''Locuiesc deplin în gândurile mele. ''
Fernando Pessoa
''Locuiesc deplin în gândurile mele. ''
Fernando Pessoa
Ce e delicat se ghiceşte, nu se vede...
Fernando Pessoa
Virgil Carianopol - Contraste
Sunt bucurii care-ntristează,
Sunt întristări ce fericesc,
Sunt zile fără de lumină
Şi nopţi adânci ce strălucesc.
Sunt adevăruri ce doboară
Şi sunt minciuni care ridică,
Sunt împăraţi, atotputernici
Ce însă tremură de frică.
Sunt vieţi ce-au strălucit în viaţă,
Dar când s-au stins parcă n-au fost,
Palate care nu pot ţine
Cât o cocioabă adăpost.
Sunt oameni albi pe dinafară,
Dar negri în adâncul lor
Şi negri în afară, negri,
Da-n ei de-un alb strălucitor.
Sunt dulciuri ce-amărăsc ca fierea,
Dar şi amaruri ce-ndulcesc
Sunt nedreptăţi care îndreaptă,
Dreptăţi care nedreptăţesc.
Sunt multe contradicţii, multe:
Sunt uri adânci ce nasc iubiri,
Sunt suferinţi ce-aduc lumină
Şi fericiri nefericiri!...
... visele, cel puțin ale mele, n-au sfârșit; de ce, nu știu; poate fiindcă moartea e sfârșitul fiecărui vis și mă trezesc la timp ca să nu mor.
Octavian Paler, „Un om norocos”
Fiecare zi pare prea scurtă pentru toate gândurile pe care le gândesc, pentru toate plimbările pe care vreau să le fac, pentru toate cărțile pe care vreau să le citesc și pentru toți prietenii pe care vreau să-i văd.
John Burrough
Lecţia despre cerc de Nichita Stănescu
Se desenează pe nisip un cerc
după care se taie în două,
cu același băț de alun se taie în două.
După aceea se cade în genunchi,
după aceea se cade în brânci.
După aceea se izbește cu fruntea nisipul
și i se cere iertare cercului.
Atât.
“Cu două degete muiate în apă poți să stingi o lumânare. Închizând pleoapele, poți stinge o rază de soare. Dar noapte nu se face. Căci noapte nici nu poate fi. Nici noaptea pământului, noaptea cea mare, nu e noapte, ci doar o umbră într-un univers de lumină.” (Lucian Blaga)
Fotografii cu lungă expunere (și procesate apoi pe calculator) realizate de cătreLincoln Harrison.
Și tot Lincoln Harrison este și autorul acestui frumos proiect fotografic.
Sursa:http://webcultura.ro/visarile-noptii/
Ultima modificare făcută de latan.elena; 05.07.2018 la 01:07.
Iscălitura - Marin Sorescu
Vedea cu o lampă aşezată pe pervazul casei pustii
Casa în care locuise.
Pipăia cu ajutorul vântului,
Care atingea uşor
Toate lucrurile pe care pusese el mâna.
Auzea cu greul pământului
(Acum nu-i mai era greu)
Inima îi bătea într-o pasăre
Pe cer.
Sunt destul de vast!
A exclamat mulţumit
Şi glasul său a făcut cercuri pe ape,
Ca o iscălitură indescifrabilă.
“A fi plin de tine insuti nu in sens de orgoliu ci de bogatie a fi chinuit de o infinitate interna si de o tensiune extrema inseamna a trai cu atata intensitate incat simti cum mori din cauza vietii.”
Emil Cioran
Tinereţea îşi adună materialele, ca să dureze un pod până la Lună şi, după un răstimp îndelungat, omul la vârsta mijlocie sfârşeşte prin a clădi cu ele o cabană într-o pădure.
Henry David Thoreau
Momentan sunt 20 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 20 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje