coboara, deci, de nu vrei în pumni sa te apuc!”

Dupa o saptamâna, omida deveni
Un fluture femela cum rar mai poti gasi.

Zburând din floare-n floare, se întâlni deodat’
Cu cel ce o jignise (acum, mai grizonat).

- „Frumoasa mea, hai spune-mi, te-am cunoscut cumva?
Caci ochii-ti, doi luceferi, parca îmi spun ceva...
Oh!... Simt fata de tine un dor de ne-nteles
Si-as vrea, de-ti face cinste, sa fiu al tau ales!
Îti jur ca-ti va fi bine caci eu sunt bun, cinstit
Si permanent în viata iubirii i-am slujit!...”
- „Destul!... spuse femela, fiindca te stiu demult
Si vocea-ti prefacuta nu vreau s-o mai ascult.
Desi spui ca o viata iubirii i-ai slujit,
Eu m-am convins ca nu esti decât un ipocrit!”

MORALA
De nu vrei ca în viata sa-ti fie rau, ci bine,
Nu-ti arunca dispretul pe cel ce nu-i ca tine!
Chiar daca el îti pare ca prost, urât, misel
,Gândeste-te c-odata ai fost exact la fel!

---

08. Fluturele şi omida - 18.05.2012 07:54:00

---

Scris in Călimara cu povești O omiduţă firavă a fost luată de vânt şi aruncată sub pomii din grădină. Să se caţere până pe creanga de unde a căzut i-ar fi luat o viaţă. Să zboare, nu putea, că mai avea de aşteptat până să devină fluture… Apoi s-a gândit că mai bine ar fi om, că iată cum ei nu se târăsc şi ce frumoasă le e poziţia verticală. Cum n-a reuşit, s-a gândit să fie Dumnezeu. Pe Dumnezeu ş-aşa nu-l cunoaşte nimeni, aşa că îi putea fura identitatea. “Şi ce să fac ca Dumnezeu?” s-a gândit omiduţa târându-se de colo-colo. Aşa a dat peste o macaroană. A studiat-o, i-a dat ocol, a mirosit-o şi făcând atâtea treburi, a obosit şi pentru un somn dumnezeiesc, s-a strecurat în macaroană. După câteva ceasuri a ieşit iar la soare, s-a întins şi a strigat lumii că ea e Dumnezeu.
Un roi de fluturi albi au văzut-o şi i-au dat bineţe. Ea le-a răspuns în doi peri, aşa cum stă bine unui stăpân. Fluturii s-au minunat de tupeul bietei făpturi, i-au sugerat chiar să se uite-n oglindă înainte de a se pretinde Dumnezeu.- Abia de eşti o târâtoare! i-a spus unul dintre fluturi.S-a gândit omiduţa o vreme, apoi le-a replicat:- Nici voi nu sunteţi fluturi! şi cum fluturilor le era contrazisă evidenţa, căutau să înţeleagă raţionamentului târâtoarei. Văzându-i uluiţi, tot ea le-a explicat filosofic:- Fluturii zboară şi pentru a putea zbura le trebuie aer, ori noi nu suntem încojuraţi de aşa ceva!Fluturii au început un dans în jurul târâtoarei săltând pe curenţi de aer când sus până la florile din vârf ale cireşului, când jos de tot, vânturând firele de iarbă.- Ăsta nu e zbor? a întrebat-o fluturele care se ostenise să-i vorbească. Atunci omiduţa a spus că ceea ce au făcut ei e iluzie, că aerul tot nu există.- Şi cum ai dedus tu că nu există aer? ls-a mirat până peste poate fluturele de micimea gândirii interlocutorului. Şi iar s-a apucat omiduţa să debiteze felurite prostii, cum că dacă nu vezi un lucru el nu există.- Hai, dacă voi ziceţi că există, arătaţi-mi şi mie o fotografie cu aerul! a decretat doct omiduţa.În faţa măreţei inepţii unii fluturi şi-au luat zborul. Doar cel mai curios dintre ei a mai învrednicit-o cu o întrebare:- Fie, să presupunem că eşti Dumnezeu… care este creaţia ta?Cu aer de artist neînţeles şi ca orice suficient cu orgoliul inflamat, omiduţa i-a arătat bucata de pastă făinoasă din iarbă.- Vezi, eu sunt cel care a dat gaură la macaroană! a marşat în inepţie târâtoarea.Fluturele a râs şi s-a alăturat grupului. Micuţa fiinţă, ce devenea minusculă pe măsură ce ei se înălţau în zbor, s-a ascuns din nou în macaroană.- Ai grijă! a strigat din înalturi unul din fluturi. Dar târâtoarea nu mai auzea pe nimeni. De furie nici nu mai vedea bine. Aşa se face că n-a văzut nici curcanul pofticios ce s-a repezit la macaroană…

---

09. Furnica și omida - 18.05.2012 07:44:00

---

Pe când alerga vioaie în lumina soarelui, căutând ceva de îmbucat, o furnica a dat peste o omidă (crisalida) pe cale de a se schimba în fluture. Omida şi-a mişcat coada şi, în acest fel, a atras atenţia furnicii, care şi-a dat dintr-o dată seama că este în prezenţa a ceva viu. “Biata, firava creatură!” a exclamat, plină de dispreţ, furnica, “ce soarta amară te aşteaptă! În timp ce eu mă pot mişca încolo şi încoace, după cum îmi doresc, şi mă pot căţăra , dacă mi-e poftă, chiar şi în cel mai înalt copac, tu rămâi prizonieră a corpului tău , a gogoaşei tale, având numai putinţa de a mişca din coadă. ”Omida a auzit aceste cuvinte, dar nu a dat niciun răspuns.
Câteva zile mai târziu, gogoaşa crisalidei a rămas goală. Nedumerită, întrebându-se unde a dispărut omida de acolo, furnica a fost, la un moment dat, umbrită şi descumpănită de aripile imense ale unui frumos fluture care zbura deasupra ei.


“Uită-te la mine”, a spus fluturele, “tu, biată şi firavă creatură! Laudă-te acum cu puterea ta de a te mişca şi căţăra”. După ce a zis cuvintele acestea, fluturele s-a înălţat în aer şi, purtat de adierea vântului de vară, a ieşit din vederea furnicii pentru totdeuna.

Morala: “Aparenţele sunt înşelătoare”.

---

10. Jurnalul omidutei revoltate - 01.05.2012 13:20:00

---

de Rosca RuxandraEu sunt omiduta Uta si sunt foarte, foarte revoltata. De ce noi omizile suntem nedreptatite de acesti fluturi neseriosi si obraznici? Noi avem drepturi egale. Pâna acum am rabdat ca niste sclave. Dar acum ne-am decis sa facem un mitting. Pai ce înseamna asta?! Fluturii acestia se cred ei mari si tari!
Dar, în curând o sa devin si eu fluture. Atunci o sa le rup aripile acestor îngâmfati. O sa ne razbunam. O sa vada ei cine de cine depinde.
Nu o sa mai repete întruna ca ei au mult mai multe drepturi. Fluturii ne dispretuiesc pentru ca ne târâm. Ne privesc de sus. Sunt niste tirani.



O sa le dovedim noi ca avem dreptate. A, dar ce ma bucur când vreun copil le face câte ceva. Si-o merita. Deci, eu una nu mai suport! Eu si cu celelalte omidute ne-am compus si un imn al libertatii. Se numeste “Dorim respect”. Îl vom cânta pe strada. Mama, ce o sa mai râdem de fluturi atunci când le vom rupe frumoasele aripi!… Prietena mea, omiduta Ami, este organizatoarea consiliului omidutelor. Cel mai important este ca fluturii nu stiu nimic despre asta. Noi complotam împotriva lor. Abia astept sa ies pe strada si sa strig în gura mare:”Libertate, libertate, noi vrem libertate!”.
Si o sa ne mai razbunam mâncând frunzele plantelor pe care se asaza fluturii. Asa nu o sa mai aiba flori pe care sa se aseze. Copiii nu vor mai gasi nici un fluture dimineata.

Dar ia uite, ce minune! Ce aripi frumoase mi-au crescut! Acum sunt si eu fluture. Am libertate! Dorinta mi s-a împlinit! Dar tot o sa ma duc la mitting. Mittingul este împotriva nedreptatii, nu împotriva fluturilor! Când o sa am si eu omizi, întotdeauna o sa le respect drepturile. Dar ce asta? Ah…O pagina de jurnal ...

[latan.elena]

11. Povestea fluturelui.....îndrăgostit - 30.04.2012 12:32:00

---

A fost odată un fluture.

Un fluture mai deosebit de ceilalți prinforța și rezistența pe care le emana.Trecut prin viață,prin multe și grele,își lua puterea din sine,căci învățase a fi împăcat cu sufletul său.
Cu aripi mari ,frumos colorate,ce luceau mereu în lumina soarelui.
Poate că și momentul când și-a făcut apariția,undeva în miez de vară,a contribuit la formarea caracterului lui solar,optimist,cucernic.
Nici picăturile grele de ploaie,nici vânturile reci sau căldura dogorâtoare nu au reușit să îl țină pe loc.Era uimitor cum reușea să-și clădească singur drumul,să-și deschidă singur calea prin lumea istovitoare,să-și planifice fiecare zbor.
O viață plină de calcule,de zboruri,de lucruri ținute sub control mereu.
O viață plină de flori,ce l-au încântat mereu,din care își făcea mereu pat în zilele prea istovitoare.
Ar fi cuprins într-o clipită o întreagă lume de flori,cu o singură privire rece.
Și totuși într-o zi.......

Si totusi, intr-o zi … pe cand strabatea un camp cu fori, zari doi ochi mari negri – femeia fluture – si indulcit de privirea pierduta in care se oglindeau florile campului si el, se apropie de aceasta la inceput cu teama, apoi timid, curios, vrajit de frumusetea ei. Ar fi putut fi o floare, un inger ratacit pe pamant sau un fluture mai mare, dar era o fiinta omeneasca, al carei nume nu-l stia, dar avea sa-l afle …

S-a asezat pe o floare din preajma femeii-fluture si a vazut ca I-a zambit. Miscarea aceea imperceptibila de ridicare a colturilor gurii ei l-a fastacit si a dat sa zboare. Femeia-fluture l-a oprit cu un suspin: “Ramai prietene, bine-ai venit”. S-a asezat in palma ei catifelata, iar ea l-a ridicat aproape de ochii ei si inca o data I-a zambit. “Tu cine esti? De unde vii si unde te indrepti?

Fluturele a batut fin din aripi … atat de fin incat puteai spune ca a clipit, si i-a raspuns: Sunt un fluture nascut din soare si iubire. Vin de peste tot si zbor oriunde o floare se deschide. Acum m-am oprit sa te miros si sa ma bucur ca tu poti vorbi cu mine. Cum te numesti?
Fata-i zambi din nou si ii raspunse: ma numesc IUBIRE pentru cine ma iubeste, ma numesc SOARE pentru cine ma urmeaza, ma numesc FLOARE pentru cine se opreste, dar sunt pentru prietenii mei o fata de poveste care acum este dar care maine, poate nu mai este … Poti insa sa ma strigi simplu Eva.
Ametit de vocea suava a femeii-fluture se apropie de ea si mai mult si-i spuse: “Din departare pari un inger, mai de aproape un fluture mare, dar de aic,i de unde te vad acum, esti o floare cu vocea ca un cantec. Vrei sa ne jucam?
Fata-fluture se uita la el si rase: De ce nu? Iar el clipi de cateva ori din aripi si i se prinse in par. Ridicandu-se din campul cu flori femeia-fluture incepu sa cante un cantec de dor.
Ai o voce minunata Eva – spuse fluturele-calator. Iar ea ii raspunse imbujorata: Mi-a fost data sa-i pot canta printului orb …
Cum, ai un print? Unde este? Cine este? Vreau sa-l cunosc, striga el.
Ei bine, nu-l cunosc inca nici eu, dar mi s-a spus ca locuieste undeva departe in nord, printre muntii unde afinele de padure cresc mari ca niste mure. As vrea sa pot zbura si eu acolo sa-l privesc doar ca sa stiu de-i demn de inima ce-mi bate a poveste de amor.
Zici tu ca e departe?! As putea sa te port eu in zbor … dar spui ca-i orb? Cum asa Eva?
Orb este nu pentru ca ochii nu-i mai vad, ci este orb cu inima. Se spune ca o zana i-a furat inima si l-a orbit pentru ca sa nu mai poata iubi prea curand, iar el merge bajbaind prin munti si se ascunde in paduri de teama sa nu fie si mai mult decat orbit – schilodit de durerea ce ar putea sa-i vina din partea ielelor ce danseaza de dimineata pana seara-n asfintit.
Deci nu te cunoaste?
Ei bine nu.
Ce soarta! – isi spuse-n gand fluturele calator. Ce-ai spune daca am zbura acum chiar spre tara sa? intreba fluturele-calator.
Pai cum asa? zise fata
Uite, ma asez pe umarul tau si te voi purta peste munti si vai pana la printul orb de inima.
Zici ca poti? intreba femeia-fluture.

Da. M-am asezat. Pornim?
Acum? Chiar acum?
Da! Si se ridicara pana la cer, dar departe de nori. Au zburat si au tot zburat … Se mai opreau din cand in cand ca sa caute odihna si sa se mai hraneasca. In rest zburau, zburau, zburau. Au ajuns pe muntele alesului print orb, iar fluturele-I spuse: Hai sa ne odihnim si maine dimineata sa-l intalnim.
Fata clipi din ochii mari si negri si-I raspunse: vreau sa-l vad cand doarme. Am auzit ca daca in timpul somnului am sa-I pot saruta inima, dimineata cand se va trezi, nu va mai fi oarba inima sa.
Bine, sa mergem, doar de-asta am venit pana aici. Au mai zburat prêt de cateva clipiri de aripi de fluture si au ajuns la palatul in care locuia printul cu inima oarba. S-au strecurat pe holuri intortocheate si au ajuns la dormitorul acestuia.
Dormea dezvelit, cu bustul pe jumatate gol si cu o mana cazuta cazuta din pat, semn ca somnul il doborase pe tanarul nostru print nu de foarte curand. Soptind fluturele-calator o intreba atunci pe femeia-fluture: Am ajuns, el doarme, dar cum poti sa saruti o inima? Doar nu vrei sa i-o scoti din piept?!
Fata duse mana la gura si spuse: Sssss … Mai incet sa nu ne auda … Se strecura pe partea cealalta a patului si ajunse chiar langa el. Va trebui sa imi infrang frica si sa ma asez langa el, apoi cu ajutorul tau am sa-I picur pe buze roua, iar pe ochi am sa-I pun buzele mele. Daca se va trezi, suntem pierduti! Totul trebuie ca o atingere de fluture.
Dintr-o data fluturele-calator incepu sa faca piruete si sa dea din aripi agitat. Mai mult zbura inapoi decat inainte.
Ce s-a intamplat? intreba femeia-fluture. Ma ajuti cu roua?
Nu pot, spuse fluturele-calator. Nu pot si nici nu vreau.
De ce? il intreba fata
Pentru ca am sa te pierd. Tu esti Iubire pentru cine te iubeste, esti Soarele pentru cine te urmeaza, esti o Floare pentru cine se opreste si esti o fata din poveste care acum esti si maine … maine daca nu mai esti?
Fata-l lua pe fluturele-calator in palma si-i intinse buzele. Saruta-ma! Asa am sa fiu si ca tine, si cu tine: peste tot unde o floare se deschide.
Vibrand, acesta atinse buzele ei si i le saruta, apoi intr-o clipa capata o aura albastra ca un fluture-inger.

Multumesc, sopti el plin de placere.
Se apropiara de printul nostru orb de inima. Fluturele-calator acum inger picura roua pe buzele lui iar femeia-fluture il saruta pe ochi. Se uita la el si-i trecu usor mana prin par. In acel moment din siragul ei de perle se desprinse una si apoi toate cazura in pat peste print … Sa fugim, sa fugim spuse fluturele
Si perlele? intreba fata
Nu-i timp acum, se lumineaza! Si parasira incaperea in zbor …
Cand se trezi, printul vazu perlele ratacite in patul lui si pe podea … Cine-o fi fost in camera mea? Se intreba ridicandu-se si ducandu-se la fereastra. Un stol de fluturi dansa in jurul palatului sau. Deschise fereastra si spuse cu voce tare: Am ceva in piept si nu ma mai doare. Cui sa-i multumesc? Fluturii incepura un dans nebun si formara-n zbor un cuvant: EVA.
Uimit de asa intamplare printul puse o a doua intrebare: Si unde o gasesc sa-i multumesc? Fluturii dansara din nou si formara cuvantul “INIMA”.

Dar inima mea este oarba, nu pot iubi acum pe nimeni, deci nimeni nu poate locui in ea! Fluturii batand usor din aripi au mai format un cuvant. Mesajul era “VINDECAT”. Atunci el intreba: Dar cum? Si acestia formara cuvantul “IUBIRE”. Atunci printul se duse si se uita-n oglinda si se vazu cu totul transformat: ochii ii straluceau, inima-i tresarea de sub camasa iar buzele-i fierbeau. Alerga spre grajd, isi lua calul si iesi in curtea palatului intreband fluturii: Incotro?
Fluturii formara in fata lui un sir si-l purtara langa un rau din padure. Descaleca si vazu langa un copac un cap de fata. Se apropie vrajit, neputandu-si lua ochii de la ea, cu inima batandu-i mai sa sara din piept. Pe buzele ei fluturele statea adormit. Se uita la ea si asa cum dormea ea cu fluturele-i pe buze, cuprins de amor o saruta. In acel moment, trezit de apropierea printului, fluturele-calator a vrut sa zboare, dar nerabdarea acestuia nu i-a permis sa se indeparteze suficient, asa ca, in loc sa zboare si sa-i priveasca pe cei doi, s-a transformat in IUBIRE.
Eva s-a trezit intr-o sarutare divina, si-a imbratisat printul si au continuat sa se sarute. Cand s-au linistit Eva a intrebat: Unde este fluturele ce-l aveam pe buze? Iar raspunsul lui, si-al tuturor indragostitilor: Il simt in stomac de fiecare data cand ma uit la tine.
Gabriela Pacea

[latan.elena]

12. Vara(fragment).....George Coșbuc - 24.04.2012 10:21:00

---

Cât de frumoasă te-ai gătit,
Naturo, tu! Ca o virgină
Cu umblet drag, cu chip iubit!
Aş vrea să plâng de fericit,
Că simt suflarea ta divină,
Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
Mi-e inima de lacrimi plină,
Că-n ea s-au îngropat mereu
Ai mei, şi-o să mă-ngrop şi eu!
O mare e, dar mare lină -
Natură, în mormântul meu,
E totul cald, că e lumină!

---

13. Fluturi....Flori.... - 24.04.2012 10:04:00

---

FluturiFlori purtate de-adiere spre cleştarul unor ciuturi.monostih de Eugen Deutsch

FloriCovor de flori parfumate,
Toate frumos colorate,
Sporesc farmecul naturii,
Lângă verdele pădurii.
........................
Flori de măr, flori de cais,
Flori de viaţă, flori de vis.poezie de Dumitru Delcă

---

14. O, vino Mai cu soare..... - 17.04.2012 10:59:00

---

O, vino Mai cu soare, cu verzile câmpii,
Şi susur de izvoare, cu floricele mii!
O, cât aş vrea să văd iar frumoşii ghiocei
Pe lunca-mpodobită, drăguţii mieluşei! Să vină vremea bună sub cerul însorit
Şi firea să ne spună că totul s-a înnoit.
O, cât aş vrea să văd iar frumoşii ghiocei
Pe lunca-mpodobită, drăguţii mieluşei! Să vină păsărele, şi-n crâng privighetori
Şi cucul să ne îngâne, voios de mii de ori!O, cât aş vrea să văd iar frumoşii ghiocei
Pe lunca-mpodobită, drăguţii mieluşei!

---

15. Flori ,fluturi si ouă încondeiate - 17.04.2012 10:35:00

---

Cine zboară printre floriÎn zig-zag, de-atâtea ori?Uite-aicea, pe o floare,Patru aripi de culoare.

---

16. Chiar în ziua de Florii! - 08.04.2012 06:29:00

---

Azi e mare sărbătoare
Aş dori şi tu să vii;
Va fi floare lîngă floare,
Chiar în ziua de Florii.

Florile de primăvară
Se vor aduna cu toate,
După ce se lasă seară
În culori vii, minunate.

Te aştept în faţa porţii,
La acest mirific bal;
Eu voi fi Regina Nopţii,
Tu - un Crin Imperial!

Vor veni mulţi Ghiocei
Cu frumoasele Narcise
Ei, sunînd din clopoţei,
Ele - coborînd din vise!

Iată, balul a-nceput!
Flori s-alegi de care vrei...
Zăresc nişte Panseluţe,
Iar în stînga, lîngă ele,
Aşezate la măsuţe,
Azalee şi Lalele.

Iar acum, către sfîrşit,
Îmbrăcat frumos în frac,
Am văzut că a venit
Şi bătrînul Liliac.

Lîngă el mergea lejeră
O frumoasă Imortelă...
Vă aştept în premieră
De Florii, dar mai spre seară!
Să aveţi la butonieră,
Numai flori de primăvară.

Acum vă urez de Florii
De iubire s-aveţi parte,
Cu fiinţa cea mai dragă!
În Ziua Sfântă de Florii,
La Mulţi Ani şi bucurii !

Florin Petrache

[latan.elena]

17. Insomnii de primăvară - 05.04.2012 09:49:00

---

Se-agită natura pe verde să treacă
În aer grupată-i în stol feeria
Mireasa grădinii, caisul ne-neacă
În valuri de-arome stârnind insomniaConcert de chitare cu pene în vânt
Provoacă în arii la sol bucuria
În verde se-mbracă tot ce e pământ
Culoare ce-nseamnă de fapt insomniaE cerul o mare cu valuri de fum
Natura-i pictată, i-ascult simfonia
Las totul pe seama ce-a fost şi acum
Încerc să înving din mers insomnia...Se-agită natura pe verde să treacă!...poezie de Gheorghe Gurău

---

18. Primăvara - 03.04.2012 17:06:00

---

A sosit lăstunul,
Înfloreşte prunul,
Zările-s senine -,
Fluturi pe coline.
În zăvoaie mieii,
Papă brebeneii.
Într-un nuc,
Un cuc,
Strigă ca năuc.
Noi încingem jocul
Veseli în tot locul.poezie pentru copii de Girel Barbu

---

19. Odă simplisimei flori - 30.03.2012 12:10:00

---

Păpădie, ecumenică floare,
după a ta aurie ardoare
- pe nescrisele file -
anul îsi hotărăste fericitele zile.

De un pean te-nvrednicesti,
tu, neluată in seamă, floare de rând.
Sământă să faci pe pământ
e tot ce doresti. Alt gând nu porti.
Dar înfloresti si asfintesti
alcătuind o aureola de sfânt.


Lucian Blaga

---

20. Înfloresc grădinile - 30.03.2012 12:01:00

---

Infloresc gradinile
Ceru-i ca oglinda
Prin livezi albinele
Si-au pornit colinda
Canta ciocarliile
Imn de veselie
Fluturii cu miile
Joaca pe campie
Joaca fete si baieti
Hora-n batatura
Ah , de ce n-am zece vieti
Sa te cant, natura?
Ah , de ce n-am zece vietï
Sa te cant, natura?

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

---

21. Primăvara în culori..... - 28.03.2012 16:51:00

---

Primăvara


In trăsura de argint
Printre flori o văd venind
Pe printesa primăvară,
Chiar din nori acum coboară.

Patru fluturi mititei
Prinsi sunt la caleasca ei,
Dând iute din aripioare
Ca sageata prind sa zboare.

Sunt la-ntrecere cu vântul
Neaua s-o-nghita pământul
Isi incep ziua de muncă
Florile trezind in luncă.


Si apoi fara zăbavă
Trec deasupra de livadă,
Sub raze blânde de soare
Pocnesc boboceii-n floare.


Ciresii parcă-s mirese ,
Flori albe-au pe alese,
Merii-n voaluri sclipitoare
Domnisoare-s de onoare.

Ia priviti din glie bobul
Cum se scutura de somnul
Ce-l tinu o iarna-ntreagă
Si-acu iese-n mare graba.

Să se nalte cate-un pic,
Mare se vrea si voinic,
Să umple in vara carul,
Plin ochi sa facă hambarul.

Umplu iar ogoarele
De cu zori tractoarele,
Fac pe dezinvoltele
Ingrijind recoltele.Valeria http://www.parinti.com

---

22. Concertul în luncă - Vasile Alecsandri - 14.03.2012 12:59:00

---

În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună,
Floarea oaspeţilor luncii cu grăbire se adună,
Ca s-asculte-o cântăreaţă revenită-n primăvară
Din străinătatea neagră, unde-i viaţa mult amară.

Roi de flăcări uşurele, lucioli scânteitoare
Trec în aer, stau lipite, de luminărele-n floare
Răspândind prin crengi, prin tufe o văpaie albăstrie
Ce măreşte-n mezul nopţii dalba luncii feerie.
Iată, vin pe rând, păreche, şi pătrund cole-n poiană
Bujorelul vioi, rumen, cu năltuţa odoleană,
Frăţiori şi romăniţe care se aţin la drumuri,
Clopoţei şi măzărele, îmbătate de parfumuri.
Iată frageda sulcină, stelişoare, blânde nalbe,
Urmărind pe busuiocul iubitor de sânuri albe.
Dediţei şi garofiţe, pârguite-n foc de soare,
Toporaşi ce se închină gingaşelor lăcrimioare.
Vine cimbrul de la câmpuri cu fetica de la vie,
Nufărul din baltă vine întristat, fără soţie,
Şi cât el apare galben, oacheşele viorele
Se retrag de el departe, râzând vesel între ele. În poiană mai vin încă elegante floricele,
Unele-n condurii doamnei şi-n rochiţi de rândunele,
Altele purtând în frunte, înşirate pe o rază,
Picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază.

Ele merg, s-adună-n grupe, se feresc de buruiene
Şi privesc sosind prin aer zburători cu mândre pene,
Dumbrăvenci, ganguri de aur ce au cuiburi de matasă,
Ciocârlii, oaspeţi de soare, rândunele,-oaspeţi de casă.
Mierle vii şuierătoare, cucul plin de îngâmfare,
Gaiţa ce imitează orice sunete bizare,
Stigleţi, presuri, macalendri ce prin tufe se alungă
Şi duioase turturele cu dor lung, cu jale lungă. Iată, vin şi gândăceii în hlamide smălţuite;
Iată grieri, iată fluturi cu-aripioare pudruite,
Şi culbeci care fac coarne purtându-şi casa-n-spinare...
La ivirea lor poiana clocoteşte-n hohot mare. Iată-n urmă şi albine aducând în gură miere...
Zburătorii gustă-n grabă dulcele rod cu plăcere,
Apoi sorb limpidea rouă din a florilor potire,
Şoptind florilor în taină blânde şoapte de iubire. Dar, tăcere!... Sus pe-un frasin un lin freamăt se aude!...
Toţi rămân în aşteptare. Cântăreaţa-ncet prelude.
Vântul tace, frunza deasă stă în aer neclintită...
Sub o pânză de lumină lunca pare adormită.
În a nopţii liniştire o divină melodie
Ca suflarea unui geniu pintre frunze-alin adie,
Şi tot creşte mai sonoră, mai plăcută, mai frumoasă,
Pân' ce umple-ntreaga luncă de-o vibrare-armonioasă.

Gânditoare şi tăcută luna-n cale-i se opreşte,
Sufletul cu voluptate în estaz adânc pluteşte,
Şi se pare că s-aude prin a raiului cântare
Pe-ale îngerilor harpe lunecând mărgăritare. E privighetoarea dulce care spune cu uimire
Tainele inimii sale, visul ei de fericire...
Lumea-ntreagă stă pătrunsă de-al ei cântic fără nume...
Macul singur, roş la faţă, doarme, dus pe ceea lume!

---

23. Flori ,fluturi și prietenie - 14.03.2012 10:24:00

---

Gradina despre care vorbesc era cu adevarat frumoasa. Nu stiu sa fi vazut in alta parte atat de multe flori la un loc intr-o ordine atat de desavarsita. Straturile si rondurile erau organizate nu doar dupa culoare si marime ci mai ales in functie de miros. O simfonie de parfumuri gadila placut simturile celor care aveau privilegiul sa se preumble prin locul de prea putini stiut si toti poposeau cu cel mai mare drag printre trandafiri. Mai ales ca, in acea vara, pentru prima oara printre flori isi iti capul un boboc galben.
Nimeni nu poate explica de ce a aparut asa ceva in marea trandafirie, dar frumusetea lui era atat de mare ca oricum nu si-au batut prea mult capul, sa afle adevarul. Habar nu avea cat de frumos era, caci nimeni nu exclama in preajma lui mai mult decat vai!
Intr-o zi, in locul despre care va povestesc, au poposit si cativa fluturi. N-aveau deloc o reputatie frumoasa: luasera la rand toate gradinile de prin partea locului. Dintre toti inaripatii, cel mai colorat s-a indreptat glont spre trandafirul galben si un milimetru daca mai indraznea sa se apropie i-ar fi sorbit nectarul dintr-o suflare.
Cu un nod in… gat sa-i spunem, bobocul a apucat sa-l implore sa-l mai pasuiasca putin, caci abia de o zi inflorise. L-au impresionat pe fluture, cum nu, suspinele florii, asa ca, dupa ce si-a potolit poftele in vecini, s-a intors la noul sau prieten, cu gandul sa afle totul despre el.
Si a doua zi, ba chiar si in a treia, caci bobocul continua sa fie regele gradinii, cei doi pareau nedezlipiti. Ba povesteau, ba picoteau in bataia soarelui, ba mai pleca fluturele sa manance prin vecini… desertul i-l servea bobocul galben, putin din nectarul sau, doar cat sa stie fluturele cat de dulce e el, nu mai mult, altfel s-ar fi ofilit imediat!
N-a trecut mult timp si, dupa cum ii era obiceiul, roiul de fluturi a aflat despre o alta gradina, culmea! mult mai parfumata. Cu totii si-au luat zborul, cu tot cu amicul bobocului galben. Despartirea a fost scurta si floarea era convinsa ca prietenia nascuta in acea vara va dura pentru totdeauna. Ba mai mult, fluturele i-a promis ca o sa treaca in fiecare zi in vizita, chiar daca nu va putea zabovi prea mult!
Si, daca trandafirul abia isi putea stapani lacrimile in fiecare seara in care isi dadea seama ca nici in acea zi prietenul lui n-a venit sa-l vada, fluturele nostru isi facuse prieteni peste tot unde mergea cu marea sa familie. Evident, tuturor le spunea ca el nu e genul care sa zboare din floare in floare.
Toate lacrimile trandafirului l-au secat, pana la urma. Petalele bobocului frumos de odinioara cadeau una cate una, spre spaima unui alt fluture care auzise de faimoasa prietenie din gradina de neuitat. A stat langa ce mai ramasese din frumoasa floare si nu dulceata nectarului demult secat l-a atras, ci duiosia cu care trandafirul ii povestea de vremurile bune.
Puternicul soare ale unei dupa-amieze fierbinti a secat si ultima picatura de viata din galbenul trandafir. L-a jelit doar noul fluture, dar si paznicul ori oamenii care veneau sa viziteze gradina i-au simtit lipsa. Nimeni nu stie daca prietenul ei a mai trecut pe acolo, in amintirea dulcilor clipe de odinioara.
De atunci, oamenii isi amintesc cu drag despre prietenia dintre un fluture ca oricare altii si un trandafir galben dintr-o mare de flori rozalii. Trandafirul galben, de altfel, e simbolul prieteniei adevarate. Aceea in care exista compasiune, sprijin si iubire.
http://gramo.ro

---

24. Citate, maxime, cugetari si aforisme despre flori - 14.03.2012 10:04:00

---

“A analiza fermecul florilor este ca si cum ai diseca muzica, adica a analiza unul dintre acele lucruri de care este mai bine sa te bucuri decat sa incerci sa le intelegi intru totul.” Henry T. Tuckerman “A culege o floare este o placere atat de mare fata de a o observa doar sau a o fotografia. Asa ca, odata cu trecerea anilor, am cultivat in gradina cat mai multe flori am putut, pentru a fi culese de catre copii.” Anne Scott-James “A fi coplesit de parfumul florilor reprezinta o forma dulce de a fi invins.” Beverly Nichols“Acolo unde infloresc florile exista inca speranta.” Lady Bird Johnson“Am putea oare sa concepem ce ar fi devenit omenirea daca nu ar fi cunoscut florile?” Maurice Maeterlinck“Asa cum o floare de lotus se naste din apa, creste in apa si se inalta din apa pentru a sta deasupra ei neintinata, la fel eu m-am nascut in lume, am crescut in lume si am invins-o, traind neintinat de lume.” Buddha“Atunci cand se deschid florile, albinele vin neinvitate.” Ramakrishna “Cand nu mai in buzunar decat doi banuti, cumpara-ti cu unul o bucata de paine, iar cu celalalt un crin.” Proverb chinezesc“Cel mai fericit este acela care are puterea de a aduna intelepciune de la o floare.” Mary Howitt“Cerul saruta pamantul prin ploaie, pamantul saruta cerul prin flori.” Rabindranath Togare“Credinta mea este ca fiecare floare, se bucura de aerul pe care il respira.” William Wordsworth“Cu cateva flori in gradina mea, jumatate de duzina de picturi si cateva carti, as putea trai fara a simti invidia.” Lope de Vega“Culege o floare atunci cand este gata de a fi culeasa.” Proverb chinezesc“Daca am putea vedea in mod clar miracolul unei flori, intreaga noastra viata s-ar schimba din temelii.” Buddha“Daca nu ai fost niciodata cutremurat pana in adancurile sufletului de o floare deschisa in primavara, poate ca sufletul tau nu va cunoaste nicicand inflorirea.” Audra Foveo“Daca nu ar exista nimic altceva care sa ne puna pe ganduri, destinul florilor ar trebui sa ne intristeze.” John Lancaster Spalding “De milioane de ani florile fabrica spini si de milioane de ani, totusi, oile mananca florile. Oare nu-i ceva serios sa cauti sa intelegi de ce florile se ostenesc sa mai fabrice spini care nu ajuta la nimic?” Antoine de Saint-Exupery“Descopera samanta din adancurile inimii tale si creste-o intr-o floare.” Shigenori Kameoka“Despica trunchiul unui cires si nu vei gasi nici o floare, dar adierile primaverii dau nastere unei miriade de flori.” Ikkyu Sojun“Diferite flori sunt placute de diferiti oameni.” Proverb chinezesc“Doar rupandu-i petalele, nu ai cum sa aduni frumusetea unei flori.” Rabindranath Tagore “Dragostea asteapta pe marginea unei petale.” William Carlos Williams“Dragostea este singura floare care creste si infloreste fara ajutorul vreunui anotimp.” Kahlil Gibran“Dumnezeu a iubit florile si a inventat sufletul. Omul a iubit florile si a inventat vaza.” Jacques Deval“Fericirea tinuta pentru sine este o samanta, fericirea impartasita este o floare.”“Fiecare copil este un naturalist innascut. Ochii lui sunt, prin natura, deschisi catre maretia stelelor, frumusetea florilor si misterul vietii.” R. Search“Fiecare floare este un suflet deschizandu-se catre natura.” Gerald De Nerval“Floarea este metafora inefabila a naturii, incropita in versurile verdelui.” Andreea Trifu“Floarea este poezia reproducerii. Este exemplul eternei seductii a vietii.” Jean Giraudoux“Floarea nu este floare in sine, ci in oglinda altui suflet.” Valeriu Butulescu“Floarea nu stie cat de scumpa e frumusetea ei.” Rabindranath Togare“Florile creeaza cele mai fermecatoare geometrii: cercuri precum soarele, ovaluri, conuri, spirale si o varietate de excentricitati triunghiulare care, vazute printr-o lupa par a fi o friza liliputana a unor siluete psihedelice.” Duane Michals“Florile de la sfarsitul iernii si inceputul primaverii ocupa un loc de seama in inimile noastre, indiferent de marimea lor.” Gertrude S. Wister“Florile lasa putin din parfumul lor in mana care le daruieste.” Proverb chinezesc“Florile mi-au vorbit mai mult decat as putea marturisi prin vorbe. Ele sunt hieroglife ale ingerilor, iubite de toti oamenii datorita frumusetii lor, desi exista cativa care pot descifra fragmente ale intelesului lor.” Lydia M. Child“Florile nu au speranta. Pentru ca speranta inseamna maine, iar florile nu poseda decat ziua de astazi.” Antonio Porchia“Florile reprezinta adevaratul limbaj al dragostei.” Park Benjamin“Florile sunt cele mai frumoase lucruri facute de Dumnezeu, in care El a uitat sa aseze si un suflet.” Henry Ward Beecher“Florile sunt poeziile pamantului.” Valeria Mahok“Florile sunt simboluri frumoase ale naturii, prin care ne arata cat de mult ne iubeste.” Johann Wolfgang von Goethe“In gradina mea exista un mare spatiu rezervat sentimentelor. Gradina mea cu flori este in acelasi timp gradina mea cu ganduri si vise. Gandurile cresc la fel de libere precum florile, iar visele la fel de frumoase.” Abram L. Urban“In speranta de a ajunge pe luna, oamenii trec cu vederea florile ce isi deschid petalele la picioarele lor.” Albert Schweitzer“Micuta floare, daca as putea sa inteleg ce esti tu cu adevarat, cu radacina cu tot,
ar trebui sa aflu ce este Dumnezeu si ce reprezinta omul.” Tennyson“Natura florilor consta in inflorire.” Alice Walker“Nici o poetica din lume nu atinge perfectiunea si semnificatia celei mai timide flori.” Mircea Eliade“Nimeni nu poate avea o dragoste sanatoasa fata de flori daca nu le iubeste pe cele salbatice.” Forbes Watson“Nu am stiut ce inseamna narcisismul pana cand nu am avut propria mea narcisa.” Charles Kuralt“Nu cred ca am vazut vreodata ceva mai frumos decat floarea de clopotel pe care o priveam. Am cunoscut, atunci, prin ea, frumusetea lui Dumnezeu.” Gerald Manley Hopkins“Nu trebuie sa te iei niciodata dupa ceea ce spun florile. Trebuie doar sa le privesti si sa le mirosi.” Antoine de Saint-Exupery“O floare este o buruiana educata.” Luther Burbank“Oamenii de pe o planeta fara flori pot gandi ca ar trebui sa fim innebuniti de bucurie tot timpul datorita faptului ca avem astfel de minunatii in jurul nostru.” Iris Murdoch“Oare florile sunt geloase pe fluturi ca pot zbura sau fluturii sunt gelosi pe flori ca pot inmiresma?” Andreea Trifu“Painea hraneste trupul, este adevarat, dar floarea este hrana sufletului.” Coranul“Pamantul rade prin flori.” Ralph Waldo Emerson“Parfumul e istoria unei flori.” Emil Cioran “Parfumurile sunt sentimentele florilor.” Heinrich Heine“Poate ca ar fi trebuit sa devin un pictor al florilor.” Claude Monet“Sunt flori peste tot pentru cine vrea sa le vada.” Henri Matisse“Toate florile de maine sunt in semintele de azi.” Proverb indian“Vine o vreme cand riscul de a ramane inchisa intr-un boboc este mult mai dureros decat cel de a inflori.” Anais Nin “Violetele din munti au sfaramat stancile.” Tennessee Williams “Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din sufletele vestede.” Nicolae Iorga“Ce loc dezolant ar fi lumea fara nici o floare!Ar fi ca o fata fara suras, ca o petrecere fara un bun venit.Nu sunt, oare, florile stelele pamantului,Iar stelele, florile cerului.” A. J. Balfour“Singuratic si erect, dedesuptul potopului primar de lumina, Un crin! La fel de pur precum oricine dintre voi.” Mallarme http://interferente.ro

---

25. Poezii de primăvară - 06.03.2012 18:17:00

---

George Dumitrescu
I - Muguri
Din ciclul "Sonete de primăvară"

Asemenea cornitelor de iadă,
Se îmbulzesc pe ram întâii muguri.
Cu lacrimi mari, ca boabele de struguri,
Butucul vitei plânge în ogradă.
Miros de frunze arse, fum de ruguri
Si vrăbiile gurese-n livadă.
Pământul abureste din zăpadă,
Cutreerat în carnea lui de pluguri.
O dulce ameteală te colindă
Si geana bate: fluture-n lumina.
Mustind de sevă, pomii din gradină
Au prins golase ramuri sa-si întindă
Si-asteaptă dimineata aprilină
În albe policandre sa-i aprindă.

[latan.elena]

"În doi bucuriile sunt mai puternice, iar necazurile se rabdă mai uşor"'

Sf Teofan Zăvorâtul





Egypt Cradle of civilization - مصر مهد الحضارة

Egypt Cradle of civilization - مصر مهد الحضارة


https://www.facebook.com/Egypt.Culture/photos