“Suntem ceea ce iubim.” - Nichita Stanescu
Trezeşte-te în zori cu inima înaripată şi mulţumeşte pentru o nouă zi de iubire.
Khalil Gibran
„Adevărata prietenie rezistă timpului, distanţei şi tăcerii.”
Isabel Allende
“Suntem ceea ce iubim.” - Nichita Stanescu
Trezeşte-te în zori cu inima înaripată şi mulţumeşte pentru o nouă zi de iubire.
Khalil Gibran
„Adevărata prietenie rezistă timpului, distanţei şi tăcerii.”
Isabel Allende
''Într-o zi vei înţelege că e mai greu să fii bun decât isteţ.
Isteţimea este un dar, bunătatea este o alegere.
Cu darurile e mai simplu, ele ne sunt date.
Alegerile însă pot fi dificile.''
Jeff Bezos
"Dacă vrei să ajungi repede, mergi singur. Dacă vrei să ajungi departe, mergeţi împreună"
Proverb african
Minunatia naturii e ca frumusetile ei sunt vesnic la indemâna tuturor. Nimeni nu se gândeste sa ia cu el acasa un rasarit sau un apus de soare.
Tiziano Terzani
Toamna este un andante melancolic şi graţios ce pregăteşte admirabil solemnul adagio al iernii.
George Sand
„A ajunge să crezi numai în tăcere, să nu mai prețuiești decât tăcerea, este a realiza una din cele mai esențiale expresii ale trăirii la marginile vieții. Elogiul tăcerii, la marii singuratici și la întemeietorii de religii, își are o rădăcină mult mai profundă decât își închipuiesc oamenii. Trebuie ca prezența oamenilor să te fi exasperat în așa măsură și complicația problemelor să te fi dezgustat atât de tare, încât să nu te mai intereseze decât tăcerea și strigătele ei, strigătele tăcerii care nu sunt decât cascade intime al căror zgomot îl obiectivezi în lumea din afară.
Oboselile repetate te duc la aprecierea nelimitată a tăcerii, deoarece în oboseli toate cuvintele își pierd semnificația și bat în urechi asemenea unor ciocane mecanice, se destramă în sonorități vide, în vibrații iritante și în sunete exasperante. Toate conceptele se diluează, toate expresiile tari se atenuează, tot ceea ce vorbești sau asculți se dezgolește într-o nuditate stearpă și respingătoare. În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în nici un fel să excite nuanțele vieții sufletești, să trezească un interes sau o curiozitate. Atunci îți pare inutil să-ți mai dai o părere, să mai iei o atitudine sau să mai impresionezi pe cineva, și toate zgomotele la care ai renunțat prin tăcere cresc în agitația sufletească, existentă în toate marile tăceri. După ce te-ai frământat ca un nebun să rezolvi toate problemele, după ce te-ai chinuit pe culmi, când ar trebui să dai răspunsurile supreme sfârșești prin a găsi în tăcere singura realitate și singura formă de expresie, și cine nu sfârșește în tăcere înseamnă că n-a văzut totul.”
Emil Cioran–Pe culmile disperării
“Iubirea nu-i bolnavă, ea este ceea ce trebuie să fie în fiecare clipă, cu abisurile şi cu splendorile sale. Ea rămâne acea parte a existenţei pe care nu o stăpânim, care rezistă înregimentărilor şi este refractară ideologiilor. Nu va putea fi slavată de rănile care o afectează, de excluderile pe care le practică: ea rămâne impură, făcută din aur şi din noroi, o vrajă ambiguă. Luaţi-i ambiguitatea şi veţi omorî vraja. Trebuie să păstrăm din ea ceea ce are mai bun, vitalitatea, puterea de a ţese legături, aprobarea dionisiacă a vieţii, minunată şi totodată dureroasă.Există progres în condiţia bărbaţilor şi a femeilor, există perfectibilitatea individului, dar nu există progres în iubire. Ea va rămâne întotdeauna de ordinul surprizelor.
Iată vestea bună a secolului care începe.Trebuie să le spunem întruna tuturor celor care sunt sfâşiaţi de teama de decepţie sau de batjocură: să nu vă fie ruşine de contradicţiile voastre sau să fiţi ceea ce sunteţi, naivi, sentimentali, fideli sau uşuratici. Nu vă lăsaţi intimidaţi! Spre bucurie nu există o singură cale.”
Pascal Bruckner
Mai mult:http://www.evantaiulmemoriei.ro/2011...l-iubirii.html
„Dumnezeu locuieşte oriunde este lăsat să intre".
(din întelepciunea hasidică)
E bine ca fiecare sa avem un loc în care sa fugim. Pentru ca vin clipe în care trebuie neaparat sa fugim undeva.
F. M. Dostoievski
"Existăm să vindecăm, nu să rănim. Existăm să iubim, nu să urâm. Existăm să creăm, nu să distrugem."
Intimă – Cincinat Pavelescu
„Îţi mai aduci aminte, doamnă?
Era târziu şi era toamnă,
Şi frunzele se-nfiorau,
Şi tremurau în vântul serii
Ca nişte fluturi chinuiţi,
Ca nişte fluturi rătăciţi
Din ţările durerii.
Ţi-aduci aminte iar de seara
Şi-amurgu-acela violet,
Când toamna şi-acorda încet,
Pe frunza galbenă, chitara?
Pe lac, ce-n luna s-argintase,
Încet o lebădă trecea,
Şi pata-i albă se pierdea
În seara care se lăsase…
Şi-atunci, doar inimă şi vise,
Ne-am dus ca lebădă şi noi,
Călcând nisipul plin de foi
Sub ceaţa care-l umezise.
Aşa născut, în plină toamnă,
Amorul meu ce-nmugurea
Sub foi ce toamna-ngalbenea…
Îţi mai aduci aminte, doamnă?”
Şi roză, şi crin, porumbiţă şi soare
„Şi roză, şi crin, porumbiţă şi soare,
Iubit-am în dragoste desfătătoare.
Acuma o fată mi-e singură-aleasă,
Frumoasă, duioasă, sfioasă mireasă.
Ea ştie-ale dragostei limpezi izvoare,
Ea-i roză şi crin, porumbiţă şi soare.”
Heinrich Heine
Momentan sunt 395 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 395 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje