Elena Latan

[latan.elena]

Sandor Kasza


Bună dimineața!
Vă doresc să aveți parte de o zi plină de lumina și soare, în care să vă descoperiți puterea iubirii, a frumuseții și a credinței voastre lăuntrice, pentru a vă vindeca prin ele, breșele sufletești - prin care uneori, sau adesea, mintea vă hrănește nemulțumirile, neîmplinirile, fricile, ostilitatea și neîncrederea de sine. Să fie ziua de azi pentru voi, începutul conștientizării și eliberării puterii ce o purtați prin scânteia divina, în inimile și sufletele voastre, pline de măreție, puritate și frumusețe.

Dacă mintea te împiedică încă: - să-ți exprimi autenticitatea, - să-ți vezi cu claritate frumusețea, - să-ți asumi de-o potrivă atât experiențele benefice, cât și consecințele și neîmplinirile vieții, -să te simțiți împăcat și împlinit, etc - ELIBEREAZĂ-TE de negativitate, de constrângeri, de șabloane mentale, de prejudecăți, de iluzii și de fricile minții. Dedică-te vieții, lumii și semenilor tăi - prin curaj, iubire, credință și asumare - dăruindu-ți fără regrete valoarea: prin vocație, pasiune, entuziasm, experiențe și har.

Dedicarea și asumarea vieții prin credință și iubire, îți vor aduce de fiecare dată, valoarea și frumusețea în viață. Ele îți vor îmbogăți sufletul, îți vor finisa caracterul și îți vor dărui abundență și împlinire - dându-ți totodată și prilejul, de a susține și îndruma, îmbogățirea și abundența vieții celor din jur. Astfel, în loc de a fi trist, neîmpăcat, nemulțumit și nefericit - te vei simții împăcat, împlinit, fericit și plin de iubire. sk emoticon heart




IMAGINI DE POVESTE !!!

[latan.elena]

Sandor Kasza


DESPRE ÎMPLINIRE

Comunitatea conexiunii iubirii din inimile și sufletele noastre, reprezintă biserica fără ziduri, în care oamenii de toate credințele, ne adunăm eliberați de constrângeri, de dogme, de poveri, de prejudecăți și de fricile din mințile noastre - pentru a ne iubi fără așteptări, a ne sprijinii, a ne dărui prin har și a ne cinsti unii pe alții prin frumusețea scânteii și luminii divine din inimile noastre. Sfințenia noastră nu se manifestă prin apartenența la vreun crez sau cut, ci mai de grabă, prin eliberarea minții de prejudecăți, pentru a ne putea exprima și manifesta liber și autentic viața, prin convingeri, gânduri, și fapte - prețuind puritatea și frumusețea inimii fiecărei ființe care binecuvântează viața și creația divină, prin iubirea și prezența lor.
Dacă mintea se împotrivește manifestării acestei frumuseți interioare, și te împiedică încă: - să-ți exprimi autenticitatea și abundența, - să-ți vezi cu claritate frumusețea, - să-ți asumi de-o potrivă atât experiențele benefice, cât și consecințele și neîmplinirile vieții, - să te simțiți împăcat și împlinit, etc - ELIBEREAZĂ-TE de negativitate, de constrângeri, de șabloane mentale, de prejudecăți, de iluzii și de fricile minții. Dedică-te vieții, lumii și semenilor tăi - prin curaj, iubire, credință și asumare - dăruindu-ți fără regrete valoarea: prin vocație, pasiune, entuziasm, experiențe și har.
Dedicarea și asumarea vieții prin credință și iubire, îți vor aduce de fiecare dată, valoarea și frumusețea în viață, indiferent cine ești, ce valori ai, unde sau alături de cine trăiești. Sentimentele pozitive îți vor îmbogăți întotdeauna sufletul, îți vor vindeca rănile separării și însingurării, îți vor finisa caracterul și îți vor dărui puterea credinței, a abundenței și împlinirii - dându-ți totodată și prilejul, de a dărui, a îndruma, a călăuzi, a îmbogățirea și a susține prin ceea ce ești, abundența vieții celor din jur.
Când vei ști să alegi atitudinea credinței, a asumării și a iubiri - vei înțelege că TU ești mereu singurul pe care te poți baza, și că, de ești nemulțumit și decizi să alegi schimbarea - poți oricând prelua controlul asupra vieții tale, renunțând la a mai da crez, fricilor, amăgirilor și iluziilor minții. Când ai conștiința trează, știi pur și simplu că, oricând vei dori a-ți manifesta măreția în detrimentul decăderii și suferinței ființei tale - poți alege ca în loc de a-ți hrăni fricile, tristețea, neîmpăcarea, nemulțumirile și nefericirea - să adopți prin curaj, atitudinea asumării, a credinței, a pasiunii, a entuziasmului, a iubirii și a acțiunii pozitive - pentru a te simții împăcat, împlinit, fericit și plin de iubire.
Dacă șirul experiențelor suferinței și consecințelor negative ale vieții, ajung să-ți copleșească inima, trupul, sufletul și viața - transformându-se prin repetarea experienței suferinței: în corvoadă, în atașamente mentale față de suferință nevoia durerii, în victimizare sau în panică și depresii - este timpul să privești în adâncul sufletului tău pentru a vedea cauza durerii și a auto-crucificării. Lasă-ți rănile și traumele să ți se vindece, acceptând experiența iertării și a iubirii necondiționate.

Când te vei elibera de aceste poveri ale ne iertării, ce adesea inconștient le cari cu tine, - când vei accepta că, mai devreme sau mai târziu, rănile ce le provoci și ți le provoci, prin gândurile și judecățile tale, te vor ajunge din urmă, sau când durerile experiențelor negative și a înstrăinării de cei dragi te vor copleși - vei înțelege cât de mult rău ai lăsat în jur și câte traume ți-ai provocat prin ele. Când vei înțelege toate astea, și vei găsi puterea să privești în lăuntrul tău pentru a găsi și elibera esența ta divină - sufletul și inima ta, se vor vindeca de la sine. Atunci, viața ta va înflori prin credință și iubire.
De nu vei înțelege și, te vei simții îndreptățit să hrănești orgolii, iluzii sau ”dreptăți” nedrepte ale minții - și oricât de multă plăcere stupidă ai simți vărsându-ți năduful pe cei din jur și hrănindu-ți prin negativitate, ostilitatea - neputința ta de a te opune minții prin îmbrăcarea mantiei iubirii - vor da doar prilej fricii, de a te copleși. Strigătul de durere al neputinței tale și învinuirea celor din jur pentru nereușitele tale - sunt doar o scuză a minții, menit să te împiedice să-ți asumi cauzele și erorile alegerilor tale.
Oricât de mult te-ai împotrivii asumări și îndreptării propriilor carențe și erori, cauza lor este în tine și în convingerile ce-ti otrăvesc sentimentele și gândurile. Mai devreme sau mai târziu, și tu vei afla că - nimeni nu se poate substitui experiențelor și vieții tale, și nimeni nu va ști vreodată, care sunt lecțiile ce-ți sunt destinate. Le vei afla doar tu, prin suferințele tale, care se vor repeta până ce te vor copleși sau loviturile sorții pe care prin eschivă le vei atrage, te vor constrânge să le înveți și să le asumi, pentru a le manifesta prin convingerile, atitudinile, gândurile, emoțiile, alegerile, acțiunile și rezultatele vieții și trăirilor tale.
Ești singurul care-ți poți schimba experiențele, schimbându-ți convingerile și credințele care-ți ghidează gândurile, emoțiile și viața. Înțelege că toate cele pe care le experimentezi și le trăiești, se întâmplă cu un motiv bine definit, pe care tu trebuie să-l înțelegi. Tu ești cel care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să confrunți adevărul inimii cu fricile și slăbiciunile tale. Nu ai cum să te ferești de asta ! Prin ceea ce-ți este destinat (”bun” sau ”rău”), va trebui să înveți să accepți, să primești și să prețuiești. Altfel de vei continua să te eschivezi de asumare și responsabilitatea poverilor tale, vei pierde lecția, și într-un final, cel care va fi copleșit de suferințe, vei fi doar TU.
Dacă vei alege să împovărezi cu durerile tale și pe cei din jur, fără a avea un astfel de drept, află că suferințele tal se va înzecii, căci vei prelua în karma ta, și plățile pentru suferințele provocate lor. Când nemulțumirile sau suferințele lor ajung să te ”bântuie” - nu te minții că nu ai ce să faci... sau că toți ceilalți sunt de vină pentru viața pe care TU alegi să o duci! Înțelege că ești singurul responsabil pentru viața ta prin alegerile pe care le faci și le-ai făcut.
Poți încerca să te victimizezi la infinit, poți alege să-ți plângi de mila și poți căuta mereu câte un ”umăr” dispus să te asculte și să-ți cedeze inconștient energia ca tu să te hrănești pe nedrept cu ea - însă în Univers, nimic nu se obține gratuit sau fără a fi siliți la ”plăți ulterioare” pentru ceea ce luăm necuvenit.
De vrei să trăiești experiențe diferite cele care te nemulțumesc, detașează-te de convingerile tale vechi, și schimbă gândurile și așteptările tale. Învață întâi să sădești, și așteaptă cu răbdare, roadele ce ți se cuvin de drept. De vrei să reușești învață din pilda și atitudinea celor care au reușit, sau duc deja viața pe care ți-o dorești. Învață că minții îi este indiferent încotro își trimite energia prin mecanismele tale. Înțelege doar că TU ești artizanul vieții tale și cel care decizi, ce alegi, ce experiențe și ce convingeri hrănești prin energia emoțiilor tale.
Tu ești cel care prin gândurile pe care le exprimi - decizi, la ce experiențe (ale frumuseții sau durerii), canalizezi energia abundenței luminii sau a întunericului tău sufletesc, și prin ele, la ce consecințe te conectezi. Tu ești și cel ce decizi, cât de mult timp ești dispus să hrănești cu energia emoțiilor pe care le exprimi, stările tale sufletești și ce consecințe (favorabile sau potrivnice), alegi (conștient sau inconștient) să materializezi .
Orice stare ai alege să-ți induci, orice emoție ai hrăni, oriunde ți-ai conecta și canaliza prin gânduri energia, și indiferent de polaritatea trăirilor și emoțiilor tale - fii convins că ai nevoie să treci prin experiențele și consecințele pe care le atragi, pentru a te trezi, pentru a-ți înțelege calea, rostul și menirea sau pentru a te desăvârși prin cea ce ești și prețuiești!
sk

