''Fara tandrete, copilul nu se poate dezvolta corect, adolescentul nu se poate emancipa, adultul nu poate forma un cuplu.
Fara tandrete, partenerii nu se iubesc cu adevarat, iar muribunzii lasa in urma lor regrete nespuse. Fara tandrete, nicio legatura sociala nu ar fi posibila, iar noi pur si simplu nu am exista.''
http://www.psychologies.ro/cunoaste-...dretii-1563174
„Forta firului de iarba“, spune Jacques Salomé, „capabil sa treaca printr-o dala de beton sau prin macadamul drumului.“ Intr-o conferinta intitulata „Causul palmei si dragostea in infrarosu“, psihiatrul Jean-Pierre Klein, propune o definitie by default – tandretea presupune doua subiecte prezente.
Nu este nici posesie, nici supunere, nici pasiune sau adictie. Dupa parerea lui, subtilitatea tandretei – exprimarea unei iubiri adevarate – tine de „distanta clara“, foarte mica, dar reala, care ii separa pe cei doi parteneri. Klein citeaza din filozofii Lévinas, Jankélévitch, Ricoeur.
Pentru el, e vorba de un amestec de intimitate si respect, de contur, de anticipare a prezentei celuilalt… „sau de amintirea sa din causul palmei“. Atatea aluzii la subtilitate, cateodata departe de subiectul in sine.
Vorbind despre propriul demers terapeutic, art-terapia, „de neimaginat fara tandrete“, Jean-Pierre Klein, precizeaza: „Claritatea nu este neaparat cel mai bun drum spre lumina. A pune etichete pentru a interpreta sau defini o persoana, opreste relatia.
Este vorba despre a nu ramane in obscuritate, dar nici in lumina orbitoare. Mai mult in penumbra.“ In acelasi mod, tandretea ar fi de inchipuit drept o lumina care se poate discerne…
Jacques Salomé aminteste mereu de dificultatea de a vorbi despre tandrete:
„Pentru ca sensul tandretei este de a trai, de a incerca, de a primi si de a da. Tandretea este o calitate deosebita a atentiei care se ofera, se propune, fara a fi contrazisa.“
Este o senzatie fragila, o emotie imprevizibila, o miscare secreta si trecatoare, legata de ansamblul simturilor. Provine din tandretea fluidelor, a apei, din ceva stravechi, venit de dinainte de nastere, care ne trimite la o viata primara scaldata in «tandretea lichida» a universului“.
In final, concluzia vine tot de la Jacques Salomé, printr-o „declaratie a drepturilor omului in dragoste“: „Sa te iubesc fara sa te invadez, sa-ti marturisesc fara sa ma tradez, sa te am fara sa te posed, si sa fiu eu in cele mai adanci secrete ale tale“.
http://www.psychologies.ro/cunoaste-...dretii-1563174
Marcaje