''Dacă focul meu nu este mare, el este, totuşi, adevărat şi poate că unii îşi vor aprinde candela de la flacăra lui.''
A.W. Tozer
''Dacă focul meu nu este mare, el este, totuşi, adevărat şi poate că unii îşi vor aprinde candela de la flacăra lui.''
A.W. Tozer
„Acea plăcere care este în acelaşi timp cea mai pură, cea mai înălţătoare şi cea mai intensă, provine, cred, de la contemplarea frumosului.”
Edgar Allan Poe
Raff Boyadjian, 1948 | Tutt'Art@ | Pittu
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.01.2018 la 22:17.
Le mage
Dacă timpul ar avea degete
"Degetele
sunt pași de timp prin om.
Degetele le desfacem simetric din piept.
Cu degetele ne prindem de mâini de părinți.
Cu degetele învățăm să numărăm timp.
Cu degetele calculăm și ne socotim.
Cu degetele ne împerechem mâinile.
În degete ne strecurăm inele cu sfinți.
Cu degetele ne mângâiem, ne îmbrățișăm.
În degete ne scurgem dor.
Degetele le împreunăm în pocale de lacrimi.
Cu degetele arătăm strâmb și ne arătăm drept.
În degete de copii ne sprijinim corpul greu.
Degetele le împletim simetric pe piept.
Dacă timpul ar avea degete,
oare ar fi pași de oameni
ţinându-se de mâini?"
Nichita Stanescu
Dialog cu oda în metru antic
Cea mai mare pedeapsă a noastră,
cei care suntem,
e lumina prin care fluieră un răsucit de înger
tulburător,
halucinanta natură,
timpul absorbitor,
mirosul de viaţă pe care-l are secunda,
mâncarea cumplită la Cina cea de taină.
Ah, ce întâmplare şi viaţa noastră!
Ce întâmplare verdele de pe iarbă.
Ce accident de suflet calul alb pe colină.
Supuşi cuvântului, de verb mă rog,
du-mă odată din groaza vieţii,
du-mă, du-mă,
şi nu mă mai pedepsi
şi mie nu mă mai redă-mă!
''Iartă multe lucruri celorlalţi, nu-ţi ierta nimic ţie.''
Alexander Pope
''Iertarea este forma supremă a iubirii.''
Reinhold Niebuhr
''Iertarea este mireasma pe care violeta o lasă pe călcâiul care a strivit-o.''
Mark Twain
,,Iertarea înseamnă a te ridica mai presus decât cei ce te-au insultat.''
Napoleon Bonaparte
''Iertarea este cea mai aleasă floare a victoriei. ''
(proverbe arabe)
Ultima modificare făcută de latan.elena; 20.01.2018 la 12:27.
Nichita Stanescu
Cântec
M-a uitat Dumnezeu, gândindu-mă
până când gândul
mi-a devenit trup.
M-au uitat frunzele
adumbrindu-mă
până când nevăzutul
mi-a devenit văzut.
Stau ca și cum cineva
ar trebui să-și aducă aminte de mine
și-ntre timp, ros de aer și nins
mi se stinge lumina-n oricine.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 20.01.2018 la 21:30.
''...ne modelăm viața nu doar prin ceea ce facem, ci, mai ales, prin ceea ce nu facem. Prin ceea ce nu îndrăznim să îndrăznim, să dorim, să visăm.''
Octavian Paler: “Calomnii mitologice”
Momentan sunt 129 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 129 vizitatori)
Marcaje