''Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un prieten nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sunt ascunse în el însuşi.''
Benjamin Disraeli
''Cel mai mare lucru pe care-l poţi face pentru un prieten nu este să-i dai din bogăţiile tale, ci să i le scoţi la iveală pe cele care sunt ascunse în el însuşi.''
Benjamin Disraeli
Almina Madau
"Cautand in Suflet"
''Si atunci ma intreb cine sunt.
Si gol fara oglinzi,
Imi caut in suflet,
un suflet fragil,
o radacina.
Si gasesc ramuri
grefate de timp,
seminte cazute
purtate de vant,
si altele lasate de mii de pelegrini,
pe care le adapostesc: nefericire sau noroc
gasesc in trunchi!
Si ma intreb ce sunt.
Si gasesc fructe
unele verzi si altele coapte
unele suculente,
altele uscate si searbade.
Si simt miresme
de ace de brad,
de sare si de soare,
si de pamant;
a vinului aroma simt,
si mirosul ploii.
Si gol ma intreb cine sunt.
Si caut formele ancestrale
ale celulelor incolore,
forjate de viata si de spirit,
crampeie ale inimii in caleidoscoape.
Si tot nu inteleg cine sunt.
Se simte tempoul respiratiei, care tacit asculta.
Pune-ti haina, suflet al meu,
Continua-ti drumul!''
Cobor in fiecare dimineata in gradina din suflet si culeg o floare de lumina pe care o daruiesc cu smerenie. Asa castig pierzand.
Elena L.
''Sentimentelor noastre le place să se joace de-a v-aţi ascunselea; şi ce e ciudat este că ele ne găsesc întotdeauna, şi adesea ne găsesc chiar în momentele în care, obosiţi, ne-am hotărât să ne oprim din joc...''
Barbara Brussa
Paintings of Duy Huyn
Magda Isanos
Doamne, n-am ispravit
Doamne, n-am isprăvit
cântecul pe care mi l-ai şoptit.
Nu-mi trimite îngeri de gheaţă şi pară
în orice sară.
Nu pot pleca. Arborii îmi şoptesc;
florile calea-mi aţin şi mă opresc.
Despre toate-am început o cântare
de laudă şi naivă mirare.
Oamenilor voiam să le las
sufletul meu, drept pâine la popas,
drept păşune, livadă şi cer.
Tuturor acelora care nu mă cer
şi nu mă cunosc, am vrut să le fiu
o candelă pentru mai târziu.
Căutam în iarbă şi-n mohor
tainele ascunse tuturor.
Mă uitam în fântână şi-n iaz,
şi-ascultam – îndelung – sub brazi…
Atunci au venit îngerii şi m-au chemat.
Doamne, nu pot pleca, n-am terminat!
Deschide colivia, fă să zboare
cântecele mele nerăbdătoare.
Sursa:
Poezie Muzica Pictura | wikipedlia | Pagin
” Cele mai bune si mai frumoase lucruri din această lume nu pot fi văzute sau atinse … acestea trebuie să fie simțite de către inimă ! ”
Helen Keller
Carrie Vielle | Carrie Vielle | Pinterest |
Ultima modificare făcută de latan.elena; 13.12.2017 la 22:45.
Aceasta este adevărata convertire:
o focalizare a tuturor energiilor sale într-un singur punct,
şi acest punct este Prezenţa divină
căreia omul i se oferă şi i se abandonează.
Este o Prezenţă de Iubire lucrătoare
şi omul, deschis cu totul şi receptiv,
va recunoaşte îndată modul lui Dumnezeu de a lucra şi „metoda” Sa.
Dificultatea în această Lucrare a omului,
să nu uităm, singura sa Lucrare,
este deschiderea fără condiţii,
fără nici un amestec din partea egoului,
acceptarea nudă a realităţii momentului aşa cum este,
în liniştea absolută a minţii.
Alphonse Goettmann – Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om
Sursa:http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2010_1.htm
''Ideile muzicale îmi invadează mintea și mă răscolesc ca și bătaia din aripi a fluturilor și tot ceea ce am de făcut este să întind mână și să incerc să îi prind.''
Charles Gounod
Cosmic Flower by Jordan Lynn Gribble
''Când suntem tacticoşi şi înţelepţi, observăm că numai lucrurile măreţe şi merituoase au o existenţă permanentă şi absolută, iar măruntele temeri şi plăceri nu sunt decât umbra realităţii. Această perspectivă este întotdeauna însufleţitoare şi sublimă.''
Henry David Thoreau
"Cînd toate idealurile curente, moral, estetic, religios, social etc. …, nu mai pot directiona viata si nu‑i pot determina o finalitate, atunci cum se mai poate mentine viata spre a nu deveni neant? Numai printr‑o legare de absurd, prin iubirea inutilului absolut, adică a ceva care nu poate lua o consistentă, dar care, prin fictiunea lui, poate să stimuleze o iluzie de viată.
Aceluia care a pierdut totul nu‑i mai rămîne în viată decît pasiunea absurdului. Căci ce îl mai poate impresiona pe el din existentă? Ce seductii? Unii zic: sacrificarea pentru umanitate, pentru binele public, cultul frumosului etc. Nu‑mi plac decît oamenii care au lichidat — chiar pentru scurt timp — cu aceste lucruri. Numai aceia au vietuit în mod absolut. Si numai ei au dreptul să vorbească despre viată.
Poti reveni la iubire sau la seninătate. Dar revii prin eroism, nu prin inconstientă. O existentă care nu ascunde o mare nebunie n‑are nici o valoare."
Emil Cioran
Momentan sunt 18 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 17 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje