Elena Latan

[latan.elena]

''Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus şi este imposibil să rămână în tăcere.''







Victor Hugo


Serenadă

Când tu cânţi, alintată,
Pe braţele-mi, la sân,
Auzi cum câteodată
Gându-mi răspunde lin;
Cântul tău resuscită
O zi din traiul meu;
O, cânt-a mea iubită,
O, cântă dar mereu!

Când râzi, pe a ta gură
Amorul a descins,
Orice prepuitură
Deodată s-a şi stins;
Zâmbirea ta-i ferită
De orice cuget rău;
O, râzi, o, râzi iubită,
O, râzi, o, râzi mereu!

Când tu dormi lină, pură
Sub ochiul meu umbros,
Suflarea ta murmură
Cuvânt armonios,
Pe corp neacoperită
Lipsindu-ţi vălul tău...
O, dormi, o, dormi iubită,
O, dormi, o, dormi mereu!

[latan.elena]

''Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său... sunt toate sentimentele frumoase, forţa cu care se ridică ori de câte ori viaţa îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea,
generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun şi mai frumos, credinţa şi iubirea cu care se dăruieşte lumii... Iar fără aceste comori, până şi cei mai bogaţi oameni sunt foarte, foarte săraci...''

Irina Binder

[latan.elena]

'' În viziunea mea, la sfârşitul existenţei, privind înapoi, ar trebui să vedem o trecere de la o structură orientată integral spre sine, la una orientată spre celălalt, până la atingerea deschiderii maxime, cea către transcendent, către divin.

A creşte înseamnă a ne decentra, a nu mai plasa centrul în noi înşine, ci în Entitatea Diferită şi Absolută, ce nu poate fi redusă la uman, în Dumnezeu.
Doar astfel, construind progresiv, de-a lungul etapelor psihologice evolutive, ajungem să ne experimentăm pe noi înşine, pe celălalt, lumea, având o structură psiho-spirituală atât de deschisă şi respectuoasă încât trăim realitatea ca pe un dar, ca pe ceva gratuit şi nu impus.''

Valerio Albisetti


Mai mult: Valerio Albisetti Drumul spre constientizare(fragmente)

[latan.elena]

”Roagă-te şi fă ce vrei, dar roagă-te!”

În creştinism se vorbeşte despre fericire. Despre DA, nu despre NU.

Neliniştea vremurilor noastre cred că se datorează faptului că omul nu s-a găsit pe sine şi se tot caută în lumea din jurul lui. Problema apare în momentul când omul caută într-o direcţie greşită, pentru că neliniştea lui atunci creşte.
…
Moralismul acesta ieftin – nu curvi, nu fura, nu minţi – aceste nu-uri nu aparţin creştinismului. În creştinism se vorbeşte despre fericire, despre sfinţenie, despre libertate, despre faptul de a fi, despre „da”, nu despre „nu”.
...
Trăim un paradox. Oamenii vin spre biserică şi uneori pleacă flămânzi.
…
Felul în care îl împărtăşeşti pe Hristos veacului 21 ar trebui să fie cu totul altul decât l-au împărtăşit părinţii în veacul 17 sau 18. Cred că şi biserica, şi cuvântul preotului, trebuie să îşi asume lumea, adică trebuie să vorbeşti în graiul culturii de astăzi, să te adresezi problematicii de acum, omului real de astăzi, omului mass-media, omului din lumea virtuală, omului care nu are sens, dar caută unul.

Pr. prof. dr. VASILE VLAD



Tot articolul :Citeste tot articolul

[latan.elena]

”Omul care a înțeles și a justificat tot, care a izbutit să se împace cu lumea și cu Dumnezeu - nu mai are nimic de învățat de la viață. Viața nu-i mai poate aduce nici o surpriză; nici un risc; nu mai e nici dramă, nici îndoială. El a intrat în moarte, fiind încă în viață. Căci viața este continuă rodire, continuă prefacere. Nu e vorba de o ”evoluție” nesfârșită, și nici de bergsoniană curgere în lume. Prefacerea și ordinea în viață înseamnă înainte de toate certitudinea suferinței. Trăiesc, deci sufăr; sufăr, deci nădăjduiesc în mântuire, în odihna cerească. Drama omului are un rost: mântuirea lui.”



Mircea Eliade, ”Moarte spirituală, oprire pe loc...”

[latan.elena]

"Dragostea nu este o emoție. Dragostea este o atenție fină și o grijă profundă față de celălalt."

Pr. Ioachim Parr

[latan.elena]

''Nu în cerul înstelat şi nici în splendoarea unei corale ni se dezvăluie în toată perfecţiunea sa, măreţia infinitului în finit; ea se află în sufletul omenesc.''


Rabindranath Tagore

[latan.elena]

,,- Micule Prinţ, poţi iubi un om aşa cum iubeşti o floare?
– Bineînţeles, oamenii sunt ca nişte flori ..
– Ce înseamnă a iubi?
– Admiraţie, apreciere a prezenţei, dorinţă de a-i aduce bucurie, mulţumire, linişte, aventură …
– Avem nevoie de cuvinte în iubire?
– Foarte puţin, foarte rar … sentimentele adevărate deşi invizibile, se văd totuşi …
– Avem nevoie de a atinge în iubire?
– Nu intenţionat, dar e frumos când se întâmplă aşa … accidental, parcă …
– E important să ascultăm în iubire?
– Da, dar nu cuvintele în sinea lor. Ascultăm muzica… să aflăm de unde vin cuvintele.
– E nevoie de sacrificiu în iubire?
– Când cu bucurie oferi tot ce ai şi tot ce eşti, se poate numi sacrificiu? Se numeşte dar. Daruirea este implicită în iubire. Cât un bob dacă reţii pentru tine, la ce-ţi poate folosi?
– Ştii să iubeşti frumos, Micule Prinţ!
– Se poate şi altfel? Cum iubesc oamenii?
– Oamenii văd, le place şi apoi vor proprietatea, să le aparţină numai lor ceea ce le place, să o ţină închisă în casa lor unde numai ei o pot privi şi atinge oricând doresc. Sunt capabili să ucidă pentru asta.
Oamenii vorbesc mult şi cer iubirii lor să se schimbe după ideile lor. Apoi se plictisesc de ea şi vor alta.
– Ciudat că numesc asta iubire!
– Cum ar trebui numită?
– Nu ştiu, … nu am cuvinte prea multe …"



Micul Prinţ, de Antoine de Saint-Exupéry

[latan.elena]

,,Ţie îţi este dat, Doamne, să iei parte la bucuria acestui ritm?
Să te confunzi, să te pierzi, să te sfarmi
în vârtejul acestei imense transfigurări?
Toate lucrurile se grăbesc, fără răgaz, fără a se uita înapoi,
fără ca nicio putere să poată opri ceva în loc –
toate lucrurile se grăbesc.

Potrivindu-şi pasul cu ritmul acestei neobosite muzici,
fiecare anotimp soseşte dansând, apoi trece mai departe –
culori, sunete şi parfumuri îşi varsă nemărginitele cascade
în această supraabundenţă care se cheltuieşte şi renunţă
la ea însăşi şi moare în fiecare clipă."

Rabindranath Tagore

[latan.elena]

''Sunt clipe ciudate, neînsemnate pe harta iubirii de la-nceput. Clipe pe care, mult mai târziu, le cauţi cum cauţi, printre nisipuri, firul de aur pur, străveziu…''


Nina Cassian