Elena Latan

[latan.elena]

Toţi căutăm fericirea, chiar dacă niciodată nu o întâlnim. Fericirea este o trăire sufletească, nu o linie de sosire." Marcio Barrios








Sunt flori ce-ţi ies în drum să te sărute
şi-ţi gângure crâmpeie de voroave.
Altele mici şi proaste şi gângave
au ochi adânci şi-ntrebători de ciute.

Unele cântă, altele spun snoave,
cârciumărese zvelte şi limbute.
Sunt flori ce parcă tremură lăute
se spovedesc şi-nchină cruci firave.

Sunt flori cu străluciri de spade goale,
flori cu obraji şi gene lungi de îngeri,
flori îmbrăcate-n platoşe şi zale,

flori prăbuşite-n lacrimi şi înfrângeri,
flori ce te mustră şi te-nfruntă-n cale
şi flori care te iartă că le-nsângeri.

Radu Gyr







Diphylleia grayi este, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase flori. La contactul cu apa, petalele de un alb imaculat devin transparente.

Când plouă, florile, extrem de delicate, devin transparente, căpătând un aspect de schelet, de unde şi denumirea de "floare schelet". Frunzele, de dimensiuni impresionante, sunt în formă de umbrelă, apărându-le, parcă, de ploaie.

[latan.elena]

Sandor Kasza



FÂNTÂNA FERICIRII

Cei care caută fericirea și eliberarea minți lor, de frici prejudecăți și suferințe - trebuie să se adâncească în ei înșiși pentru a căuta, a găsi și a înțelege propriul lor Regat. Când îl vor găsi, vor înțelege că, regatul este al tuturor celor care caută, suferă și se lasă copleșiți de durerile și poverile lor sufletești izvorâte din: ne-iertările, neacceptările șa neasumarea iubirii lor.

Cei care nu se lasă copleșiți de lăcomii, și nici doborâți de poverile nevoilor, ostilității, neîmpăcării și insuficiențelor lor, și aleg să evite, învinuirile, judecățile și negativitatea - pentru a nu cădea în capcana resemnării, a atașamentelor față de nevoia de a cere, a primi, a aștepta, a impune, a se victimiza, a se scuza sau a-și justifica neputințele și suferința - vor găsi în mijlocul Regatului pustiului lor sufletesc, Fântâna Fericirii.
Cei care au băut din Fântâna Fericirii și au dobândit această licoare divină a înțelepciunii, ce-și trage seva din conștiința Sinelui lor Spiritual eliberat din ”Colivia Aurită” a minții, - și care au ales să ierte și să se ierte de vinovății, învinuiri și judecăți, pentru a-și putea învăța lecțiile multiplelor lor experiențe, provocări, consecințe și încercări - pot merge să dea din preaplinul inimii și al abundenței lor sufletești, și celor îndurerați, ce nu cunosc încă gustul durabil al Fericiri, care este Eliberarea.
sk

[latan.elena]

Putini sunt cei care privesc cu proprii lor ochi
si simt cu propria lor sensibilitate.

(Albert Einstein)

[latan.elena]

Lumina e-n geamul tau şi-n paharul tau cu apa. E-n ochii tăi.

Eşti ca un pom cu mugurii aprinşi. Lasa-ţi ramurile sa porneasca. Lasa-le sa mearga pana acolo unde singure se vor opri. Acolo face ramura fruct. Alte ramuri vor încolţi şi vor pleca în sus din trunchiul radacinilor tale.

Nu ieşi din sufletul tau, nu calatori cu alte suflete, ca in nişte barci fara lopeţi. Barca buna, cu lopeţile tari, e sufletul tau, e gandul tau. Pentru braţele tale numai sufletul tau are varste potrivite. Adevarul tau numai in tine se află şi numai limba ta il poate talcui. Fiecare om vorbeşte, cu glas deosebit, un grai deosebit. Minte cu minte nu se inţelege deplin, instrainată de graiuri. Tu eşti unul, şi ceilalţi sunt sute de mii de mii. Tu pe unul singur trebuie să il mantuieşti: pe tine. Pomul vede numai de cireaşa lui.
Lumea nu este aceea care se vede: aceea pe care ţi-o închipuieşti. Intra in inchipuirea ta adanc şi ieşi pe taramul celalalt: nu te dezlipi de închipuirea ta.
În tine se găseşte lumea întreaga, oglindită pe dinlauntru. Ceea ce cauţi în alţii, se afla pe masura înţelesului tău în tine, ratacitorule.
De ce pribegeşti in gradinile straine şi-ţi laşi florile neingrijite, şi, copacul tau, cu omizi? Mireasma ta nu ţi se pare buna, fiindca nu o cunoşti, altoaiele tale ţi se par sterpe, semintele tale – goale, fiindca sunt ale tale. Gandeşte-te bine: e cineva mai bun ca tine? Nu e…

Tudor Arghezi







*painting byTomasz Alen Kopera

[latan.elena]

“Toate religiile, toate cantarile, un singur cantec.
Diferentele sunt doar iluzie si desertaciune.
Lumina Soarelui poate arata diferit pe acest perete, decat pe celalalt si mult mai diferit pe un altul, dar in esenta este aceeasi Lumina.” Rumi

[latan.elena]

Alberto Villoldo

"In times of great challenge, there is tremendous opportunity for growth. In times of great pain, our hearts can really open to understand the interconnectedness of all life." –

Vezi traducerea

[latan.elena]

Esti comoara mea

Andrei Vulpescu




Esti comoara mea, esti tot ce am de pret in viata.
Esti comoara mea si te ador atunci cand imi ceri sa te pup pe talpi inainte de culcare, atunci cand imi intinzi obrajii sa ii sarut, atunci cand ma lasi sa te imbratisez si imi spui ca ma iubesti.

Nu am cum sa ma supar pe tine, frumoasa mea, nici macat atunci cand imi ceri ceva “acum”, iar daca nu se intampla, te superi si te duci tafnoasa in camera ta.
Stiu ca iti place sa vin sa te scot din starea aia. Stiu ca e doar un rol pe care il joci si de fapt astepti sa radem impreuna.
Iubesc momentele alea cand imi spui buna dimineata si esti ravasita toata de somn. Imi place sa te vad cum te plimbi teleghidata prin casa in pijamalele tale cu animale. Ma amuza foarte tare.
Uneori iesi desculta din camera si stau cu inima cat un purice pentru ca mi-e frica sa nu fi ramas vreun ciob de la becul spart din greseala cu o seara inainte.
Esti comoara mea si nu pot sa te refuz atunci cand vrei sa-ti cumpar ceva. Ma rogi in cel mai pur mod posibil, nu am cum sa ma impotrivesc. Nu mi-as dori pentru nimic in lume sa-ti vad ochii tristi.
Esti comoara mea si iti fac toate poftele.
Imi luminezi viata cu rasul tau cristalin. Atunci cand sunt trist sau suparat si vii si ma mangai sau ma imbratisezi, toate supararile trec.
Iar cand iti vad ochii aia frumosi ca un ocean linistit, nu ma mai simt singur. Stiu ca te am pe tine si trec peste orice obstacol.
Cand plec de langa tine mi se face rapid dor. Stiu ca vine ora pranzului si ma suni. Abia astept acel moment. Vocea ta ma face sa uit de toate grijile.
Iar seara, cand ajung acasa, abia astept sa te tin in brate, sa-ti simt mirosul pur, sa-ti simt caldura. Caldura ta ma incarca, e ca o injectie de viata, este ca o detoxifiere naturala cu iubire.
Esti si vei fi intotdeauna comoara mea, indiferent de situatie, anotimp, stare de spirit saui conjunctura.
Esti comoara mea si da-mi voie sa-ti spun un secret – NIMIC NU SE COMPARA CU MOMENTUL IN CARE IMI SPUI ‘TE IUBESC TATI’!


SURSA: http://www.vulpescu.eu/2014/01/15/esti-comoara-mea/

[latan.elena]

RUDOLF STEINER

Fiecare cunoştinţă pe care o cauţi numai pentru a-ţi îmbogăţi ştiinţa, numai pentru a îngrămădi în tine comori, te îndepărtează de la calea ta; însă fiecare cunoştinţă pe care o cauţi pentru a deveni mai matur pe calea înnobilării omului şi a evoluţiei lumii, te duce cu un pas înainte.

[latan.elena]

[latan.elena]

BIJUTERIA

Un tanar s-a dus intr-o zi la un batran intelept si i-a spus:
– Am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic si neinsemnat, nimeni nu da 2 bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invata-ma, cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?
Fara ca macar sa se uite la tanarul necajit, batranul ii spuse:
– Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea…
Apoi, dupa o mica pauza adauga:
– Daca m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
– Incantat, raspunse tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
– Bine, incuviinta inteleptul.
Isi scoase de pe deget un inel si-l intinse tanarului, adaugand:
– Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. Tu sa iei pe el cat de multi bani poti, dar ai grija ca in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un ban de aur, fiindca bijuteria e unica. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.
Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ, incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, sperand ca va gasi cumparatorul potrivit. Totii manifestau interes pentru mica bijuterie pana cand aflau pretul minim. Cand auzeau ca inelul costa un ban de aur, unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele tanarului. Un mosneag i-a explicat acestuia cat de scump este un ban de aur, asigurandu-l ca nu va putea obtine un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu trebuia sa vanda inelul pe mai putin de un ban de aur, asa ca a refuzat oferta. Dupa ce a batut targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, tanarul s-a intors la batranul intelept.
Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poata scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. A intrat in casa inteleptului cu capul plecat.






– Imi pare rau, n-am reusit sa fac ceea ce mi-ai cerut. Cu greu as fi putut lua doi sau trei bani de argint pe inel. Nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.
– Nici nu-ti imaginezi cat adevar ai grait, tinere prieten, i-a spus zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alearga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat merita bijuteria. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul!
Flacaul incaleca si pleca in goana. Bijutierul examina atent micul inel si apoi zise:
– Spune-i batranului ca daca vrea sa vanda acum inelul, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pe el.
– Cuuum? 58 de bani de aur?! exclama naucit tanarul.
– Da, raspunse bijutierul. Stiu ca ar merita chiar 70 de bani de aur, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.
Tanarul multumi si se intoarse degraba la batranul intelept, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
– Ia loc, te rog, il invita batranul. Tu esti asemenea acestui inel: o bijuterie valoroasa si unica. La fel ca in cazul inelului, precum ai vazut, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta. Cu totii suntem astfel de bijuterii, suntem valorosi si unici, dar ne perindam prin targurile vietii si asteptam ca multi oameni lipsiti de pricepere sa ne evalueze.
Inteleptul isi lua inapoi inelul si il puse pe deget. Nu avusese nicio intentie de a-l vinde. Voise doar sa-i ofere o pilda de viata tanarului lipsit de incredere in sine insusi.


SURSA: https://liviabonarov.wordpress.com/2.../22/bijuteria/