[latan.elena]

Daca vei incepe sa iti gestionezi in mod deliberat frecventa de vibratie pe care o emiti (prin gandurile si sentimentele tale), vei descoperi in scurt timp ca perioadele ascendente alterneaza cu cele descendente si ca sari cu usurinta de la o vibratie la alta. Aceasta etapa nu va dura insa mult timp, dupa care vei incepe sa te stabilizezi din ce in ce mai bine pe o frecventa superioara, apoi pe o frecventa inca si mai inalta, si asa mai departe.
Cand ai invatat sa mergi, tu ai avut nevoie de practica, dar ai reusit ! Exact la fel se petrec lucrurile si acum.
(R. Byrne)









Daca doresti sa iti creezi ziua de maine, fa o retrospectiva a zilei de azi inainte de culcare si fii recunoscator pentru toate momentele bune pe care le-ai trait. Daca iti doresti ca anumite lucruri sa se fi petrecut altfel, retraieste filmul evenimentelor asa cum ti-ai fi dorit sa se petreaca ele. Inainte de a adormi, spune-ti:
„Voi dormi profund si ma voi trezi plin de energie. Maine va fi cea mai frumoasa zi din viata mea.”
Noapte buna!
(R.Byrne)









Tu poti schimba calea pe care mergi. Altfel spus, poti transforma intunericul in lumina, sau lucrurile negative in lucruri pozitive. Ori de cate ori te focalizezi asupra lucrurilor pozitive, tu atragi mai multa lumina in viata ta, iar lumina elimina in mod natural intunericul.
Recunostinta, iubirea, gandurile, cuvintele si actiunile bune – atrag lumina si risipesc intunericul.
Umple-ti viata cu lumina pozitivitatii !
(R.Byrne)


Cum te simti atunci cand te afli in armonie cu Universul ?
Te simti la fel ca atunci cand plutesti pe apa.
Daca esti tensionat si te opui curentului, te vei duce la fund. In schimb, daca te abandonezi in totalitate apei, aceasta te va sustine si tu vei pluti la suprafata ei.
Aceasta este starea pe care trebuie sa o cultivi si care te poate pune intr-o armonie deplina cu Universul.
Renunta la tensiune si incepe sa plutesti !
(R. Byrne)

[latan.elena]

Iubirea este cea mai mare putere a noastra, aflata intr-o armonie desavarsita cu legea atractiei. Cu cat iubim mai mult, cu atat mai mare este puterea noastra. Cu cat simtim o iubire mai altruista si mai neconditionata, cu atat mai uluitoare devine puterea noastra.
Legea atractiei mai este numita si legea iubirii, intrucat reprezinta ea insasi un dar al iubirii pentru umanitate. Ea este legea care ne permite sa ne schimbam viata asa cum dorim.
Cu cat vom iubi mai mult, cu atat mai mare va fi puterea noastra de a ne crea o viata sublima, traita in bucurie si in armonie.
(R.Byrne)

[latan.elena]

Tu esti o fiinta umana mareata si magnifica.
Intre miliardele de oameni care traiesc pe aceasta planeta, nu mai exista o alta la fel ca tine.
Existenta ta este vitala pentru functionarea Universului, caci tu faci parte integranta din acesta.
Nimic din ceea ce exista nu ar putea exista fara tine !
(Rhonda Byrne)

[latan.elena]

Sandor Kasza‎


DESPRE MIRACOLUL MÂNTUIRII


Acolo unde există iubire, acolo și miracolele se întâmplă!
Iubirea este singura cale prin care ne descătușăm inimii și ne eliberăm sufletul din robia iluziilor, a traumelor și a fricilor minții. Până ce nu ne vom confrunta cu temerile care ne copleșesc și ne blochează claritatea rațiunii și Adevărul Inimii - vom continua doar să ne amăgim, încălcând angajamentele față de noi, față de sufletul nostru, față de cei ce ne vor binele, și față de cei pe care-i agresăm prin nemulțumirile și judecățile noastre (doar pentru că nu vrem să înțelegem că e firesc ca experiențele și lecțiile lor sunt diferite de ale noastre). Astfel, mântuirea se transformă în calea ce duce la trezirea conștiinței noastre Christice și la vindecarea de rănile și poverile noastre sufletești.

Prin a înțelege că mântuirea, își trage seva din iubire și din eliberarea sufletului nostru, de resentimente, ură, prejudecăți, negativitate și griji - vom fi capabili să evităm frustrările, orgoliile și prejudecățile minții, atunci când - încearcă prin diverse tertipuri, motivele sau prin obiecțiile și scuzele pe care ni le servește, să-și justifice ostilitatea, nemulțumirile, răutatea, și suferințele prin care trecem și justețea de a se revolta împotriva lumii. Gândurile noastre însă, sunt născute din programele mentale și din convingerile care ne induc gândurile, emoțiile, acțiunile și atitudinea față de viață și semeni.

Prin asimilarea non-valorilor prin educație, prin preluarea unor credințe potrivnice binelui nostru (neverificate prin filtrul experiențelor proprii și lipsite adesea de iubire), prin rezistența la schimbare și prin lipsa auto-formării și corectării unor programe mentale ce ne aduc deservicii - nu facem altceva, decât să ne lăsăm programați pentru eșec, și experiențele suferinței.

Într-o lume a hazardului, a goanei materiale, a înavuțirii cu orice scop și prin orice mijloace, a imoralității și a lăcomiei umane - sufletul devine tot mai captiv în închisoarea psihologică minții înstrăinate de iubire, toleranță și credință. Rămași captivi și atașați de resentimente, suferințe, nemulțumiri, ostilitate, judecăți și griji, uităm adesea de valori morale, de toleranță și iubire, care definesc tocmai natura noastră umană. Astfel mânați de iluzia fericirii proiectată departe de inima și sufletul nostru, ne trezim adesea copleșiți de griji, într-o lume rece și surdă la strigătele noastre de disperare.

Orbiți de ură, de frici, de neîmpliniri, de lipsa de speranță, de neîncredere, etc - mânați de încrâncenarea de a obține și dobândi bunuri materiale și de unicul scop de a avea ”succes” - aproape ca nu observăm cum scânteia divină din noi se stinge imperceptibil și dureros, transformându-ne în ”roboți umani” lipsiți de umanitate, iubire, de toleranță, de credință, de iertare și de curaj - programați însă, pentru ură, ostilitate, frică și revoltă sufletească împotriva Dumnezeului din noi și din semenii noștri.

Fără să ne dăm seama, prin comportamentul nostru ostil - exprimăm dorința noastră subconștientă, de a-i vedea și pe ceilalți în situația de a resimți suferințele noastre. Aceste gânduri însă reflectă convingeri subconștiente care maschează lipsiți noastră de iubire. Fără a conștientiza aceste porniri întunecate ale noastre nu vom înțelege nici modul în care prin negativitatea, nemulțumirile și neîmplinirile noastre, contaminăm și împovărăm cu negativitate și ura sufletele celor cărora ne plângem sau își oferă ajutorul de a ne călăuzi sau alina suferința..

Când vom reintra în împărăția inimii și o vom dezgropa din maldărul de mizerii în care am lăsat-o sufletește îngropată, și când vom redeveni toleranți și-i vom accepta pe ceilalți așa cum sunt, ne vom reaccepta și pe noi, prin blândețe, îngăduință, iertare toleranță, compasiune și iubire. Până atunci însă, avem nevoie să ne învățăm lecțiile de viață și să ne înțelegem cauzele sufletești ale resentimentelor și suferințelor noastre.

Fără să iubim, și fără să învățăm să recunoaștem iubirea, vom trece de fiecare dată pe lângă ea, atunci când o primim, fără s-o înțelegem și s-o prețuim. Astfel fără energia și valoarea ei, vom rămâne doar niște biete ființe instinctuale, rătăcite și speriate, plini de răni și griji - speriați de tot ceea ce se mișcă lângă noi - bântuiți de coșmarurile plămădite prin ”somnul rațiuni” noastre.

Doar de ne vom accepta ”asceza” sorții, prin cumpătare și echilibru, fără însă a ne pierde sufletul frumusețea, valorile, autenticitatea, , credința, toleranța, iubirea și umanitatea - vom putea intra în ”Împărăția Cerului” ce sălășluiește în inima noastră, pentru a renaște prin Spirit, ca suflet întrupat în Ființă de Lumină.

Adevărata credință, fericirea sau mântuirea de poverile noastre sufletești, n-o vom recunoaște, n-o vom vedea, nu o vom înțelege și n-o vom găsi: - nici în lume, - nici în ceilalți și - nici în lucrurile materiale după care tânjim. O vom recunoaște în afară, doar după ce le vom sădi și le vom cultiva și îngriji în noi, pentru a se desăvârși ca valori, credințe și convingeri intrinseci, și ale minții. Atunci, mintea ne va îngădui să vedem și să recunoaștem lumina și frumusețea, privind prin ochii propriei frumuseți și iubiri, oamenii și lucrurile pe care acum posibil încă, să le detestăm, să le respingem prin critici, judecăți, ostilități și învinuiri.

Când vom ști iar, să privim și să vedem frumusețea în lucruri și în oameni (renunțând la a căuta greșeli, scuze, justificări sau vini), înseamnă că ne-am regăsit frumusețea și abilitatea de a ne prețui. Când ne regăsim frumusețea interioară și o manifestăm în afară, în noi se produce miracolul transformării sufletești, și ne trezim lumina iubirii și a inimii, prin renașterea scânteii divine din noi. Atunci vom experimenta abundența iubirii și ea se va revărsa în mod firesc în afară, pe preaplinul sufletului nostru, fără a ne mai fi teamă de experiența insuficienței sa traumei pedepsei, izvorâtă din trauma durerii și din frica minții de a nu greși.

De vom continua să ne hrănim fricile și prejudecățile, și de ne vom susține prin convingeri și credințe negative - gândurile, emoțiile și dreptatea minții - nu vom face altceva, decât să ne hrănim nemulțumirile și să NE ÎMPOTRIVIM VIEȚII, rămânând plini de ură, ostilitate și frici.

Atunci însă, când fricile minți dispar , iar sufletul își găsește din nou împăcarea împăcarea, intrăm în ”împărăția cerului” și în armonia cu Sursa divinului din noi. Atunci ne mântuim pe deplin de poverile sufletești și ale vieții, și ne aflăm în Adevărul inimii și al Sinelui nostru. Când vom înțelege că: - vibrația energiei vitale a iubirii, este esența vieții, a devenirii și a fericirii noastre vom înțelege și faptul că fericirea, împlinirea și măreția noastră, stau: - în putința noastră, de a crede, a fi și a face în permanență ceea ce iubim, și - în a iubi tot ceea ce experimentăm, suntem, facem avem și trăim.
sk

[latan.elena]

• Nimic nu este intamplator...
  
  
  
• 
  
  
  N.D.Walsch - Nimic nu e întâmplător
• 
  
  
  OAMENII NU SE ÎNTÂLNESC ÎNTÂMPLĂTOR
• 
  
  
  NIMIC NU ESTE ÎNTÂMPLĂTOR
• 
  
  
  Nimic nu este intamplator In viata

[latan.elena]

Poemul „Păpuşa” a fost compus de Marquez atunci când a fost diagnosticat cu cancer. El a trimis aceste cuvinte celor mai apropiaţi prieteni ai săi, ca un semn de rămas-bun, ca o radiografie a unei vieţi frumos trăite.




„Daca Dumnezeu ar uita pentru o clipa
ca sunt o papusa de carpa,
si mi-ar darui o farama de viata,
probabil nu as spune tot ce gandesc,
dar cu siguranta as gandi tot ce spun.
As aprecia lucrurile nu prin ceea ce valoreaza,
ci prin ceea ce semnifica.
As dormi putin si as visa mult,
deoarece cu fiecare minut in care inchidem ochii
pierdem 60 de secunde de lumina.
As merge cand altii se opresc,
m-as trezi cand altii dorm.
As asculta cand ceilalti vorbesc,
si cum as mai savura o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar darui putina viata,
mi-as pune haine simple,
m-as intinde la soare pe burta,
dezvelindu-mi nu numai corpul, ci si sufletul.
Doamne, daca as avea o inima,
Ti-as scrie toata ura pe o bucata de gheata
si as astepta sa iasa soarele.
As picta pe stele un poem de-al lui Benedetti,
cu un vis al lui Van Gogh;
si un cantec al lui Serrat ar fi serenada
pe care as oferi-o lunii.
As uda trandafirii cu lacrimile mele
ca sa simt intepatura dureroasa a spinilor
si sarutul vindecator al petalelor.
Doamne, daca as avea un crampei de viata
nu as lasa sa treaca o zi
fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc.
As convinge fiecare femeie si fiecare barbat
ca el imi este cel mai drag
si as trai indragostita de iubire.
Le-as arata oamenilor cat de mult gresesc
daca cred ca nu se mai indragostesc cand incep sa imbatraneasca,
nestiind ca, de fapt, imbatranesc atunci cand nu se mai indragostesc.
Unui copil i-as da aripi,
dar l-as lasa sa invete singur sa zboare.
Pe cei in varsta i-as invata ca moartea nu vine o data cu batranetea,
ci o data cu uitarea.
Am invatat atatea lucruri de la voi, oamenii.
Am invatat ca toata lumea
vrea sa traiasca pe culmea muntelui
nestiind ca adevarata fericire este sa urci panta.
Am invatat ca, atunci cand un nou-nascut
strange in pumn pentru prima data
degetul tatalui sau, il va tine strans pentru totdeauna.
Am invatat ca un om are dreptul sa-l priveasca pe altul de sus
numai atunci cand il ajuta sa se ridice.
Am invata atatea lucruri de la voi,
dar de fapt nu-mi vor folosi mai deloc,
caci din nefericire, cand ma vor pune in cutia aceea, o sa mor.”

[latan.elena]

Un om a murit subit.
Deodata L-a vazut pe Dumnezeu apropiindu-se de el, cu o valiza in mana si spunandu-i…
Fiul meu, e timpul sa mergem…
Omul L-a intrebat pe Dumnezeu:
De ce asa curand? Aveam atatea planuri…
Imi pare rau, fiule… dar acum este momentul plecarii tale.
– Dar uita-te! Ce ai in valiza? Ceea ce ti-a apartinut?
Ce mi-a apartinut? Vrei sa spui lucrurile mele, hainele, banii?
– Imi pare rau, fiule, dar lucrurile materiale pe care le-ai avut nu ti-au apartinut niciodata. Au apartinut pamantului.
Atunci sunt amintirile mele?
– Imi pare rau, fiule, dar acestea nu mai vin acum cu tine. Ele nu ti-au apartinut niciodata. Au apartinut timpului.
… Atunci talentele mele?
Imi pare rau, fiule, dar nici acestea nu ti-au apartinut. Au apartinut circumstantelor.
Atunci prietenii mei, membrii familiei mele?
Imi pare rau, fiule, dar ei nu ti-au apartinut. Au apartinut drumului tau prin viata.
Dar sotia si copiii mei?
Imi pare rau, fiule, dar ei nu ti-au apartinut. Au apartinut inimii tale.
Atunci trupul meu?
Nici acesta nu ti-a apartinut niciodata. A apartinut taranei din care a fost luat.
Atunci e sufletul meu?
– Imi pare rau, fiule, dar sufletul nu ti-a apartinut. Sufletul tau imi apartine Mie.
Atunci omul smulse valiza din mana lui Dumnezeu si o deschise.
ERA GOOOOALA.
Cu o lacrima de dezamagire, omul il intreba pe Dumnezeu:
– Nu am avut niciodata nimic?
– Ba da, fiule…
Fiecare din momentele pe care le-ai trait au fost numai si numai ale tale…
Tot ceea ce ai intreprins in viata este al tau. Numai faptele tale merg acum cu tine si vor trage de la sine dupa cantarul dreptatii ceea ce a fost bun sau rau.
Viata este doar un moment. Un moment care e numai al tau. Este o calatorie plina de libertate ce-ti da sansa sa alegi ceea ce trebuie sa faci. Tot ceea ce ai facut, tie ti-ai facut. Daca ai facut bine, bine vei avea, si multime de martori vor marturisi pentru tine, pentru binele facut si vei fi pomenit in veac cu bucurie de toti cei pe care i-ai bucurat.
Insa de-ai facut rau, cu ce te vei alege? Cum vor marturisi ce-i ce ti-au fost in preajma despre tine. Cum ti se va arata cu degetul faptele tale rele, care pe langa faptul ca le-ai facut, le-ai si inmultit printr-un exemplu prost.
Si acum, hai sa mergem…
Daca ti-a placut, trimite cuiva drag pe care-l simti ca alearga dupa acele lucruri care nu incap in valiza!

[latan.elena]