"Cine și-a pierdut o zi cât o viață
s-o caute repede.
se înnoptează ...
se face ceață ..."
Tudor Arghezi
"Cine și-a pierdut o zi cât o viață
s-o caute repede.
se înnoptează ...
se face ceață ..."
Tudor Arghezi
"Suntem chemati la viata aceasta sa invatam iubirea.
Sa o primim, sa o daruim, sa o recunoastem, sa o urmam.
Sa ii slujim.
O, cata fericire si cata durere totodata !
Cata fericire, dar cata sfasiere !"
"Destinul a făcut să mă nasc în inima singuraticei Sardinii. Dar chiar dacă m-aş fi născut la Roma sau la Stockholm, nu aş fi fost diferită.
Aş fi fost mereu ceea ce sunt – un suflet pasionat de vicisitudinile vieţii şi care percepe limpede oamenii, aşa cum sunt, crezând mereu că pot fi mai buni şi că nimeni în afară de ei nu-i împiedică să creeze împărăţia lui Dumnezeu pe pământ.
Totul este ură, sânge, durere, dar poate că totul va putea fi cucerit într-o zi prin iubire şi prin gânduri bune."
"Soluţia e în noi: inima. Trebuie să avem inimă, doar să avem inimă..."
Grazia Deledda, "Trestii in vant"
Asa cum taina este Intruparea Fiului lui Dumnezeu, asa cum taina este Patimirea Lui, asa cum taina este Invierea Lui, tot asa si Inaltarea este o taina.
E bine sa avem in vedere ca pe acelasi munte in care Domnul Hristos a suferit in gradina Ghetsimani, S-a smerit inaintea lui Dumnezeu, de pe acelasi munte S-a inaltat la cer. Pentru ca exista o legatura intre smerenie si inaltare. Vrea cineva sa se inalte cu Domnul Hristos? Trebuie sa fie smerit. Dupa puterea lui. Bineinteles ca Domnul Hristos nu va cere de la noi lucruri pe care nu le putem avea, dar in orice caz sa le avem in vedere. Si in masura in care mergem pe calea inaltarii noastre, unita cu Inaltarea Domnului Hristos, vom cunoaste mai bine si mai curand, vom cunoaste mai mult din taina Inaltarii. In orice caz, oricat am cunoaste, taina Inaltarii ramane taina. Si daca marturisim, daca dam marturie despre Inaltarea Domnului Hristos, sa stiti ca alta marturie mai buna nu putem avea decat aceea intru smerenie. "Cel ce se smereste pe sine se va inalta" (Luca 18, 14). Il va inalta Domnul Hristos. Asa se intampla cu cei care se gandesc la taina Inaltarii, care au in vedere taina Inaltarii Domnului Hristos, care se uimesc de Inaltarea Domnului Hristos, dar care stiu totodata ca taina ramane taina.
Dumnezeu sa ne lumineze!
Parintele Teofil Paraian
"Dacă omul își pune toată speranța în Dumnezeu și crede în EL cu toată inima, atunci Dumnezeu nu-L va lăsa pe acest om niciodată fără ajutor."
Sfântul Paisie Athonitul
"Stim ca iubim cu adevarat atunci cand roadele inimii noastre indulcesc sufletul caruia ii sunt daruite.
Si cand, din singura indulcirea acestuia, sufletul nostru se hraneste la randu-i."
Nichita Stanescu
Ce bine că eşti
E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.
Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.
Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.
”Nu uita niciodata ca oricine te iubeste cere de la tine o iluzie de ideal. Da-o, ori nu te lasa iubit.”
Nicolae Iorga
„Dacă vrei o inimă întreagă, dă o viaţă întreagă.” – Ruckert
Despre femei, altfel…
Citind și recitind cărți, texte, comentarii, văzând și revăzând filme, îmi dau seama că femeia ocupă un loc special în societate nu prin ceea ce ar trebui ea să fie, ci prin ceea ce unii nu găsesc în ea. Sau în ei.
Foarte multă lume vorbește despre femeie ca și cum aceasta ar fi un mister, nu o ființă. Și astfel, femeia este tratată ca o teză de doctorat a vieții. Ca o lume de descoperit. Nu de iubit. De respectat. De luat ca atare. De necondiționat. Și tratând femeia ca un obiect, oamenii uită. Uită că, de fapt, femeia este creată din carne, sânge, oase și suflet. Că are în ea o inimă pe care și-o umple de cele mai multe ori cu lucruri mărunte, mici și aparent fără valoare. Dar ea se oprește la ele. Se apleacă și le zâmbește. Le culege în suflet.
Femeia are în ea o inimă pe care o umple cu așteptări, cu dăruire, cu vise, cu împliniri, cu trădări și iubiri. Cu amăgiri și ore de grijă pentru cei dragi. Femeia este casa în care de multe ori cresc copii și bărbați mari. Casa unde aceștia devin demni, drepți și frumoși de la suflet la trup și invers. Pentru că ea, a rupt din ea și a lipit unde a fost nevoie, a cusut unde se trebuia cusut și a dat aripi. Nu a contat de multe ori dacă pentru asta le-a tăiat pe ale ei. Pentru o femeie, nu contează atât de mult zborul propriu. Contează bucuria altor zboruri. Pe o femeie nu o dor, de multe ori, rănile ei atât de tare cum o dor ale celor iubiți. Și le îngrijește cu tot ce este ea și în ea.
Femeia se roagă. Se roagă mult. Pentru cei dragi. Pentru cei care au nevoie. Și uneori, când nu uită, femeia se roagă pentru sine.
Dar, uneori, femeia se schimbă. O schimbă viața. O schimbă societatea. O schimbă un bărbat anume. Și atunci, din acea clipă, chiar dacă ea a fost tot ce am scris mai sus pentru cei din jur, devine un mister! Pentru că și-a luat dreptul de a se schimba. De a alege. De a lua decizii. De a fi ea însăși. De a deveni independentă. Femeia a aflat pe parcurs că nu poate depinde de nimeni. Nici măcar de dragostea sa. Poate iubi, dar nu poate depinde. Poate spera, dar ca să se împlinească trebuie să se bazeze pe sine. A înțeles că bărbații sunt făcuți să fie alinați, alintați, îngrijiți, iubiți, înțeleși și, când devin siguri pe ei, vindecați de temerile, de neiubirile și neîmplinirile lor. Și că aceștia, uneori, pleacă. Pleacă, deoarece învață altă teamă! Teama de femeia adevărată. De femeia care știe ce simte și știe ce vrea. Teama de femeia puternică. Bărbații se vor teme mereu de femeile puternice și de femeile care iubesc.
De multe ori, femeile devin superficiale. Unele aparent. Altele pentru că așa le-a modelat societatea. Le-a modelat să devină ființe de plastic, cu chipuri angelice, mereu schimbătoare, la îndemâna oricui, fără suflet, fără resentimente. Niște ființe care înțeleg că doar așa pot găsi un loc de muncă, o stabilitate, o viață. Doar așa pot atinge un scop. Și așa cum ele au fost un scop, așa fac și ele scopuri din alții. Au învățat pe pielea lor că doar așa pot supraviețui unei societăți care nu se mai îndreaptă nicăieri. Doar decade. Nu criticați schimbarea femeii. S-a produs la o cerere de piață.
Și totuși, mai sunt femei care nu se tem să fie femei. Care nu se tem să se schimbe, să nască, să alăpteze, să se îngrașe, să aibă riduri și păr cărunt. Să iubească din tot sufletul. Acestea sunt defapt cele mai complexe și puternice femei. Pentru că iau viața în piept și oricând pot să o ia de la capăt. Pot, deoarece au înțeles că lucrurile cu adevărat importante, frumoase și neprețuite, locuiesc în sufletul lor, iar puterea de a înainta le este astfel la îndemână. Au înțeles că ele… pot! Pot, pentru că sunt femei adevărate! Nu îngeri. Nu eroi. Nu mistere. Oameni cu dorințe, cu lacrimi, cu dăruire, cu așteptări, cu căderi, cu ridicări, cu putere de înțelegere. Oameni care ne învață să creștem mari și să alegem ce dorim să fim.
Ce pot să spun? Nu încercați să o înțelegeți. Dacă o aveți, iubiți-o cu tot ce sunteți! Femeia funcționează cel mai bine când este iubită! Și nu o subestimați. Niciodată.
Mai mult:http://webcultura.ro/despre-femei-altfel/
Ultima modificare făcută de latan.elena; 17.05.2018 la 11:35.
''Nu fi împins de problemele tale. Fii condus de visele tale. ... ''
Ralph Waldo Emerson
Momentan sunt 32 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 32 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje