http://adevarul.ro/locale/constanta/...799/index.html
Apoi a fost, pur și simplu, Geo Bogza – cu poezia tuturor scrierilor lui, cu petele de culoare și de adevăr brutal, cu profunzimea și romantismul lui avangardist. Este creatorul reportajului literar românesc – acesta fiind primul lucru care se spune despre el, ceea ce este considerat a-l defini. Dar, înainte de toate, pentru mine, este un poet prin tot ceea ce a trăit și a scris.Mai jos, îl puteți (re)descoperi pe Autorul zilei…Odilia Roșianu***Nu credeam să-nvăț…
Fără frumuseţea ta, frumuseţea lumii e scrum şi cenuşă,
Fără braţele tale, braţul oricui e pentru mine laţ de spânzurătoare.
Trăiesc numai ca să măsor, în fiece clipă, neîndurarea morţii.
Fără ochii tăi, ochii mei nu văd decât întuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsă e orice lumină.
Ce grea e moartea într-un univers care el însuşi moare.
Fără numele tău, numele meu numeşte neantul,
Vânăt urcă din adânc valul mării, urlându-şi disperarea.
Fără frumuseţea ta, frumuseţea lumii e scrum şi cenuşă*Coșmarul
Rătăceam parcă printr-un oraș al câinilor.
Câini, numai câini treceau pe strada:Unii într-o parte, alții în alta.
Toți purtau câte o servieta gălbuie
Și treceau, plini de importanță, într-o parte și alta.
Mirarea mea n-ar fi fost atât de mare
Și nici spaima ce m-a lipit de ziduri
Dacă din privirile pe care mi le aruncau
N-aș fi înțeles că servietele lor erau croite
Din piele de om.
*Eroarea
Toţi mă vânau.
Făcându-şi pe seama mea tot felul de iluzii,
mă vânau.
Unii credeau că sunt morun.
Şi se vedeau în faţa castroanelor cu caviar.
Toţi mă vânau.
Convinşi că norocul le-a scos în cale o pradă
nemaipomenită, mă vânau.
Unii credeau că sunt caşalot,
Şi le sticleau ochii socotindu-mi tonele de grăsime.
Toţi mă vânau.
Urmărindu-şi cu îndărătnicie lacoma lor fericire,
mă vânau.
Toţi mă vânau.
Urmărindu-şi cu îndărătnicie lacoma lor fericire,
mă vânau.
Iar eu nu eram decât bietul catarg
Al unei corăbii de mult sfărâmate.
*Ipoteză
S-ar putea ca într-o a șaptea dimensiune
Soarele să fie un chibrit cu care Cine Știe Cine
Își va fi aprinzând țigara,
Și mai mult nu va ține.Cine o fi?
Și câte țigări va fi fumând pe zi?
***„În orice ţară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieţii aş fi fost înconjurat, gândul – iar apoi întreaga mea fiinţă – s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful şi mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric şi generos. Oriunde m-aş fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă.
Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get şi de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în ţărână.Vara se merge spre Dobrogea, pământ bătut de soare, să simți praful de calcar cum îţi învăluie corpul, să auzi marea, să inspiri aer sărat, să mai descoperi un pic din istorie şi apoi, când vântul se înteţeşte, când codrul se îngălbeneşte, să te reîntorci spre casă, să laşi marea şi Dobrogea pustii, să-şi aştepte şi ultimii pescari.” (Dobrogea! Dobrogea!)
Geo Bogza (6.02.1908 – 14.09.1993)
Sursa:https://www.literaturadeazi.ro/autorul-zilei/bietul-catarg
FOTO Spectacolul mirific al macilor d
Răspunde cu citat
.jpg)
Marcaje