''Binecuvântată este înrâurirea pe care o are un suflet omenesc sincer şi iubitor asupra altui suflet. ''
George Eliot
''Binecuvântată este înrâurirea pe care o are un suflet omenesc sincer şi iubitor asupra altui suflet. ''
George Eliot
''Inima omului dezleagă încet, încet, toate tainele. Inima e cheia înțelepciunii.''
Liviu Rebreanu
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.09.2017 la 01:05.
''Fă-ţi din disperarea ta cea mai profundă,
speranţa ta cea mai invincibilă!''
Friedrich Nietzsche
'' Cu toţii suntem însufleţiţi, mai mult sau mai puţin, de căutarea absolutului, a adevărului, a unei înţelegeri supreme a lucrurilor. Cei care au ales să trăiască singuri, ca să găsească răspunsuri la aceste întrebări, ne învaţă, după o viaţă întreagă de singurătate şi de căutare că, la urma urmei, nu avem nimic de găsit, dar că „trezirea” e o experienţă eliberatoare, întrucât este extraordinar de simplă şi de evidentă. Însă ce drum lung avem de parcurs înainte să acceptăm această realitate! De câtă răbdare avem nevoie ca să descoperim că acest adevăr, acest ascuns al vieţii e aici, exact în locul în care îl căutăm, într-o deplină şi tacită evidenţă! Tocmai graţie acestei revelaţii putem în sfârşit „să renunţăm” şi să acceptăm cursul lucrurilor.''
Dominique Loreau – Fericirea traieste in spatii mici
EIN ART
Cu timpul învăţăm că Iubirea nu este ceva in care suntem ci ceea ce suntem.
Cu timpul învăţăm că dragostea este singurul sentiment care merită trăit şi dăruit din plin.
Cu timpul învăţăm că putem să iubim liberi tot ceea ce ne dorim... oameni, locuri şi pasiuni.
Cu timpul învăţăm că adevărata frumuseţe vine din interior.
Cu timpul învăţăm cine merită să ocupe un loc în inima şi în viaţa noastră, cine ne iubeşte cu adevărat şi cine e numai trecere şi vânt.
Cu timpul învăţăm că prea puţini oameni te înţeleg cu adevărat şi că restul doar se prefac dintr-un motiv sau altul.
Cu timpul învăţăm că esenţa reală a unui om nu se schimbă, că anii care se adaugă vieţii lui îl fac să devină şi mai mult el însuşi.
Cu timpul învăţăm că putem să ne schimbăm mentalitatea, că voinţa e cel mai bun aliat şi că putem să o luăm oricând de la capăt.
Cu timpul învăţăm că nimic nu este mai scump decât ceea ce primim gratis.
Cu timpul învăţăm că vorbele nu înseamnă nimic, atunci când faptele spun totul.
Cu timpul învăţăm că nu trebuie să pierdem timpul, pentru că în final este tot ceea ce am avut cu adevărat al nostru în viaţă.
Tu cîte ai învăţat din timpul zilei de astăzi care se stinge în asfinţit acum?
'' Aici pe pământ, spre deosebire de îngeri, noi ca fiinţe umane avem dreptul la liberul arbitru. În miezul fiinţei noastre, nu există decât două sentimente fundamentale: Iubirea şi frica. Putem alege să iubim şi să transformăm viaţa noastră şi a celor din jur în paradis sau putem alege să ne temem şi să ne scufundăm astfel în cel mai profund abis.
În viaţa fiecărui om Iubirea este o alegere aflată întotdeauna la un gând distanţă, la un gest de dăruire şi la o atitudine potrivită. Adevărul este că Iubirea e scrisă în ADN-ul tuturor! Viaţa este darul Divin care a pus la un loc toţii atomii noştri ca să se bucure de tot şi toate... iar Iubirea este singurul adevăr care creează, uneşte, şi pătrunde toate lucrurile din Univers. Înaintea acestui adevăr nu mai există moarte pentru că Iubirea Divină nu are nici început şi nici sfârşit. Alegerile pe care le facem transcend de multe ori limitele vieţii şi ale morţii. Aşa că alegeţi să iubiţi mult, să iubiţi intens, pentru că nu există nimic mai viu decât un om ce alege o viaţă trăită în iubire!''
Mai mult:http://einartblog.blogspot.ro/
....Trandafirii mor
Vsurile mint...
Trandafirii mint
Visurile mor..
“Ceea ce cauți, te caută pe tine.” Rumi
"Un suflet pereche este cineva care are încuietori potrivite cheilor tale şi chei ce se potrivesc încuietorilor tale.
Atunci când ne simţim îndeajuns de siguri încât să deschidem încuietorile, sufletele noastre autentice păşesc în faţă şi putem fi întru totul şi cu toată onestitatea cine suntem. Putem fi iubiţi pentru ce suntem şi nu pentru ceea ce pretindem că suntem. Fiecare dintre cei doi scoate la iveală cea mai bună parte a celuilalt. Indiferent ce alt lucru merge rău în jurul nostru, cu acea persoană ne simţim în siguranţă în propriul nostru paradis."
Richard Bach
''Facultatea uimirii pe care dezvrăjirea, frica, cinismul şi indiferenţa acoperă prea adesea cu umbra lor este totuşi activă în noi, ca oameni care gândim lumea şi care ştim prin natură că nimic nu merge de la sine: uimirea (thaumazein) este începutul filosofiei, după Platon. Tot ceea ce ne este dat să trăim are o dimensiune cu adevărat nemaiauzită, miraculoasă cu alte cuvinte. Faptul însuşi de a trăi, când ne luăm timp să ne gândim realmente la aceasta, este o minune de fiecare clipă, un dar preţios şi de neînlocuit. A fi prezent, aici şi acum, a simţi fluxul vieţii care mă traversează, a simţi din plin că lumea este şi ea aici în densitatea ei ontologică. Că există fiind, mai exact. Vizibil şi invizibil. Şi alteritate care este promisiune de relaţie.
În versiunea ei cea mai accesibilă, uimirea se manifestă atunci când ne aflăm în faţa unei scene naturale (un apus de soare grandios sau naşterea unei noi fiinţe) a căror frumuseţe ne sesizează şi ne încântă literalmente. Dar ceea ce ne spun autorii reuniţi în această culegere este că uimirea este infinit mai mult decât aceasta. Este în realitate o dispoziţie interioară, o manieră de a-ţi purta privirea asupra lucrurilor şi de a dori infinitul. Este vorba de a percepe minunea din spatele formelor date, fie că sunt frumoase sau urâte, de altfel. Căci chiar şi în faţa frumuseţii celei mai pure, se poate trece pe alături de uimire dacă ochiul nu este deschis – ochiul inimii se înţelege, pentru că „nu vedem bine decât cu inima”, esenţialul fiind „invizibil pentru ochi”, vor spune sufiţii.
Dacă „cultura noastră ne îndepărtează de esenţial”, dacă „ne petrecem timpul departe de noi înşine”, stă în puterea noastră să ne orientăm vieţile altfel şi să accedem progresiv, prin introspecţie şi elan spre celălalt, la acea „înflorire” care „semnifică în realitate ecloziunea a ceea ce este în noi, revelaţia a ceea ce este în noi, cel mai binele din noi.”
Mai mult :http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Oser...veillement.htm
Val Răzeşu
SĂ RĂSARI DIN FURTUNI
Val Răzeşu
Se aude o orchestră pe lună,
Nunteşte lumina-n oglinzi,
O rază mă strigă să-mi spună
Că tu înoptării mă vinzi....
Se-mbracă-n tăcere Cuvântul,
Nelinişti m-aruncă în hău,
Iubito, ce rece-i pământul
În lipsa surâsului tău.
Dar port încă marea pe frunte,
În suflet un port interzis
Uitării, te-aştept cu un munte
De vise să urci din abis.
M-apropii cu teamă de-amurguri,
Mai am doar un sfeşnic umil
- Un capăt de lună, pe burguri
Mai dă înoptării azil.
Te-aştept să răsari din furtună
Călare pe cal fermecat,
Se-aude orchestra nebună
Şi-n ring cum copitele bat.
Doar eu te zăresc cum din şa
Îmi sfâşii din ochi înoptarea,
Şi-mi cântă cu nu - mă - uita,
Pământul sî cerul şi marea...
11 septembrie 2016
VAL RĂZEŞU
''Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieţi: sufletul este pânza, virtuţile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie să-L pictăm.''
Sf. Grigorie de Nissa
Momentan sunt 77 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 77 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje