Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare ! Buna dimineata,Viata !



Şi fără motiv - Hafiz

Şi
Fără motiv
Încep să zburd ca un copil.
Şi
Fără motiv
Mă transform într-o frunză
Care este ridicată atât de sus
Încât sărut gura Soarelui
Şi mă topesc.
Şi
Fără motiv
O mie de păsărele
Îmi aleg creştetul capului pentru a ţine o conferinţă,
Unde îşi trec una alteia
Paharele cu vin
Şi partiturile cântecelor sălbatice.
Şi
Pentru toate motivele existente
Încep întru eternitate
Să râd şi să iubesc.
Când mă transform într-o frunză
Şi încep să dansez,
Alerg să-L sărut pe divinul nostru Prieten
Şi mă topesc în Adevărul
Că Sunt.





"Fericiţi cei care visează, cei care au idei frumoase, cei tandri, fericiţi cei care rămân copiii sufletului. Fericiţi cei pe care teama nu îi face să renunţe la iubire."
Albert Einstein

[latan.elena]

O colecție de “clipiri de viață” adunate și editate de regizorul și artistul grafic spaniol Diego Arambillet.



“Mă întreb dacă o amintire e ceva ce ai sau ceva ce ai pierdut.”
Woody Allen

“Imagini care devin amintiri, care devin viață. Fiecare secundă contează pentru a te simți viu. Viitorul meu începe acum.”



Sursa:Timp, in intervale | Webcultura

[latan.elena]

Trăieşte-ţi clipa! Căci clipa-i viaţa ta!

Viaţa se grăbeşte, rapidă caravană.
Opreşte-te şi-ncearcă să-ţi faci intensă clipa.
Nu mă-ntrista şi astăzi, făptură diafană,
Mai toarnă-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa.

Bea vin! în el găsi-vei Viaţa-fără-moarte.
Pierduta tinereţe din nou ţi-o va reda,
Divinul timp al rozei şi-al inimii curate!
Trăieşte-ţi clipa dată! Căci clipa-i viaţa ta!

Grăbite ca şi apa şi repezi ca un vânt
Ce-aleargă prin pustiuri, fug zilele-mi puţine.
Şi totuşi două zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri şi ziua care-o să vină mâine.

Nu depăşi prezentul cu gândul! Ştii tu oare
Măcar dacă-ai să termini cuvântul început?
Mâini poate deja fi-vom asemeni celor care
De şaptezeci de veacuri în neant au dispărut.

În parfumatul prier, când – beată de iubire –
Tu îmi întinzi paharul, eu uit ziua de mâine.
De m-aş gândi atuncea la rai şi mântuire,
N-aş preţui, iubito, mai mult decât un câine.

Se-ntoarce anotimpul suav al tinereţii.
Mi-e dor de vinu-acesta în care înfloresc
Surâsurile toate. Chiar aspru-l preţuiesc.
Nu mă certaţi. E aspru, căci are gustul vieţii.

Nu caut nici minciună, nici adevăr viclean.
Dar veşnic s-în cătarea de vin trandafiriu.
Mi-e părul alb, prieteni. Am şaptezeci de ani.
Vreau să mă bucur astăzi. Mâini – poate-i prea târziu.

Culege din viaţă tot ce-i surâs şi floare.
Serbează orice clipă! la cupa cea mai mare!
Alah nu ţine seama de vicii sau virtuţi.
Nu numără mătănii, nici ochii ce-i săruti.

Priveşte-n jur: durerea cu mii şi mii de feţe.
Cei dragi sunt morţi. Eşti singur cu palida tristeţe.
Ridică însă fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp să-l plângi.

Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii!”
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Şi noaptea vraja sfântă a clarului de lună?

Nimic nu mă atrage. Dă-mi vin! la astă seară
Cea mai frumoasă roză din lume-i gura ta.
Dă-mi vin! Să strălucească aprins la fel ca ea!
Căinţa mea să fie ca bucla ta, uşoară…

Noi nu vom şti vreodată ce ne așteaptă mâne.
Tu bucură-te astăzi! Atâta îţi rămâne.
la cupa şi te-aşază sub luna de cleştar,
Căci mâine poate luna te va căta-n zadar.

Ce ruşinos e timpul celui gândind amar
Că-n lume afli zilnic în loc de îngeri, râme.
Ci tu în cânt de harfă bea vin dintr-un cleştar,
Căci poate mâini cleştarul o piatră-o să-l sfărâme.

Fă-ţi rost de vin şi-o fată cu chip de heruvim,
– dacă heruvi există. De Rai grijă să n-ai,
căci în afara dragei şi-a cupei – ce alt Rai
mai dulce-i, – dacă este ceva ce Rai numim.

Pe drumul spre iubire cădea-vom în curând.
Nepăsător destinul ne va călca-n picioare.
Ridică-te copilă – o, cupă vrăjitoare!
Dă-mi buzele aprinse cât încă nu-s pământ!

Nădejdi nesăbuite mi-au risipit, iubito,
În vânt mulţi ani din viaţă. Dar timpul ce-mi rămâne
Din plin de-acum trăi-l-voi. Vreau prin intensul mâne
S-ajung din urmă viaţa pe care n-am trăit-o.

Vreau doar o cupă plină, o pâine de jumate
Şi-o carte de poeme. Şi dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, – mai fericit ca mine
Nici un sultan nu este cu-o sută de palate.

În zori într-o tavernă s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viaţă! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnaţi-l iar în cupe, ‘nainte ca destinul
Cu lacrime să umple paharu-acestui ceas!”

Nu mai cârti, nu geme – durerea mea! Tăcere!
Îţi voi găsi balsamul ce vindecă şi minte!
Vreau să-mi revăd iubita, cât inima o cere.
Vreau să trăiesc! Căci morţii nu-şi mai aduc aminte.

Nu-ţi răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoieşte zilnic a desfătării carte.
Bea vin şi poartă-ţi paşii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ţi-e drumul de la surâs la moarte.

Sfârşit e Ramazanul! O, inimi vestejite!
Se-ntoarce bucuria! Vor vinde iar surâsuri
Cei care poartă vinul – neguţători de visuri.
Redaţi-mă vieţii, chemări ale iubitei!

În loc s-o faci să cânte cu fiece zvâcnire,
Tu inima ţi-ai pus-o în lanţuri de mâhnire…
lar mintea ta şi chipul ţi le-ai îndoliat.
– Mă tot uimesc într-una: „Ce ignorant ciudat!”

Priveşte! Trandafirul se leagănă în vânt.
Ce pătimaș îi cântă de sus privighetoarea!
Bea! Ca să uiţi că vântul va scutura azi floarea
Şi va lua cu dânsul fermecătorul cânt…

Ce-i înţelept? Să-ţi bucuri cămările fiinţei
Având în mână o cupă. Ce-a fost şi ce-i de faţă
Să nu te mai frământe. Fă-ţi dintr-o clipă-o viaţă
Şi sufletul sloboade-l din temniţele minţii.

Nimic n-au să te-nveţe savanţii. Dar alintul
Suav al unor gene o să te instruiască
Ce este fericirea. Preschimbă-n vin argintul,
Căci țărna e grăbită ca să te găzduiască.

S-au desfăcut în juru-mi, aprinşi iar trandafirii.
Desfă-ţi şi tu simţirea în bucuria firii.
C-un înger blond alături, ia cupa şi-o deşartă,
Căci îngerul cel negru al morţii-aşteaptă-n poartă.

Omar Khayyam (18 mai 1048 – 4 decembrie 1131)
Sursa:https://www.literaturadeazi.ro/panor...ipa-i-viata-ta

[latan.elena]

“Binecuvântată fie această zi, fie ca eu să o fac specială în vreun fel.
Binecuvântată fie viaţa mea, fie ca eu să o tratez cu dragoste şi grijă.
Binecuvântaţi să fie toţi oamenii, fie ca eu să văd bunătatea în fiecare.
Binecuvântată fie natura, fie ca eu să îi observ frumuseţea şi minunăţiile.
Binecuvântat fie adevărul, fie ca el să-mi fie mereu cel mai bun prieten.”
Charlotte Davis Kasl



" Odată am știut să zbor... Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte!"
Nichita Stănescu



Doresc ca gratitudinea inimii mele să îmbrăţişeze tot universul!
Hafiz



"Unii oameni fac lumea mai frumoasă doar pentru că fac parte din ea."



Indiferent ce spune lumea,
zâmbește și du-ți misiunea mai departe.
Maica Tereza

[latan.elena]

Camil Petrescu – Iubirea e un tot sau nu e nimic

Eroul sau nu cunoaste femeia si nu o poate stapini, iar femeia il face sa sufere. Este vorba deci mai putin de analiza geloziei cit de cazul unui inadaptat la viata erotica… (George Calinescu)

Autosugestie
O iubire mare e mai curind un proces de autosugestie… Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obisnuiesti greu, la inceput, sa-ti placa femeia fara de care mai tirziu nu mai poti trai. Iubesti intii din mila, din îndatorire, din duiosie, iubesti pentru ca stii ca asta o face fericita, îti repeti ca nu e loial s-o jignesti, sa înseli atita incredere.

Bilant
Ceea ce oamenii numesc iubire nu ma multumeste… Cum? O contabilitate de zile cind iubesti si zile cind nu iubesti, ca pe urma sa inchei bilantul si sa vezi daca in total ai iubit sau nu? (…) Iubirea e un tot sau nu e nimic.

Cucerire
A cuceri? Mi-e mila de o femeie care se lasa cucerita, care are sentimentul ca e un obiect urmarit, incoltit, apartinind celui ce l-a cucerit… O femeie nu apartine ca un obiect casnic, nici nu se cucereste ca un vinat…
O femeie iubeste sau nu.

Cruzime
Te-am iubit cu o vointa smintita si iubirea mea a fost arma cu care m-ai lovit. A trebuit sa invat ca nimic nu intrece in cruzime hotarirea unei femei care se stie aprig dorita, de a se refuza cu dintii strinsi de sila.

Dorinta
Pe fata asta am dorit-o dement pina a fost sotia mea, dar niciodata nu am avut-o cu adevarat. Cum nu poti sa bei cu adevarat cind ti-e sete in vis.

Drept
Acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt.

Existenta
Cita luciditate, atita existenta si deci atita drama.

Fericire
O fericire pe care nu o poti gindi durabila nu e fericire si, inca o data, fara certitudine nu poate fi in lume nici adevar, nici frumusete…

Fidelitate
Femeia insala numai pe cel pe care-l iubeste, pe ceilalti ii paraseste pur si simplu.

Gelozie
Imi petreceam timpul spionindu-i prieteniile, urmarind-o, facind probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanta unei rochii… Era o suferinta de neinchipuit, care se hranea din propria ei substanta.

Iubire
Iubirea noastra se va hrani din greseli si din dureri, asa cum focul se hraneste din tot ceea ce ii sta in cale… dar iubirea noastra nu va fi un pacat, cum focul insusi nu este lemnul putred pe care il mistuie…

Profanare
Am inteles, din nou, ca iubirea fizica frumoasa e o profanare. E nevoia amara de a zdrobi, de a razbi intr-o imbratisare, odata cu trupul framintat, si sufletul, prizonier suav in el, in clipele acelea. Si cu atit mai apriga e voluptatea acestei pingariri, cu cit mai plina de noblete e icoana rasturnata.

Sacrificiu
As vrea sa fac pentru tine un sacrificiu nemarginit, un sacrificiu absolut, prin care viata mea sa fie alta, sau sa nu mai fie… Ca sa gindesti cindva altfel, ceea ce acum nu sint decit vorbe, rusinate ca nu sint decit vorbe… sa-ti spui odata „cit de mult m-ai iubit“.

Sfirsit
Stiam ca iubirile sint trecatoare, dar imi spuneam ca sfirsiturile trebuie sa fie cinstite, ca intre oameni care, dupa ce au facut o calatorie placuta impreuna, se despart elegant, se saluta cu cordialitate si, la nevoie, cu parere de rau ca totul a durat atit de putin…

Ura
Am ajunge o zi cind ne-am uri, dindu-ne seama cit de strins legati sintem unul de altul, doar prin simturi, si tocmai prin ura noastra insasi, fara sa mai stim cine e vinovat si cine nu…

Viitor
Asta-i tot ce-mi rezerva viitorul? Corpul femeii atunci cind vreau? Ce sa fac cu el, fara celelalte bucurii? Cind stiam ca nu e nici el perfect. La un milion de femei abia de e una intreg frumoasa. Restul au nevoie de indulgenta, de intelegere. Numai sufletul poate inlocui lipsurile.

Sursa:Camil Petrescu – Iubirea e un tot sau nu e nimic

[latan.elena]

MIRO - A Mark of My Soul
Un semn al sufletului meu

Asculta-ma,
Când intri în adâncul albastru,
Când credința în tine se estompează
Și nu dai nici un ban

Asculta-ma,
Când te-ai pierdut în temeri
Dar totuși dai iertarea
Pentru ca oamenii sa te raneasca, cu mândrie ...

Asculta-ma,
În lumina stelelor de deasupra noastră,
În zborurile cele mai înalte ale vulturilor puternice,
Și în tăcerea unei ape.

Asculta-ma,
Și dacă vreți - puteți să vă amintiți de mine
Și dacă vrei - îți poți aminti asta
Am fost în această lume doar pentru o vreme.

Asculta-ma,
Lucrurile din jurul nostru pleacă,
Cu toate acestea, dragostea creează într-o zi
O urmă din urma noastră umană.

Asculta-ma,
Doar lasa-ti durerea in vant,
Aruncați-vă din pâine în râu
Și schimba cu curaj destinul tău.

Asculta-ma,
Când nici măcar nu sunt aproape
Și doar cântecul rămâne aici
Rămâne o marcă din sufletul meu ...

[latan.elena]

Și-i viscol. Și ești întristată.

E iarnă, drumu-i troienit
Și-i viscol și ești întristată
Că oamenii s-au înrăit,
Ce rece vânt porni să bată!

Câmpia doarme sub zăpezi,
Cețoase zile-s, nopți de smoală,
Închide geam și ușă! Vezi
Că frigul iernii dă năvală.

Deschisă inima s-o ții,
Lumina zilelor de scade
Las’ dragostea cu raze vii
Să fie soare-n geam ce arde.

Nu crede celor ce vorbesc
De fericiri, nici celor care
Se cred cu har dumnezeiesc,
Iubirii doar să-i dai crezare.

Iubirii, care-i pe pământ
Luceafăr, luminând prin ceață
Și bezna nopții spintecând
Pe cerul pașnic când se-nalță.

Iubește! Speră ne-ncetat!
În a ta inimă curată,
Unde mi-i versu-naripat,
Păstrează tot ce-a fost odată.

Rămâi cu-același crez oricând,
Spre nobil gând mi te avântă.
Nu-i condamna pe oameni când
Gresesc din neștiință. Frântă

Nu da-napoi, nu te-ngrozi
De-al lumii rău și dușmănie,
Făclie-n noapte și în zi
Iubirea inimii să-ți fie.

Dacă ies demoni înrăiți
În calea ta nu te ascunde,
Tu, om cu sufletul de sfinți,
Cu bunătatea le răspunde.

Venin în inimă purtând
Îți va fi inima de gheață,
Tu să zâmbești, să ai oricând
Lumini de curcubeu pe față.

E aspră iarna, dar nici ea
Să stingă soarele nu poate!
Iubirea veșnică se vrea
Ca stelele din ceruri ‘nalte.

Victor Hugo (traducere de Pavel Darie)

Sursa:https://www.literaturadeazi.ro/panoramic/si-i-viscol-si-esti-intristata?

[latan.elena]

''Şi voi avea curajul să deschid uşa sanctuarului care duce la sufletul meu. Să mă privesc pe mine însumi ca şi cum ar fi prima oară când sunt în legătură cu trupul şi cu sufletul meu. Să fiu în stare să mă privesc aşa cum sunt. Un om care umblă, care simte, care vorbeşte cu oricine, dar care – cu toate lipsurile lui – are curaj.'



''Lumea va fi adevărată atunci când omul va şti să iubească - până atunci, vom trăi crezând că ştim ce e dragostea, dar vom fi lipsiţi de curajul de a o înfrunta aşa cum este ea. Dragostea este o forţă sălbatică.''



''Când ţi-ai găsit calea, nu trebuie să ai teamă. Trebuie să ai destul curaj încât să faci greşeli. Dezamăgirea, înfrângerea şi disperarea sunt unelte pe care Domnul ni le-a dat ca să ne arate drumul.''



''Două dintre cele mai grele încercări de pe drumul spiritual sunt răbdarea de a aştepta momentul prielnic şi curajul de a nu te lăsa decepţionat de ceea ce-ţi iese în cale.''



''Atunci când îţi găseşti calea nu trebuie să te temi. Ai nevoie de suficient curaj pentru a face greşeli.''



''Dar numai cine primeşte cu umilinţă şi curaj planul de nepătruns al lui Dumnezeu ştie că se află pe drumul cel bun.''
Paulo Coelho

francois fressinier paintings

[latan.elena]

Putem întotdeauna să facem ceva cu ceea ce a făcut alţii din noi.

Ca să te apuci să iubeşti pe cineva e o întreagă acţiune: trebuie să ai energie, curiozitate, să te laşi orbit… Ba, la început, la un moment dat, trebuie să sari peste o prăpastie: dacă te apuci să gândeşti, nu mai faci nimic!

Înainte ca voi să trăiţi, ea, viaţa, nu este nimic; dar voi sunteţi cei care îi daţi sens, iar valoarea nu-i altceva decât sensul pe care voi îl alegeţi… să zicem mai degrabă că alegerea morală trebuie comparată cu alcătuirea unei opere de artă.

Esenţa omului este libertatea de a alege. Omul este condamnat să fie liber, îşi alege libertatea, esenţa, şi-n aceasta constă măreţia, disperarea şi neliniştea lui.

Libertatea este ceea ce faci cu ceea ce ţi s-a făcut.

Jean-Paul Sartre

[latan.elena]

"Omul are nevoie de dragoste. Viata fara duiosie si fara iubire nu e decat un mecanism uscat, scartaitor si sfasietor."
Victor Hugo



„Și viața e Cartea Cărților. N-o citește oricine. Fiecare o poartă în sine, scrisă de la cea dintîi pînă la cea din urmă pagină. Dar pentru a o descifra e nevoie ca un dascăl aspru – Experiența – să te învețe limba în care e scrisă.Sylvie, primindu-și lecțiile din copilărie, citea cartea cu ușurință. Annette începea tîrziu.
Dar, însușite mai încet, lecțiile aveau să pătrundă mai adînc.”
Romain Rolland - Inimă Vrăjită



"Viaţa nu este decât o privire furişă, de moment, asupra minunilor acestui univers uimitor."
Carl Sagan



"Când privesc albastrul cerului și orice albastru, încetez pe loc de-a mai aparține acestei lumi."
Emil Cioran