“Nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi.”
Goethe
“Nu poți trăi o zi perfectă fără să faci ceva pentru cineva care nu te va putea răsplăti niciodată.”
John Wooden
''Ziua buna se cunoaste de dimineata ''
''Trezeste-te gandindu-te ca in fiecare zi o sa ti se intample ceva minunat si o sa se intample.''
Ultima modificare făcută de latan.elena; 07.12.2018 la 11:09.
''Fiecare on din lume vrea sa fie autentic, pentru ca, fiind autentic, ai parte de multa bucurie si fericire. De ce sa fii fals? Trebuie sa ai curajul sa patrunzi mai adanc in tine si sa cauti raspuns la niste intrebari. De ce ti-e frica? Ce poate sa-ti faca lumea? Oamenii pot sa rada de tine; asta le va face bine, rasul e un medicament, e sanatos. Oamenii pot sa creada ca esti nebun...insa nu fi nebun doar pentru ca asa cred ei. ''
Osho
“Câteodată cred că inimile oamenilor sunt precum fântânile adânci . Nimeni nu știe ce este la fund. Tot ce poți să faci este să presupui după ce vine plutind la suprafață din când în când .”
Haruki Murakami
''Chiar şi întâlnirile întâmplătoare sunt rezultatul karmei... Lucrurile din viaţă sunt predestinate de vieţile noastre anterioare. Fiindcă nici în cele mai neînsemnate evenimente nu există coincidenţe.''
Haruki Murakami
10 sfaturi pentru femei din partea lui G. Călinescu
“Numai cine nu poate să iubească, îmbătrânește și moare.” (G. Călinescu)1. “Pentru o fată, reușita în viață nu e o chestiune de studiu și de energie. Rostul femeii este să placă, afară de asta nu poate fi fericire.”
2. “Poți fi savanta, poți fi artistă, dar nu uita că ești femeie. Nu trece în tabăra bărbaților.”
3. “Esențialul este nu de a fi desăvârșită trupește, ci expresivă. Bagă de seamă că expresia nu e numai a feței. Sunt femei care par distinse facial și sunt vulgare corporal. Genunchiul tău să inspire sentimente nobile.”
4. “Nu-ți fortifica în așa fel caracterul, încât să nu mai poți plânge. O femeie care nu știe să plângă și-a pierdut jumătate din farmecul ei.”
5. “Ferește-te de imperiul pe care îl au asupra fetelor fine firile înapoiate și brutale. Nu confunda virilul cu grosolanul.”
6. “Dar nici nu cădea în greșeala contrară de a căuta cu tot dinadinsul un învățat. Nu rareori aceștia sunt primitivi și egoiști și sufletul lor este sub nivelul intelectului. Caută un om adevărat.”
7. “Nu te căsători cu un bărbat care declară cinic că nu pricepe arta. Poate ascunde vicii îngrozitoare.”
8. “Dacă soțul tău va fi un bărbat excepțional, nu te extazia în fata celorlalți de ceea ce face, nu-l apăra de bârfeli. Îl vei obișnui să se considere intangibil.”
9. “Nu îndepărta brutal, fiind căsătorită, pe bărbatul pe care-l stimezi și crezi că te iubește cu adevărat. Poți întuneca astfel o existență. O prietenie delicată nu e un adulter.”
10. “Având copii, nu deveni ostentativ mamă. Întâlnești la unele femei cu progenitură o voluptate și o lipsă de pudoare neplăcute. Chiar cu copii, să fii pururi copilăroasă.”G. Călinescu (19 iunie 1899 – 12 martie 1965)
Sursa:10 sfaturi pentru femei din partea lui G. Călinescu | Webcultura
.jpg)
Ultima modificare făcută de latan.elena; 07.12.2018 la 18:28.
''Pentru a aprecia frumusetea unui fulg de zapada e necesar sa rezistam frigului.''
Aristotel
Vis de decembrie
Ion Brad
Și ninge iar și apele îngheață…
Noaptea se schimbă greu în dimineață…
În codri nu mai mișună dihănii…
Copiii-n vis sunt zburători pe sănii,
Au și căluții lor cu clopoței…
Aș vrea să fiu pe același drum cu ei…
Ulița popii de pe deal curgând
Înspre Târnavă s-o străbat cântând…
Iar după mine, frații și vecinii
Să fim cu toții crainicii luminii,
Părinții și bunicii să se mire
De-această lung visată moștenire,
Să nu mai văd de-acum plângând niciunul,
Să-ntâmpinăm, ca-n alte vremi, Crăciunul…
Ceea ce Michael McArthur numește "cele mai grele 12 luni din viața mea" a dat cântăreț-compozitorului din Florida primul său album de lungă durată, Ever Green, Ever Rain, a cărui melodie "Elaine" este premiată exclusiv mai jos.
"În acel an de scriere mi-am pus o mulțime de întrebări și am început să răspund la multe lucruri", spune el. Și poate cea mai importantă dintre aceste revelații are loc prin "Elaine".
"Albumul pornește de la o melodie numită" We Live & We Die "și se termină cu" Ever Green, Ever Rain ", privind totul și înțelegând că nu puteți avea viață și creștere fără vremuri grele", explică McArthur, care intenționează să își mențină itinerariul de concerte pentru a promova albumul."Apreciez vremurile grele și vremurile bune, pentru că sunt ambele necesare ca parte a vieții. Vreau să fac cea mai cinstită muzică pe care o pot, pentru că nu știi niciodată cât va fi în jur, cât timp ai "O să aveți glasul sau să puteți juca. Deci nu vreți să pierdeți niciun moment din acel moment pe care îl aveți".
Michael McArthur - Wikipedia
Nichita Stănescu
Cântec de iarnă
Eşti atât de frumoasă, iarnă!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului…
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarna!
Şi nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gândul creşte-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru.
"Încă nu pot să înalț un imn liniștei
pe care mi-o doresc și de care-mi este foame.
Nici o casă în care am stat
nu m-a ținut prea mult înlăuntru ei.
Aș vrea să pot să locuiesc
în propriile mele cuvinte..."
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.12.2018 la 00:01.
Fiecare om, dintotdeauna, încă din copilărie, doreşte să fie iubit.
A nu mai fi iubit, pentru mine, înseamnă a nu mai exista.
Ce folos că te-ai învârtit în această viaţă dacă nici măcar nu ai înţeles cine eşti şi ce vrei?
Până la urmă, noi avem nevoie de o fiinţă ca să ne jertfim pentru ea, nu o idee, ci o fiinţă vie. Şi de aici putem porni, abia de aici încolo omul căruia îi vorbim ne va înţelege. Atunci când vorbim despre creştinism, trebuie să vorbim în primul rând despre Fiinţa creştină, să vorbim despre Hristos. Apostolii vorbeau despre Hristos, dar noi vorbim despre reguli morale, reguli pe care ei le ştiu şi aşa foarte bine.
Aş vrea să-ţi spun ce nu se poate spune
Şi-aş vrea să-ţi dau ce nu se poate da.
Este o stare-a inimii anume
Ce-aş vrea s-o-mpărtăşesc cu dumneata.
Aş vrea să-ţi scriu cu mâna mea aceasta
Pe care a zidit-o Ziditorul
Cuvinte pentru veşnicia noastră
Pe care le-nţelege numai dorul.
Aş vrea să te ating cum te-ar atinge
Pe patul cel de moarte cineva
Când nu mai poţi nici spune şi nici plânge
Să simţi inima mea ca pe a ta...
Cerbul
Odata am hranit cu lapte
un pui de iepure de camp
si mi-am petrecut ziua langa el,
si noaptea l-am culcat
intr-o lada cu carpe,
si l-am ferit de ochii lacomi
ai pisicilor.
Am petrecut si a doua zi,
si a treia zi tot cu el.
Si imi cheltuiam dragostea
mea copilareasca
pana cand, intr-una din zile,
a murit.
Tatal meu il adusese,
zicand ca l-a gasit sub o tufa.
Altadata mi-a adus acasa
un pui de caprioara
si, iarasi, mi-am lipit
sufletul de ea,
si am petrecut impreuna
zile intregi,
desi stiam ca va muri.
Si a murit.
Atat de mult ma fascinau,
fiind copil, jivinele salbatice,
incat, de multe ori,
plecam in cautarea lor
pe dealuri si prin paduri.
Si, uneori, mi se-ntampla
sa le si vad.
Atunci ma intorceam acasa
ca un cuceritor.
Odata, imi amintesc,
venise tatal meu acasa
si-mi zise ca a vazut un cerb
cu coarne mari.
Iar eu, se intelege, l-am crezut,
desi nu i-am cerut nici o dovada.
Iar mai tarziu, tot el,
mi-a zis ca nu exista Dumnezeu
si l-am crezut.
In viata am hoinarit
umbland printre oameni
ca printre copaci,
cu gandul tot dupa animale rare,
ca si copilul de alta data,
desi acum nici eu nu mai stiam ce cautam.
Atunci Te-am vazut,
o, Dumnezeule,
o, cerbule de foc
care m-ai doborat in goana cu copitele!
De atunci ma cobor
in fiecare seara din padurea mea
ca un soldat ranit
si-l caut pe tatal meu
ca sa-i povestesc despre Tine.
Poate ca as zice:
"asa este Dumnezeu
ca si cerbul despre care
mi-ai povestit ca l-ai vazut
pe cand eram copil
si, desi nu mi l-ai adus
sa mi-l arati, eu te-am crezut".
Dar satul meu s-a facut de acum
ca o pasare care se muta mereu
de pe un deal pe altul
si-i duce pe toti
tot mai departe si mai departe.
Cele mai frumoase citate din cartea: „Ce ne spunem când nu ne vorbim” - Chris Simion
Astăzi vreau să vă prezint cele mai frumoase citate din cartea: „Ce ne spunem când nu ne vorbim” (recenzia cărții poate fi citită: aici) a autoarei Chris Simion. Romanul mi-a plăcut extrem de mult, este plin de citate foarte profunde, astfel, vreau să vi le prezint și vouă, și, poate, vă voi convinge să cumpărați cartea și să o citiți.
„Ca să înțeleg Iadul, a trebuit mai întâi să trec prin el.”
„Biserica a devenit un fel de Agenție de PR a lui Dumnezeu, iar Divinitatea, Suprema Divinitate, Marea Divinitate, Mica Divinitate, doar un produs ambalat în staniol ca să atragă atenția și să convingă cu o marjă minimă de eroare.”
„Reîntoarcerea e mai cumplită decât dispariția. Niciodată nu mai găsești drumul ușor. De parcă am făcut un pact dacă să ne păstrăm sau să ne pierdem identitatea. Am ajuns în Iad fără invitație. Cineva m-a împins și în cădere mi-a spus: „Urmează iadul. La intrare nu trebuie să saluți!” […]
De Iad te eliberezi doar dacă îl depășești. Și, ca să îl depășești, trebuie să treci mai întâi prin el, să îl accepți. Asumarea Iadului este împăcarea cu Dumnezeu.”
„Mizeria, scârba, urâtul, minciuna, ipocrizia, duplicitatea, boala sufletului, tot ce este mai groaznic, mai meschin, mai cumplit în ființa mea, hrăneam îndreptându-mă spre nimic. Când urâtul te încolăcește nu mai ai discernământ. Urâtul convinge ușor, domină profund și se întinde în ființa ta ca un cancer. Urâtul apare în tine ca o tumoare a spiritului, ca un crin mucegăit, care duhnește și al cărui miros nu poți să-l mai suporți pentru că te înspăimântă. Nimeni nu poate să curețe crinul din tine. Nimeni în afara ta nu îi cunoaște rădăcinile. Pot fi ancorate în rinichi, în plămâni, în inimă, în retină, în firul de păr, oriunde. Și oricine ar intra din exterior ca să curețe, s-ar pierde.
Ți se pare stupid să vorbim toate astea după o veșnicie? Timpul este inventat doar ca să nu înnebunim. […] În fața unei experiențe pentru care nu ești pregătit, poți să îți pierzi mințile. Acum o înțeleg pe bunica atunci când îi cerea lui Dumnezeu doar ceea ce putea să ducă.”
„Oamenilor le este la îndemână să mintă, să-și pună măști, să se prefacă, să fie duplicitari, ipocriți, pe scurt, altfel decât sunt. Ai putea oricând să fii așa. Dar ce rost are? Cu mine ești ca și cum ai fi cu tine. Știi că nu te judec, nici măcar atunci când nu te înțeleg. Știi că îți dau sfaturi, fără să te constrâng. Omul are nevoie să mintă atunci când are nevoie să se apere și să își trăiască viața dincolo de celălalt, bariera care îl constrânge. Omul e liber. Doar în închipuirea noastră el este legat. În realitate, e liber. Nimeni nu poate să lege cu adevărat pe nimeni. Nu s-a inventat lanț pentru suflet. Trăim tot ce vrem să trăim, cu voia sau fără voia celuilalt, în ciuda normelor și prejudecăților sociale. Trăim tot ceea ce considerăm că ne este necesar și că ne ajută să înțelegem mai mult, să simțim altfel…
Alegerile pe care le facem sunt individuale. Existăm în funcție de ceea ce alegem. Nu poți să alegi decât pentru tine și ești răspunzător de fiecare secundă pe care o trăiești. Viața nu îți dă nimic înapoi. Ceea ce faci rămâne făcut. Nu poți să ștergi, nu poți să te întorci să schimbi, nu poți să zici că nu s-a întâmplat. Fiecare clipă lucrează la moartea ta. Și singura clipă care contează cu adevărat e ultima. Atunci când ar trebui să răsufli ușurat și să nu îți pară rău după nimic. Iubirea este singura care te determină să te schimbi, să îl pui pe celălalt înaintea ta și să trăiești prin el, nu prin tine. Iubirea te face să renunți la ego-ul tău și este singura care din doi face unu.”
„Durere. Dezamăgire. Cum depășești scârba de sine? Când ești murdar pe corp, te duci și te speli cu apă. Dar când ți-e murdar sufletul, cu ce te cureți? Iubirea presupune iertare, înțelepciune, răbdare, toleranță. Urăsc tot ceea ce sunt. Dacă omul ar fi un om de hârtie, nu un om din carne și sânge, aș fi în stare să bag cuțitul în el, să îl ard, să îl calc în picioare pe Dumnezeul care l-a creat astfel. Nu e Dumnezeu de vină pentru degradarea noastră. Mândria este unul dintre cele șapte păcate capitale. Mă judec și nu știu să mă iert, pentru că sunt mândră. Cât o să rămân astfel, voi fi bolnavă.”
„Trebuie să accepți omul așa cum e el, cu toate defectele pe care ți le dezvăluie treptat. Una e să iei atitudine față de un lucru negativ și alta e să te lași doborâtă. Fii puțin lucidă și vezi care îți sunt așteptările de la un om. Fii puțin lucidă și dă-ți seama că nimeni nu are ce să-ți ia pentru că nimeni nu ți-a dat ce ai tu cu sfințenie. Fii puțin realistă și dă-ți seama unde duc relațiile cu cei din jurul tău, cu oamenii la care ții, cât de mult se pot degrada, câte suspiciuni se acumulează. Fii înțeleaptă și cunoaște-i pe oameni fără să consumi energie inutilă pentru a te răzbuna. Din faptele celorlalți putem învăța măsura faptelor noastre. De ce vorbești atât de urât despre tine? Ai greșit pentru ca să poți să înțelegi ceva din greșeală. Nu ca să te lamentezi în ea. Greșeala nu se depășește cu „îmi pare rău”, ci cu o respirație nouă, cu o viață nouă. Greșeala nu înseamnă sfârșit dacă mergi pe calea iubirii. Greșeala poate să curețe dacă o trăiești cu regret maxim și o lași să lucreze spre vindecarea ta.”
„Dacă mă înseli, vreau să știu. N-aș alege să mă minți. Aș alege să știu că nu te-ai mulțumit cu ceea ce ai. Nu te-aș putea ierta imediat. Orgoliul m-ar împinge să mă răzbun, să te rănesc. Dar dacă ce e în suflet depășește orgoliul, revin la tine curând. Nu te controlez. Poți foarte ușor când te întreb cine e la telefon să îmi spui „Dan” în loc de „Dana”. Cât eu sunt la duș, tu poți să vorbești cu ea liniștit și să îi spui „noapte bună”. Cât eu mă uit la un film, tu poți să stai pe mail sau pe messenger și să trimiți mesaje de amor. Nu am de ce să fiu spionul tău. Dacă alegi să minți, te minți în primul rând pe tine. Nu văd de ce nu mi-ai spune direct: vreau să trăiesc asta. Ce aș putea eu să îți fac? Să te opresc? Cum? Dacă vrei cu adevărat să trăiești ceva, trăiești și peste mine, și peste ceea ce te-aș ruga eu. Dacă vrei să te oprești, o faci tot pentru că vrei tu, pentru că alegi să nu mă rănești, să nu aduci între noi o durere meschină, inevitabilă, umană și pentru că voiajul nostru este mai puternic decât satisfacția unei croaziere temporare.”
„Respect tăcerea, taina, misterul. Să acționezi fără explicații. Cine are nevoie de explicații dacă nu cel care, în loc să-și poarte crucea cu demnitate, o târăște în urma sa? Ce urât este atunci când vrei să faci ceva și, înainte de a face, exprimi în cuvinte. În subconștient îți aranjezi momentul. Ce frumos este să surprinzi, să fii imprevizibil, să lași viața din tine să se desfășoare, sângele să curgă. […] Lucrurile mari se întâmplă în taină, se săvârșesc în tăcerea de nepătruns a sacrului. Când trăiești momente mari, nu ai nevoie să le verbalizezi, să le exprimi pentru că le-ai mărunți, le-ai micșora dimensiunea. E important să știi să taci, să taci și să vorbești tăcând.”
„Fericirea nu este un obiectiv pe care îl atingi și gata. Fericirea trebuie întreținută și se poate pierde în fiecare secundă. Dacă o dobândești la un moment dat, asta nu înseamnă că o păstrezi definitiv oricum. Trebuie să ajungi să îți cunoști sensul în viața asta și să nu mergi împotriva naturii tale, să nu te abandonezi. Fiecare are un sens. Până nu și-l descoperă, este veșnic nefericit. Atâta tot.”
„În timp ce mor… o să îmi las bucăți din suflet pe marginea vieții tale. După ce nu o să mai fiu, să te oprești când ți-e dor, să le iei, să îți amintești cât de mult te-am iubit și să râzi. Tu nu o să crezi cât de mult te-am iubit decât atunci când nu o să mai fiu, pentru că atunci o să respiri mai greu. O să te aștept pe un colț de nor. Când plouă, să știi că m-am dezechilibrat. Nu știu cât de jos o să cad. S-ar putea ca în unele vise să te trezești cu mine în pat. Nu o să fac gălăgie. Cel mult o să-ți las pe pernă parfurm de crini albi pentru ca dimineața să zâmbești.”
„Știu însă că atunci când nu știam să iubesc, trăiam fără să știu că trăiesc. Când am început să iubesc, am știut că nu trăiesc degeaba. Într-o zi voi muri cu adevărat, însă iubirea mea nu va prinde niciodată ziua aceea.”
„Iubirea este și foarte fragilă, și foarte puternică în același timp. E fragilă ca un copil care plânge după bomboane și puternică asemenea unui suflet liber, capabil să zboare.”
„Oamenii nu se schimbă decât dacă vor ei. Dacă aștepți să se schimbe ceva în cel de lângă tine, aștepți pentru că asta e opțiunea ta. Cei mai mulți cu care avem de-a face sunt niște persoane extraordinare, numai că nu atunci când facem noi pereche cu ei.”
„Să faci cum simți, să nu te constrângi, să nu te chinui, să vină de la sine, firesc, simplu. Ce poate fi mai frumos? Dacă sufletul tău intră în relație cu un alt suflet și comunică, simți. Nu ai nevoie de cuvinte. Sunt suficiente gesturile, privirile. Cuvintele sunt adiacente. Oamenii se înțeleg în profunzime dincolo de vorbe, se intuiesc, se susțin, se iubesc adică. Dacă nu comunică dincolo de cuvinte, nu pot comunica prin cuvinte. Comunicarea nu este limitată. Comunicarea este totală, nu se porționează. Asta este frumos. Cu lucrurile serioase nu ai cum să încerci o cale de mijloc. Lucrurile serioase le iei în serios sau în glumă. Nu poți să nu le iei în niciun fel, să le ignori, să te faci că nu există. Lucrurile serioase sunt atât de puține, încât te obligă să nu le eviți. Dacă le eviți și nu ești în stare să ți le asumi, te ucid, te transformă în ceva mediocru. Dumnezeu nu te iartă. Dacă pornești războiul cu el, trebuie să îl duci până la capăt. Am învățat să fac din fiecare clipă o sărbătoare. Să mă arunc în fiecare secundă, să nu mă tem de viață, să nu mă abțin, să las clipele să mă înnebunească, să îmi clocotească pulsul, să am curajul să trăiesc soarele, să îmi țâșnească sângele prin gânduri, să râd să mă audă tot universul, să îngenunchez lumina.”
„Din iubire nu moare nimeni. Înviază mulți.”
„Când iubești nu-ți mai aparții.”
„Oamenilor nu le este frică de păcat, le este frică de consecința păcatului, pentru că oamenii nu trăiesc concretul, trăiesc proiecția concretului, nu cred în viața de aici, cred în viața de apoi. Pentru că oamenii sunt lași. Păcat este tot ceea ce roade conștiința.”
„Doamne, pe tine nu te-a durut când ai căzut din Rai?”
„Viața nu te iartă! Uneori poate să-ți fie atât de dor, încât nici măcar să nu mai știi de ce îți este dor cu adevărat. Poate că de fapt dorul în sine nici nu are valoare. Îmi este atât de dor de bunica, încât nici nu pot să-mi doresc să mor ca să o revăd. Îmi este atât de dor să mai fiu copil, încât mă arunc cu foame în tot viitorul. Îmi este atât de dor de mine, încât de la o vreme am început să mă pierd prin ceilalți.”
„Unii dorm, alții aleargă, iar eu, singură, ascult viața. De ce unii zic că viața are melodie? Eu nu aud nimic. Viața nu face zgomot. Trece ușor, adie ușor, adie atât de ușor, că dacă nu ești atent, îți scapă printre degete.”
„Viața e mult mai dură decât te aștepți și niciodată nu ești pregătit. Nici nu trebuie să fii pregătit. Cu cât te pregătești mai mult, cu atât e mai aridă.”
„Bună dimineața!Fie ca roua să te sărute!Ai uitat cum e să mergi desculță prin iarbă?Ai uiat cum e să râzi cu poftă?Ai uitat cum plânge luna noaptea?Ai uitat cum apa îți spune te iubesc?Ai uitat liniștea din fiecare șoaptă?Ești doar tu… aici și acum… nu ai cum să uiți.Am uitat cum e să minți fericirea?Am uitat să văd?Am uitat că timpul fură?Am uitat să-ți spun te iubesc?Sunt doar eu… aici și acum… nu am cum să uit.”Recenzia cărții poate fi citită: aici.
Cartea poate fi comandată online: aici, aici, aici și aici.
Sursa:Cele mai frumoase citate din cartea: „Ce ne spunem când nu ne ...
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.12.2018 la 01:51.
''Totul pare ca doarme iarna, dar, de fapt, e un moment de reinnoire si reflectie.''
Elizabeth Camden
''Sfatul este ca zăpada: cu cât cade mai încet, cu atât rămâne mai mult şi se afundă mai adânc în minte.''
Samuel Taylor Coleridge
''Eschimoșii au 52 de nume pentru zăpada, întrucat ea este un lucru foarte important pentru ei. La fel de multe nume ar trebui gasite și pentru dragoste.''
Margaret Atwood
''Noi toti - fiintele umane, plantele sau praful cosmic - dansam dupa o muzica ... intonata in spatiu de un muzician invizibil.''
Albert Einstein
Momentan sunt 302 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 302 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje