" Apa nu se opune. Apa curge. Când îţi înfigi mâna în ea, tot ce simţi este o mângâiere. Apa nu este un zid solid, nu te va opri. Dar apa merge întotdeauna unde vrea să meargă, şi nimic în final nu se poate opune. Apa e răbdătoare. Apa care picură poartă o piatră. Aminteşte-ţi asta, copila mea. Aminteşte-ţi că eşti pe jumătate apă. Dacă nu poţi trece printr-un obstacol, du-te în jurul lui. Apa face."
Margaret Atwood
Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.03.2018 la 11:14.
"Mai devreme sau mai tarziu, Lumea se va întoarce la poezie, la izvoarele ei. E prea multa lume insensibila fata de marile minuni ce le întâlnim în fiecare zi… Avem nevoie de cât mai multi oameni cu suflet de poet."
"Poezia exprima cel mai curat si mai inalt tot ceea ce are omul luminat in el.
O strofa de poezie face mai mult, adesea, decat un tratat intreg de filosofie.
Asa cum Ingerii se exprima sau mai bine spus, limba lor e muzica, tot astfel pentru oameni limba lor adevarata este poezia."
Arhiepiscopul Iustinian Chira, "Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice"
"Toată creatura cântă.
Cântă soarele şi luna, cântă stelele şi lumina.
Întreg spaţiul răsună de o armonie sfântă, pe care urechea noastră nu o poate cuprinde.
De o miraculoasă simfonie este plin tot universul.
Pentru că în univers nu domneşte haosul, ci ordinea şi disciplina.
Toate, cerul şi pământul, când ascultă de legile date de Creatorul lor, formează în spaţiu o desăvârşită simfonie.
Deşi s-ar părea că dincolo de atmosfera Pământului domneşte întunericul şi tăcerea, nu este aşa.
Aceasta este numai aparent, pentru că organele pe care le avem noi, urechea şi ochiul, au o putere de percepere limitată. În afară de ceea ce auzim sau vedem noi, există o infinită bogăţie de sunete şi culori, care vibrează mereu şi cântă.
Tăcerea şi întunericul absolut domnesc numai în iad, care este numit de Hristos întotdeauna „întunericul cel din afară, unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor” (Matei 25, 30).
Acolo niciodată nu se aud cântece armonioase şi frumoase. Acolo sunt sunete haotice care chinuiesc şi înspăimântă permanent. Nici lumina nu este acolo o lumină care mângâie şi încălzeşte, ci este o lumină moartă, neîntâlnită în spaţiul creat de Dumnezeu, unde şi lumina şi sunetul sunt create ca să provoace fericirea şi o linişte desăvârşită tuturor credincioşilor."
Arhiepiscopul Iustinian Chira, "Colo’n sus în vremea aceea"
„Raiul pe pământ este o alegere pe care trebuie să o faci, nu un loc pe care trebuie să-l găseşti.”
Wayne Dyer
„Bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul cuiva se modelează datorită sufletului altcuiva.”
Rabindranath Tagore
„Iubirea, strop al cerului picurat în inimile noastre.” – Victor Hugo
Stanka Kordic ~ Abstract/Realist figu
''Deschide-ţi mintea. Nu eşti un prizonier. Eşti o pasăre în zbor, ce îşi caută visurile în ceruri.''
Haruki Murakami
"Precum vedem albinele spre toate cele ce răsar slobozindu-se şi din toate cele de treabă luând, toată această preafrumoasă lume e plină de miere şi de lapte, de nectar şi de ambrozie."
Dimitrie Ţichindeal
" Putem vorbi în flori?
Va fi mai uşor pentru mine să înţeleg."
Nayyirah waheed
Camelia Gherman
Avem cu toţii o poveste frenetică, care descoperă sau care acoperă… ceva… De ce unii dintre noi primesc o a doua şansă? Vom vedea… Destinul are propria lui hartă, indiferent unde ne vom afla el ne va găsi, îşi va îndeplini misiunea, iar dacă ne va observa dezordonaţi în adevăr, ne va educa prin el, ne va tolera de multe ori sau ne va exila… Noi, oamenii, slujbaşi sau încoronaţi ai iubirii, din păcate şi ai urii, bine ar fi să ne amintim că Timpul nu iartă, că nu se tocmeşte; nu face altceva decât să plece şi să nu se mai întoarcă. Şi-atunci, să nu ne dăm repede şi cu totul Întunericului Sufletului, care adăugat minciunii, răzbunării, răutăţilor de tot felul…, poate face stricăciuni fără de întoarcere… Dedic acest poem tuturor mâinilor care au încălzit o inimă îngeţată, care au însoţit o inimă orbită; care au şoptit unei inimi asurzite; acelora care s-au oprit, au ridicat de jos, din pământul durerii o inimă pierdută, şi n-au cerut nimic la schimb, decât au îngrijit-o, clădindu-i cu răbdare cea de-a doua şansă… Cine sunt acele „mâini”? Prietenii, vlăstare din aripa îngerilor.
Momentan sunt 58 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 58 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Marcaje