Elena Latan

[Adrian Pop]

Sandor Kasza

Bună dimineața
și o săptămână plină de bucurii, iubire în suflet, împlinire și curaj!
Vă doresc ca inspirația divină a iubirii, să vă binecuvânteze sufletul și să vă călăuzească gândurile, alegerile, faptele și pașii, în tot ceea ce întreprindeți și vă propuneți să dobândiți, pentru a fi feriți de frici, neîmpliniri, neîncredere de sine, poveri, nemulțumiri, neînțelegeri, supărări, sau grijii.

Când sufletul ne e plin de iubire și încrederea de sine, până și cele mai crunte dușmănii, sau cele mai mari provocări ale sorții, vor putea fi depășite sau alinate - dacă ne vom păstra credința și încrederea în binele nostru.

Atunci când rămânem puri și evităm să ne întinăm sufletul cu ură, negativitate, ne-iertări și frici, Dumnezeul din noi, ne va arăta de fiecare dată calea spre spre Lumină, prin claritatea înțelegerii și inspirației conștiinței ce o dobândim, atunci când ne încredem în puterea iubirii Lui și a noastră, și îi cerem să ne călăuzească gândurile, sentimentele, deciziile, atitudinea și faptele.

Când vom admite că, sursa nemulțumirilor, a nevoilor, a neîmplinirilor, insuficiențelor a neîncrederii de sine, a negativității, a ostilității, a îndoielilor, a neacceptării, neasumării și a neimplicărilor noastre - sunt fricile pe care le amplificăm și le hrănim, ca efect al lipsei noastre de iubire și credință autentică - vom înțelege că, judecățile, vinovățiile, criticile, etichetările și ostilitățile cărora le dăm curs prin manifestările noastre instinctuale și reactive, sunt doar manifestări ale temerilor pe care le avem, și a neputinței de a ne schimba atitudinea și convingerile din care izvorăsc.

Când prin conștiința trează și prin alegerile noastre conștiente, vom decide să ne îmbrățișăm fricile, poverile, neîmpăcările și semenii: cu iubire, încredere, iertare, acceptare, asumare și toleranță - toate experiențele, consecințele, evenimentele, trăirile, persoanele,etc, considerate de noi ca ostile sau potrivnice - își vor pierde puterea și influența negativă asupra gândurilor, emoțiilor, atitudinii, acțiunilor și rezultatelor vieții noastre, sau vor ieși din viața noastră.

Când vom adopta atitudinea curajului, a iubirii, a credinței și a încrederii de sine - gândurile, acțiunile, sentimentele și atitudinea noastră v-or fi caracterizate de: optimism, entuziasm, mulțumire, încredere, caracter, moralitate, frumusețe, pasiune, valoare și bucurie pentru semeni și viață.

Atunci când ne vom schimba vibrația fricii, a negativității și a nemulțumirii, cu ceea a curajului, optimismului și a credinței - vom înceta să mai atragem în viața și anturajul nostru, persoane lipsite de valoare și caracter, care nu ne pot prețui pentru ceea ce suntem, care doar profită de bunătatea și deschiderea noastră, ori, ne agresează fizic, psihic și emoțional. În locul lor își vor face prezența în viața și destinul nostru - persoane caracterizate de valoare, moralitate și caracter și vor rămâne până ce vom fi dispuși să-i iubim și să-i prețuim, împărtășind cu ei aceleași valori ale binelui și frumuseții.
sk

[latan.elena]

"Opreşte-te… atâta trebuie să faci. Să te opreşti şi să priveşti iară firul de iarbă, să vezi floarea, să-i simţi parfumul. Să te închini la Sfântul Soare şi să-i mulţumeşti că ţi-a mai dat o nouă zi. Să asculţi foşnetul frunzelor, ciripitul păsărilor şi acolo, acolo în liniştea aceea mută, acolo să te găseşti tu pe tine din nou şi vei deveni ceea ce ai fost cândva, iarăşi…" ~ Pr.Arsenie Boca















"If you want to m/ake a difference in someone's life, you don't need to be gorgeous, rich, famous, brilliant or perfect. You only need to care."


" dacă vrei să faci o schimbare în viaţa cuiva, nu trebuie să fii frumos, bogat, celebru, genial sau perfect. Trebuie doar să-ti pese."




Karen Salmansohn

[latan.elena]

Oglindiri într-o picătură de rouă






Fotografii realizate de britanicul Alistair Campbell care, precum se vede, reușește să surprindă în picăturile de rouă “fragmente” ale peisajului înconjurător.










































SURSA: http://webcultura.ro/oglindiri-intr-o-picatura-de-roua/

[latan.elena]

Privirea lui Iisus

În Evanghelia după Luca scrie:
Dar Petru a spus: „Omule, nu ştiu despre ce vorbeşti”. În acel moment, chiar în timp ce vorbea, un cocoş a cotcodăcit, iar Domnul s-a întors şi a privit drept spre Petru… iar Petru a ieşit afară şi a plâns.
M-am înţeles întotdeauna bine cu Domnul. Conversez tot timpul cu el, îi multumesc, îi implor adevărul.
Dar am avut întotdeauna sentimentul că doreşte să-l privesc în faţă… Iar eu nu pot. Chiar şi când îi vorbesc, mă uit în altă parte atunci când simt că el mă priveşte direct. Mă tem de fiecare dată că voi descoperi o acuzaţie nerostită în ochii săi, pentru vreun păcat nemărturisit. Sau poate vreo cerere: poate că aşteaptă ceva de la mine.
Într-o zi, mi-am adunat tot curajul şi l-am privit în ochi! Nu există nici o acuzaţie, nici o cerere. Singurul mesaj pe care îl puteai citi în ochii lui era: „Te iubesc”.
La fel ca şi Petru, am ieşit afară şi am plâns.

Anthony de Mello -"Cântecul păsării"

[latan.elena]

Anthony de Mello

"Cântecul păsării" a fost scrisă pentru oameni cu convingeri diferite, religioase sau ateiste. Ea cuprinde o sumedenie de povestiri: budiste, creştine, zen, hasidice, ruseşti, chinezeşti, hinduse, sufiste, mai vechi sau mai noi.




Noi suntem trei, Tu eşti trei(fragment din carte)

Când nava sa a făcut un popas de o zi pe o insulă îndepărtată, episcopul s-a hotărât să îşi folosească acest interval de timp în modul cel mai profitabil cu putinţă. A început să se plimbe pe plajă şi a întâlnit trei pescari care dădeau la peşte. Intr-o engleză stricată, aceştia i-au spus că au fost creştinaţi de misionari încă cu câteva secole înainte.
Noi, creştini! i-au spus ei cu măndrie, arătând unii către ceilalti. Episcopul s-a arătat impresionat. I-a întrebat atunci dacă au auzit de Rugăciunea Domnului. Nu auziseră. De data aceasta, episcopul a fost şocat.
Atunci, ce spuneţi atunci când vă rugaţi?
Ne ridicam ochii spre cer şi ne rugăm astfel: „Noi suntem trei, Tu eşti trei, ai milă de noi”.
Episcopul a rămas revoltat de primitivismul rugăciunii şi de erezia pe care o conţinea ea. De aceea, şi-a pierdut întreaga zi încercând să-i înveţe Rugăciunea Domnului. Pescarii nu aveau o memorie prea grozavă, dar şi-au dat osteneala, şi înainte de plecare, episcopul a avut satisfacţia de a-i auzi spunând Rugăciunea de la un cap la altul, fără greşeală.
Câteva luni mai târziu, nava sa a trecut din nou pe lângă insulă. In timp ce îşi recita pe punte rugăciunea de seară, episcopul şi-a amintit cu plăcere de cei trei oameni care învăţaseră să se roage, graţie eforturilor sale pline de răbdare.
Subit, el a văzut o rază de lumină care se apropia de vas. Spre uluirea lui, în mijlocul ei a zărit trei persoane care mergeau pe apă. Capitanul a oprit nava şi toată lumea s-a adunat să vadă minunea.
Evident, erau cei trei pescari ai episcopului.
Sfinţia ta, au exclamat ei, am văzut nava cu care călătoreşti si ne-am grăbit să venim la tine.
Dar ce doriţi? i-a întrebat episcopul, încă nevenindu-i să-şi creadă ochilor. Sfinţia ta, ne pare foarte rău, dar am uitat rugăciunea corectă. După ce spunem: „Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, facă-se voia Ta…”, nu ne mai aducem aminte restul. Spune-ne din nou rugăciunea.
Smerit, episcopul le-a răspuns:
Mergeţi acasă, prieteni, şi de fiecare dată când vă rugaţi, spuneţi, la fel ca înainte: „Noi suntem trei, Tu eşti trei, ai milă de noi!”







Diogene

Filosoful Diogene îşi lua cina, care consta din pâine şi linte. Aristippus, un alt filosof, care trăia într-un confort considerabil întrucât îl omagia în permanenţă pe rege, i-a spus cu ironie:
Învaţă ce înseamnă supunerea faţă de rege şi nu vei mai fi nevoit să trăieşti cu linte.
Diogene i-a răspuns prompt:
Învaţă să trăieşti cu linte şi nu vei mai fi nevoit să-l cultivi pe rege.

Am văzut pe strada un copil gol, îngheţat şi flămând. M-am supărat şi i-am strigat lui Dumnezeu: „De ce permiţi acest lucru? De ce nu faci nimic?” Dumnezeu nu mi-a răspuns. În aceeaşi noapte, când mă aşteptam mai puţin, mi-a răspuns: „Am făcut ceva: te-am creat pe tine”.



Cele şapte vase cu aur

Un bărbier trecea odată pe sub un copac bântuit, când a auzit o voce:
Ai vrea să ai şapte vase cu aur?
Omul a privit în jur, dar nu a văzut pe nimeni. Lăcomia lui se trezise însă, aşa că a strigat:
Da, aş vrea.
Atunci, du-te imediat acasă, i-a spus vocea. Le vei găsi acolo.
Bărbierul a fugit spre casă, unde a găsit într-adevăr şapte vase pline cu aur, cu excepţia unuia, care era doar pe jumătate plin. Bucuria i-a fost astfel imediat spulberată. Bărbierul nostru a simţit că nu poate trăi astfel: trebuia neapărat să umple şi cel de-al şaptelea vas, altminteri nu va mai fi niciodată fericit.
De aceea, a topit toate bijuteriile familiei şi le-a turnat în monede de aur, pe care le-a introdus în cel de-al şaptelea vas. Spre uimirea lui, acesta a rămas tot pe jumătate gol. Era exasperant! Omul s-a pus atunci pe economii, şi-a înfometat familia, dar degeaba. Oricât aur punea în cel de-al şaptelea vas, acesta rămânea în continuare pe jumătate gol.
Într-o zi, l-a rugat chiar pe rege să-i dubleze salariul. Acesta a acceptat, astfel că lupta pentru umplerea vasului a fost relansată. A ajuns chiar să cerşească. Vasul înghiţea fiecare monedă nouă de aur, dar refuza să se umple! Între timp, regele a observat cât de tras la faţă era bărbierul său.
Ce s-a întâmplat cu tine? l-a întrebat el. Erai atât de fericit când aveai salariul mai mic. Acum ţi l-am dublat, dar arăţi obosit şi nefericit. Să nu-mi spui că ai primit cele şapte vase cu aur.
Bărbierul a rămas uimit.
Cine v-a spus acest lucru, Maiestate?
Regele a început să râdă:
Nu mi-a spus nimeni, dar manifeşti toate simptomele celor cărora stafia le-a dat cele şapte vase cu aur. Odată, mi le-a oferit şi mie. Când am intrebat-o dacă pot cheltui banii sau dacă nu pot decât să-i strâng, a dispărut fără urmă. Acei bani nu pot fi cheltuiţi. Nu fac decât să trezească dorinţa de a strânge şi mai mulţi. Du-te şi înapoiază-i stafiei, şi vei fi din nou un om fericit.

Schimbarea lumii prin schimbarea de sine

Sufitul Bayazid povesteşte următoarea istorioară despre el însuşi:
Când eram tânar, eram un revoluţionar, şi singura rugăciune pe care i-o adresam lui Dumnezeu era aceasta: „Doamne, dă-mi energia de a schimba lumea”.
După ce m-am maturizat şi mi-am dat seama că mi-a trecut jumătate din viaţă fără să fi schimbat un singur suflet, mi-am schimbat rugăciunea: „Doamne, dăruieşte-mi graţia de a-i schimba pe cei cu care intru în contact – familia şi prietenii mei, şi voi fi mulţumit”.
Acum, la bătrâneţe, când ştiu că zilele îmi sunt numărate, rugăciunea mea este alta: „Doamne, dăruieşte-mi graţia de a mă schimba pe mine însumi”. Dacă m-aş fi rugat de la început pentru transformarea de sine, nu mi-aş fi irosit inutil viaţa.

Nuca de cocos

O maimuţă cocoţată într-un copac a aruncat cu o nuca de cocos în capul unui sufit.
Acesta a ridicat-o de jos, i-a băut laptele, i-a mâncat miezul şi a transformat coaja într-un vas de băut, pe care l-a luat cu el.
Îţi mulţumesc pentru că m-ai criticat.


Creştinul:

Din păcate, în viaţa mea au existat o sumedenie de ghizi spirituali care au insistat să mă ajute. Mi-au băgat în cap învăţăturile cu atâta insistenţă încât am ajuns să nu-ţi mai aud vocea decât cu mare greutate. Nu m-am gândit niciodată că Tu însuţi ai putea fi maestrul meu, căci ei mi-au repetat continuu: „Noi suntem singurii tăi ghizi. Cine ne ascultă pe noi, îl ascultă pe El”. Nu ei sunt însă de condamnat, ci eu. Căci mi-a lipsit fermitatea de a-i reduce la tăcere, curajul de a descoperi singur, răbdarea de a aştepta momentul potrivit şi încrederea că odată, când mă voi aştepta mai puţin, Tu vei rupe tăcerea şi mi te vei revela.

• De la Autor: Anthony de Mello
  

Absurdităţi la minut Absurdităţi la minut (Anticariat) Cântecul păsării Înţelepciune la minut Rugăciunea broaştei - volumul I Rugăciunea broaştei - volumul I (Anticariat) Rugăciunea broaştei - volumul II Rugăciunea broaştei - volumul II ( Anticariat )

[latan.elena]

[latan.elena]

DESĂVÂRȘIRE

Pentru a dobândi puterea desăvârșirii tale spirituale, este nevoie să înțelegi și să asumi în mod conștient prin gândurile, alegerile și atitudinea față de viață, că: - MĂREȚIA, este atributul curajului, al iubirii, al acceptării și al asumării, în timp ce - EȘECUL este consecința nemulțumirilor și eschivelor tale în fața acceptării și asumării, induse prin frica de a nu greși și a nu fi pedepsit. sk

[latan.elena]

Sandor Kasza

MIRACOLUL IUBIRII

”Adevărata iubire nu caută să lege, să controleze sau să înrobească, ci să elibereze, să dea forță și să-i lase pe ceilalți liberi, ca să-și găsească propriul lor adevăr.

Nu poți vedea lumina în ceilalți, până când nu o vezi în tine. O data ce o vezi în tine, nu mai există nimeni în care să nu vezi lumina. Nu contează dacă ei o vad sau nu, tu știi că ea se afla acolo. Și atunci când le vorbești, tu i te adresezi luminii.
Abundența nu înseamnă că ai o mulțime de bani sau posesiuni materiale. Ea înseamnă că ai ceea ce-ți trebuie, că folosești ceea ce ai cu înțelepciune și dăruiești altora ceea ce nu-ți este necesar. Viața ta are ținută, echilibru și integritate.
Nu ai prea putin . Nu ai prea mult.
Energia ta creatoare este legată de alegerile pe care le faci în viața ta. Ce mănânci, ce gândești, cum respiri și cum vorbești. Toate acestea determină felul în care se exprimă energia prin intermediul vehiculului tău trup/minte. Fiecare alegere pe care o faci în viață are un impact asupra felului în care dai sau primești energie.
Conștiința ta trup/minte este un container temporar pentru energia universală a creației. Aceasta energie se exprima prin tine într-un mod unic, prin genele și cromozomii tăi, precum și prin structura personalității tale. Pe măsură ce conștiința ta trup/minte se extinde cu iubire, tu devii mai deschis în a dărui și a primi energia universală a creației. Fiecare modificare pe care o faci în conștiința, în prezent, are un efect imediat asupra energiei care circula prin tine. Tu ești un dialog continuu între energie și formă.
Când te simți plin de iubire, energia curge fără efort prin trupul și mintea ta. Te simți bine fizic, puternic și flexibil din punct de vedre emoțional și deschis și alert din punct de vedere mental. Trăiești un sentiment de recunoștință pentru ceea ce există acum în viața ta și pentru deschiderea către noi posibilități.
Atunci când înșeli pe cineva, privându-l de ceea ce merită, pierzi nu numai ce credeai ca vei câștiga, dar și ceea ce ai fi câștigat dacă ai fi acționat într-un mod mai putin egoist.Orice încercare de a câștiga într-un mod egoist, duce în cele din urmă, la pierdere și înfrângere, deoarece faptele egoiste nu sunt sprijinite de univers. Aceia care încearcă să profite de ceilalți vor cădea victimă propriilor lor fapte eronate. Aceasta este natura călătoriei karmice. De fiecare data când încerci să faci rău altcuiva, nu-ți faci rău cu adevarat decât ție însuți. Asta deoarece tot ceea ce gândești sau faci față de ceilalți se întoarce în final, la tine.

Dacă vrei ca cineva să acționeze cu iubire, trebuie să fii dispus sa-l iubești. Numai iubirea ta față de aceea persoană o va învăța ce înseamnă iubirea și nu cuvintele sau promisiunile goale. În fiecare diavol pe care-l percepi, există un înger pe care trebuie să-l descoperi, un înger care a căzut și care are nevoie de iubirea ta ca să se înalțe. Atunci când vei oferi acea iubire, vei descoperi că și tu te-ai înălțat. Fiecare persoană trebuie să se ridice deasupra temerilor și prejudecăților ei, altfel riscă să rămână separată de iubire. Nu-l poți salva pe aproapele tău, atunci când propria ta inima este plină de teama.
Orice copil care se îndepărtează de iubirea lui Dumnezeu se va întoarce pentru că este prea dureros să fii separat de Sursa vieții. Atunci când durerea și suferința devin prea mari, fiecare ființă se întoarce. Nu există excepții.
Lumea este o clasa școlară pentru răscumpărare. În lume nu-ți vei spori fericirea, sporindu-ți posesiunile materiale. Îți sporești fericirea numai sporindu-ți energia, exprimarea de sine și iubirea."

Paul Ferrini

[latan.elena]

Iubirea este starea firească de a fi în Dumnezeu


“Iubirea este starea în care ne arătăm Sinele Divin ŞI Conectarea lui la Oceanul de Sine Divin (Dumnezeu), în felul acesta făcându-i şi pe ceilalţi să se deschidă şi să-şi observe Conectarea”- de Cristina Olănuţă.






http://www.holisterapi.ro/iubirea-es...i-in-dumnezeu/

[latan.elena]

”Când omul se va elibera de conştiinţa sa care îl limitează cu legile, planurile şi regulile ei, va descoperi bucuria şi pacea de a fi, care îi vor permite să se iubescă pe sine însuşi şi întreaga omenire şi va face ca totul să se desfăşoare în libertatea creată de propriile sale proiecte. Atunci va iubi cum iubeşte Dumnezeu. Atunci va fi asemenea lui Dumnezeu – baza ce ocroteşte şi susţine întreaga viaţă. '' Maestrul Ramtha

http://www.holisterapi.ro/iubirea-es...fi-in-dumnezeu