Elena Latan

[latan.elena]

... A cunoaşte. A iubi înc-o dată, iar şi iară
a cunoaşte-nseamnă Iarnă ... a iubi e Primăvară.
... A iubi - aceasta vine tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi. Care-i drumul? Ce te-ndeamnă?
A cunoaşte - ce înseamnă? A iubi - de ce ţi-e teamă?
... Printre flori şi-n mare iarbă?
Printre flori şi-n mare iarbă, patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit, cu rumoare şi ardoare
de albine re-ncarnate.
... Înc-odată, iar şi iară, a iubi e Primavară ...

Primăvară - poezie de Lucian Blaga

[latan.elena]

Doamne, nu ştiu ca să cer de la Tine.
Tu singur ştii ce-mi trebuie.
Tu mă iubeşti mai mult decât mă pot iubi eu.
Dă-mi să-mi văd nevoile mele
care sunt ascunse de mine.
Nu îndrăznesc a cere nici cruce, nici mângâiere,
numai să stau în faţa Ta,
Inima mea îţi este deschisă.
Pun toată nădejdea mea spre Tine.
Tu vezi nevoile mele pe care eu nu le ştiu,
vezi şi fă cu mine după mila Ta.
Zdrobeşte-mă şi mă vindecă.
Loveşte-mă şi mă vindecă.
Mă cuceresc şi tac înaintea voii Tale celei sfinte
prin judecăţile Tale cele nepătrunse de mine.
Mă duc pe mine spre jertfă Ţie.
N-am dorinţă afară de a împlini voia Ta.
Învaţă-mă să mă rog,
Însuşi Te roagă întru mine.
Amin.

Antonie, Mitropolit de Suroj


(Antonie de Suroj - Scoala rugaciunii, trad. Irineu Slãtineanu;
pe site: (aici) )



http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm

[latan.elena]

'' Vorbeste despre tine cu smerenie, ca nu cumva cel mai inalt adevar al tau sa fie interpretat in mod gresit, ca o laudarosenie.
Vorbeste bland, ca nu cumva sa se creada ca incerci doar sa captezi atentia.
Vorbeste cu bunatate, pentru ca toti sa poata cunoaste dragostea.
Vorbeste deschis, ca nu cumva sa se creada ca ai ceva de ascuns.
Vorbeste sincer, ca sa nu fii inteles gresit.
Vorbeste adesea, astfel incat cuvantul tau sa nu fie uitat.
Vorbeste cu respect, ca nimeni să nu fie jignit.
Vorbeste cu dragoste, astfel incat fiecare silaba sa vindece.''


''Fa din viata ta un dar! Aminteste-ti mereu că tu esti darul ! Fii un dar pentru oricine care-ti intră in viata si pentru oricine in a carui viata intri. Fii atent sa nu intri în viata altuia daca nu poti sa fii un dar. (Tu poti fi intotdeauna un dar, pentru ca intotdeauna esti un dar - desi uneori nu iti dai voie să stii acest lucru).
Cand cineva intra pe neasteptate in viata ta, afla ce dar trebuie sa primeasca acea persoana de la tine. De ce altceva crezi ca vine cineva la tine? Fiecare persoana care a venit vreodata la tine a venit sa primeasca un dar.
Primindu-l, el iti dă tie un dar – darul de a trai experienta si implinirea lui Cine Esti.
Cand vezi acest adevar simplu, cand il întelegi, vezi cel mai mare adevar dintre toate ! "

Neale Donald Walsch – "Conversatii cu Dumnezeu"

[latan.elena]

[latan.elena]

PRIMAVARA SUFLETULUI – Elena Birhala

[latan.elena]

Din înțelepciunea lui Lao Tzu








 Nu încerca să te adaptezi, realitatea are o problemă.

 Omul înţelept nu-şi calculează şansele. El îşi fixează ţelul şi apoi îl atinge.

 În cetatea în care se vorbeşte despre virtute înseamnă că virtutea nu există.

 A-i cunoaşte pe ceilalţi înseamnă înţelepciune. A te cunoaşte pe sine însuşi înseamnă înţelepciune su*perioară.

 Nu trebuie să ieşi afară ca să vezi mai bine, nici să priveşti de la fereastră. Mai bine zăboveşte înlăuntrul fiinţei tale. Cu cât te îndepărtezi mai mult, cu atât vei cunoaşte mai puţin.

 Ţine gura închisă şi astupă uşa privirii şi sunetului şi cât vei trăi, nu vei avea nici o neplăcere. Dar deschide-ţi gura sau fii prea curios şi vei fi toată viaţa în tulburări.

 Cine se îndoieşte de victorie pierde singur.

 Când voi renunţa la ceea ce sunt, voi deveni ceea ce aş putea fi.

 A şti, arătându-te neştiutor, înseamnă a fi desăvârşit. A nu şti, socotindu-te ştiutor, înseamnă a fi suferind.

 Secretul pentru a fi clarvăzător este să fii receptiv la cea ce este mic. Secretul pentru a fi puternic este să aperi ceea ce este moale şi plăpând.

 Cum poate fi percepută Entitatea divină? În forme minunate, minuni care ne taie respiraţia, miracole care ne inspiră teamă? Tao nu trebuie să ni se prezinte asfel. Dacă vreţi să îl percepeţi, îl veţi vedea pretutindeni, chiar şi în cele mai banale lucruri.

 Adevărata măreţie este aidoma apei. Apa este aceea care scaldă toate lucrurile. Ea alege locurile cele mai joase, dispreţuite de oameni.

 Numai dacă eşti neîntregit te vei împlini, numai dacă eşti îndoit te vei îndrepta, numai dacă eşti scobit te vei umple, numai dacă eşti învechit te vei înnoi.

 Eu am cu mine trei comori şi le păzesc cu străşnicie; cea dintâi se cheamă blândeţea, a doua se cheamă cumpătarea, iar cea de-a treia – modestia.

 Virtutea superioară este asemenea apei. Apa şi virtutea dăruiesc detaşate binefacerile lor tuturor fiinţelor şi lucrează fără luptă. Ambele se menţin în locurile pe care omul ignorant le dispreţuieşte: locuri joase, ranguri modeste. Când virtutea există iubeşte tot Pământul. În inima omului virtutea este vidul beatific. În binefacere, virtutea este fermecătoarea omenie. În vorbă este sinceritate. În administraţie este conducerea bună. În activitate este puterea realizatoare. În acţiune este timpul, stăruinţa, clipa cea mai prielnică. Singură virtutea lucrează fără luptă, astfel nu-şi face duşmani.

 Nu preaslăviţi decât pe oamenii cu adevărat aleşi şi poporul nu va lupta pentru măriri deşarte. Nu preţuiţi ceea ce este greu de câştigat dar efemer şi poporul nu va fura. Nu-i arătaţi nimic ce i-ar îmboldi excesiv dorinţa, şi inima nu i se va tulbura. Deci, iată principalele sfaturi ale înţelepciunii: golirea inimii de dorinţă, umplerea cu Tao, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporirea puterilor. Să caute să aducă mereu poporul dincolo de ştiinţă, dincolo de dorinţe, către nepieritoarea înţelepciune. Să împiedice pe cei ce ştiu, care sunt geniali, să lucreze numai din vanitate. De procedează aşa constant, fără să acţioneze, poporul va fi bine cârmuit.

 Cerul se întinde la nesfârşit. Pământul dăinuie la nesfârşit. Ele trăiesc etern pentru că nu fac din fiinţarea lor un lucru care să le fie propriu. Iată pentru ce înţeleptul îşi depăşeşte în totalitate personalitatea şi prin aceasta chiar îi dă valoare. Îşi transcende trupul şi chiar prin aceasta îl ocroteşte. El caută să nu aibe dorinţe şi prin aceasta chiar mai repede ajunge la Adevărul Ultim care este de fapt ţelul dorinţelor sale.

 Căutarea avidă a bogăţiilor nu are valoarea inestimabilă a moderaţiei. Mânuirea şi ascuţirea fără încetare a uneltei o face în final nefolositoare. Un palat plin cu aur şi pietre nestemate expune la pierderea totului. A avea onoruri, bogăţie şi a fi mândru de ele înseamnă a chema nenorocirea. Dimpotrivă, dacă se adună merite nepieritoare, rămâne renumele chiar şi atunci când corpul fizic piere. Aceasta este Calea Supremă a Cerului care conduce la libertate şi înţelepciune.

 În vârful picioarelor nu se poate sta neclintit. Cu picioarele încrucişate nu se poate merge. Atribuindu-şi valoare, nimeni nu străluceşte. Mulţumitul de sine ce stagnează nu este stimat. Prin laudă de sine nimeni nu are merite. Saturând ambiţia, se scurtează traiul. Ca schilodirea şi dejecţiile trupului sunt pentru Tao toate aceste lucruri.

 Bunul călător nu lasă urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu se slujeşte de instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseşte de încuietori şi totuşi nu se poate deschide ceea ce el a închis. Cel ce ştie să lege nu se foloseşte de funii, dar nu se poate desface ceea ce el a legat. În felul acesta înţeleptul e ajutor şi sprijin pentru toţi oamenii care merită să fie îndrumaţi. El este ajutor şi sprijin pentru toate lucrurile, care au nevoie, fără a dispreţui pe vreunul. Se poate spune că mintea lui e de două ori luminată. Omul superior e un bun îndrumător pentru cel ce încă nu este. Omul obişnuit este unealta modelabilă a înţeleptului. Cel ce nu-şi cinsteşte pe îndrumătorul său şi cel ce nu iubeşte unealta de care se foloseşte, cu toate că se poate numi el însuşi “înţelept”, este de fapt adâncit în eroare. Acest adevăr este tot atât de însemnat pe cât este de subtil.


http://justme0791-love-is-life.blogs...i-lao-tzu.html

[latan.elena]

Parintele Teofil Paraian


"Ştiţi ce înseamnă să iubeşti pe cineva?
Să-l aduci în tine.
Să nu-l laşi lângă tine.
Să nu-l laşi departe de tine.
Să-l aduci aproape de tine.
Să-l îmbrăţişezi.
Să-l transferi din afară înlăuntru.
Să-l aduci în suflet.
Să poţi zice:
„Te port în mine, te port în suflet, te port în visuri, te port în braţe”.
Şi dacă nu spui lucrul acesta şi dacă nu poţi spune lucrul acesta, să ştii că nu iubeşti.
Nu-i iubeşti nici pe cei despre care crezi că-i iubeşti.
Nu-i iubeşti pe aceia de care vrei să scapi. Nu-i iubeşti pe aceia pe care nu-i apropii. Nu-i iubeşti pe aceia pe care nu-i ajuţi.
Nu-i iubeşti pe aceia pe care nu-i mângâi. Nu-i iubeşti pe aceia pe care-i bruschezi.
Să luăm aminte la toate lucrurile acestea şi să ştim că iubirea aduce şi durere când nu poţi face ceva pentru omul pe care-l iubeşti.”

[latan.elena]

Iubirea este aripa daruita de Dumnezeu sufletului, pentru ca sa urce pana la El. - Michelangelo -








Iubirea ne deschide calea spre spiritualitate, spre armonia sufletelor si frumusetea universului, caci doar iubirea se daruie neconditionat, fara teama de sacrificiu si fara a pretinde nimic in schimb. Si astfel il inalta si il innobileaza pe om. „Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire” spune apostolul Ioan







"Iubirea este inrudirea omului cu Dumnezeu.Ea uneste la maxim persoanele umane fara sa le confunde.In iubire se arata plenitudinea existentei."Dumitru Staniloae

[latan.elena]

"Încurajat să intru în mine însumi, călăuzit de Tine,
am intrat în adâncul inimii mele...
O, Adevăr veşnic şi Iubire adevărată şi scumpă Veşnicie!
Tu eşti Dumnezeul meu,
după tine suspin ziua şi noaptea...
Târziu de tot Te-am iubit,
O, Frumuseţe atât de veche şi atât de nouă,
târziu de tot Te-am iubit!


Şi iată, Tu erai înăuntrul meu şi eu eram afară,
şi acolo Te căutam...


Tu erai cu mine şi eu nu eram cu Tine.
Mă ţineau departe de Tine acele creaturi care,
dacă nu ar fi în Tine, nici măcar nu ar exista.
M-ai chemat, ai strigat, ai spart surzenia mea.
M-ai luminat, m-ai străfulgerat şi, în cele din urmă,
ai vindecat orbirea mea.
Ai suflat peste mine parfumul Tău
şi eu l-am respirat şi acum mă topesc după Tine.
Te-am gustat şi acum mi-e foame şi sete de Tine!".


Sf. Augustin








Dacă cele create sunt atât de frumoase, cu atât mai frumos va fi Creatorul lor.(Sf. Augustin )







Sf. Augustin i-a spus o povestire inteleapta si minunata, unui barbat care l-a infruntat cu privire la logica cerului. „De ce nu ma face Dumnezeu un om bogat? M-am rugat de nenumarate ori pentru bani si Dumnezeu nu-mi raspunde la rugaciuni.”Sf. Augustin l-a intrebat ce ar face daca ar deveni bogat. Barbatul a raspuns:„As avea pamant si as avea oameni care sa lucreze pentru mine. Eu as fi cel care conduce.”„Si cum e viata ta de om sarac?”, l-a intrebat Sf. Augustin.„Am familia mea. Am prietenii mei. Muncim cu totii din greu. Dar toti suntem saraci.”„Pai, pot intelege de ce Dumnezeu ti-a raspuns la rugaciuni, cu o intelepciune atat de mare”, i-a spus Sf. Augustin.„Dumnezeu nu mi-a raspuns deloc la rugaciuni. Sunt în continuare un om sarac.”„Nicidecum. Esti un om foarte bogat. Doar ca Dumnezeu nu ti-a daruit aur. Dar, refuzand sa-ti dea aur, El te-a impiedicat sa devii lacom, abuziv si arogant. De ce ti-ar da Dumnezeu ceva care sa te ajute sa le faci rau oamenilor pe care ii iubesti? Refuzand sa-ti dea aur – si numai aur – Dumnezeu ti-a ingaduit sa fii bogat în spirit. Esti bun, generos, iubitor si iubit”.Barbatul s-a uitat la Sf. Augustin, apoi a izbucnit în lacrimi.

[latan.elena]

O poveste turceasca spune ca a fost odata o vrabiuta care, atunci cand tunetul vestea furtuna, se culca pe pamant si-si ridica piciorusele spre cer.- De ce faci asta, a intrebat-o vulpea?
– Ca sa ocrotesc pamantul, care adaposteste atatea vietuitoare! a raspuns vrabiuta. Iti dai seama ce s-ar intampla daca s-ar prabusi cerul? Asa ca ridic picioarele ca sa-l sprijin.
– Si crezi ca poti sa sprijini cerul asta urias cu piciorusele tale prapadite?!- Fiecare cu cerul lui, a spus vrabiuta