Elena Latan

[latan.elena]

Omul are doua arme: speranta si disperarea. Cu speranta el incearca sa ucida stagnarea data de incapacitate. Cu disperare el poate ucide nasterea viitorului de aur.


Vom avea pace doar dupa ce ne-am oprit in totalitate din a gasi o vina celorlalti. Trebuie sa consideram intreaga lume ca fiind a noastra proprie. Atunci cand remarcam greselile celorlalti, intram in imperfectiunile lor. Asta nu ne ajuta catusi de putin. Destul de ciudat, cu cat intram mai adanc, cu atat mai clar devine pentru noi ca imperfectiunile celorlalti sunt propriile noastre imperfectiuni dar in corpuri si minti diferite. Pe cand daca ne gandim la Dumnezeu, la Compasiunea Lui si Divinitatea Lui ne largim viziunea noastra interioara asupra Adevarului. Trebuie sa ajungem la deplinatatea realizarii noastre spirituale pentru a accepta omenirea ca o singura familie.

Chiar si pentru o singura secunda
Ofera bunavointa celorlalti.
Gandurile tale bune
Sunt o contributie semnificativa
La Supremul din omenire.

Sri Chinmoy

[latan.elena]

''Atunci când este privit prin prisma raportului lui cu omul, Dumnezeu este recunoscut, în general, ca Cel Atot-Puternic căruia el îi datorează supunere, cel pe care-l cheamă în dificultăţi şi cel în care găseşte, în ultimă instanţă, fericirea, securitatea şi pacea. Omul are nevoie de Dumnezeu. El are nevoie de el pentru a nu dispera, pentru a suporta cruzimea lumii şi pentru a surmonta, încele din urmã, angoasa în faţa morţii ca şi pe cea din faţa vieţii.
Dumnezeu este puterea, independentă de om, care îl domină, îl gratifică sau îl nimiceşte. Puterea care când se manifestă, când se ascunde, care îi vorbeşte sau tace. Omul depinde de Dumnezeu. A ne reprezenta astfel această relaţie corespunde totuşi unui anumit stadiu al evoluţiei umane. Este cel în care omul transferă tot ceea ce îi depăşeşte orizontul experienţei lui naturale şi înţelegerea eului său profan în exteriorul lui însuşi, spre o transcendenţă, care are laturile ei de umbră şi de lumină dar care, în orice caz, dispune de puteri fără limite în privinţa lui. Acest mod de a vedea se schimbă atunci când anumite experienţe îl fac să descopere că tot dincolo-ul orizontului lui nu se situează neapărat „în afara lui”. Există, recunoaşte el atunci, o realitate care, în timp ce îi transcende orizontul ordinar, este imanentă omului şi constituie adevăratul lui nucleu, Fiinţa lui esenţială. Astfel se deschide o nouă concepţie a raportului dintre om şi FIINŢA divină.
Când omul vede, în transcendenţă, FIINŢA divină la lucru în Fiinţa lui esenţială, căutând să se manifeste în el şi prin el, atunci viziunea lui se modifică şi dependenţa lui nu îi mai pare complet unilaterală. Lucrarea divină depinde astfel şi de om, de disponibilitatea lui de a o primi, de a o lăsa să acţioneze în el. O turnantă se poate produce în momentul în care omul percepe şi recunoaşte în el însuşi rezistenţa faţă de ceea ce este în Fiinţa lui esenţială şi care, prin această Fiinţă, ar vrea să devină. Această descoperire are ceva bulversant: faptul că, în pofida micimii lui, omul, poate împiedica Viaţa.''

Karlfried Graf Durckheim ''VIAŢA ŞI OMUL''

http://www.ceruldinnoi.ro/pages/KGD_Viata_si_omul.htm







http://www.stolenimg.com/2012/02/ima...n-univers.html

[latan.elena]

'' Îmi spui că e doar un fir de nisip, că nimic nu poate face un fir de nisip.
Iar eu îţi spun că un fir de nisip poate face foarte mult, atunci cînd se desprinde dintre miliardele de fire de nisip de pe fundul oceanului, atunci cînd, printr-un act de voinţă, îşi hotărăşte un destin singular şi tragic.
Îmi spui că e doar un fir de nisip, singur într-o imensitate de fire de nisip, că nimic nu poate face un fir de nisip.
Iar eu îţi spun că un fir de nisip poate face foarte mult, atunci cînd renunţă la fundul liniştit al oceanului şi pătrunde în măruntaiele scoicii.
Atunci, scoica se îmbolnăveşte, nu se poate să nu se îmbolnăvească şi, pînă la urmă, se iveşte incredibila perlă.
Îmi spui că e doar un fir de nisip, eu ştiu că e doar un fir de nisip, dar nu mă pot opri să nu visez incredibila perlă.'' Jan Palach

[latan.elena]

Octavian Paler

Moartea cuvintelor

Un chip de nisip
şi mâini de nisip
şi limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
amintiri de nisip
şi cineva care întoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greşit s-a transformat în nisip
şi judecători de nisip
mă judecă
şi mă condamnă la moarte
pe un eşafod de nisip.

[latan.elena]

[latan.elena]

Oamenii au în ei puterea de a schimba lumea

A FI ceva este soluţia. Aceasta este ceea ce produce o schimbare de durată. Când ceea ce faceţi reflectă ceea ce sunteţi – şi nu e doar o încercare de a crea ceea ce v-aţi dori să fiţi – veţi şti că aţi produs o schimbare de durată în voi înşivă. Aşa ceva produce o schimbare de durată în lume.

Nu puteţi “face” paşnici, puteţi doar “fi” paşnici. Nu puteţi “face” iubitori, puteţi doar “fi” iubitori. Nu puteţi “face” uniţi, puteţi doar “fi” uniţi. Căutaţi apoi să vă schimbaţi starea de A Fi. Nu căutaţi să schimbaţi mai întâi lumea, căutaţi să schimbaţi mai întâi Sinele. Când veţi realiza acest lucru, acţiunile voastre se vor schimba în mod automat.
Nu veţi schimba lumea încercând să schimbaţi în primul rând lumea. Lumea se va schimba schimbându-vă întâi pe voi înşivă. Trebuie să hotărâţi mai întâi anumite lucruri importante referitoare la voi, să ajungeţi la noi concluzii în interiorul vostru, legate de cine sunteţi, de Dumnezeu şi Viaţa – şi apoi să începeţi să trăiţi acele decizii.

Acest proces interior poate să producă, de fapt, schimbări în lumea din jurul vostru, deoarece lumea pe care o atingeţi este afectată de felul în care o atingeţi. Cine Sunteţi şi Cum Sunteţi afectează lumea într-un grad mult mai mare decât vă puteţi imagina.

Împlinirea de Sine – este motivul corect din care v-aţi angajat în ceea ce sunteţi şi faceţi. Să duceţi Sinele la următorul nivel cel mai înalt. Să ştiţi cine sunteţi cu adevărat şi să trăiţi această experienţă. Aceasta se numeşte evoluţie. Aceasta e lucrarea întregii omeniri. Şi asta e bucuria ei. Bucuria voastră constă în a deveni mai măreţi decât sunteţi şi de a şti că sunteţi astfel.
Nu vă schimbaţi credinţele doar pentru că vreţi ca alţi oameni să şi le schimbe pe ale lor. Schimbaţi-vă credinţele deoarece noile credinţe anunţa mai exact cine sunteţi voi. Schimbarea din voi va acţiona ca un catalizator şi va produce schimbare în ceilalţi. Şi asta nu pentru că aţi căutat să produceţi schimbarea în ceilalţi, ci, mai probabil, pentru că nu aţi căutat-o.

Oamenii nu se schimba pentru că li se spune să se schimbe. Oamenii îşi pot schimba temporar comportamentul, deoarece li s-a spus asta… dar atunci nu e o schimbare reală. E doar o schimbare de suprafaţă a conduitei exterioare deoarece adevărul interior nu s-a schimbat. Imediat ce puterea asupra lor nu mai e exercitată, comportamentul oamenilor revine la ceea ce spune adevărul lor interior.

Schimbarea e un act de libertate, nu un act de supunere. Supunerea nu înseamnă creaţie – şi creaţia este singurul act de evoluţie. Nu căutaţi, deci, să schimbaţi lumea. Căutaţi “să fiţi schimbarea pe care doriţi să o vedeţi în lume!” Decizia de a veni din pace şi iubire, în loc de a încerca să ajungi la ele, răstoarnă totul. Schimbă complet axa experienţei voastre. Plasează sursă a ceea ce vă doriţi în interiorul vostru şi nu în afară voastră. Aceasta o face accesibilă pentru voi în orice moment şi în orice loc. Aceasta e puterea autentică. Genul de putere care schimbă vieţile şi schimbă lumea. Acest nivel de pace interioară completă şi iubire totală pentru întreaga omenire poate fi atins într-o clipă – sau poate să vă ia o viaţă întreagă. Totul depinde de voi. Totul depinde de cât de profund îl doriţi.

Puteţi accesa orice stare interioară de A Fi pe care o doriţi, pur şi simplu alegând-o şi chemând-o. În prezent, majoritatea stărilor voastre de a fi sunt “reacţii”. Ele nu trebuie să fie astfel. Le puteţi face să fie creaţii.
Chiar acum, când intri în orice moment, rareori intri cu o stare de a fi hotărâtă dinainte. Aştepţi până când vezi ce conţine şi ce aduce momentul şi apoi reacţionezi prin a fi ceva. Poate vei ajunge să fii trist. Poate vei ajunge să fii dezamăgit sau încântat.

Dar acum să presupunem că ai hotărât dinainte cum o să fii când intri în acel moment. Să presupunem că ai hotărât să fii liniştit, indiferent cum va arăta acel moment. Crezi că ar fi o diferenţă în modul cum vei trăi acel moment? Sigur că DA.
Atunci când tu hotărăşti cum te vei prezenta, înainte că momentul să apară, ai început să te îndrepţi spre putere. Ai învăţat să stăpâneşti momentul şi acesta este începutul procesului de a deveni Stăpân pe viaţa ta. Atunci când hotărăşti dinainte că starea ta interioară de a fi este liniştită şi iubitoare, înţelegătoare şi plină de compasiune, iertătoare şi plină de generozitate, indiferent de ce aduce momentul exterior, atunci lumea exterioară îşi pierde puterea asupra ta. Poţi fi plin de pace, indiferent ce face lumea exterioară – şi urmarea minunată a acestui lucru este că ceea ce face lumea exterioară va fi foarte des afectată de ceea ce eşti tu.

Insistând Să Fii cine eşti, indiferent de ceea ce e restul lumii, încet lumea pe care o atingi se va schimba.


NEAL DONALD WALSCH

[latan.elena]

"Adevarata fericire nu poate fi gasita in exterior. Poate fi gasita doar in interior. Poate fi gasita doar prin crearea unei relatii pline de iubire cu tine insuti. Si poti crea o astfel de relatie, doar daca te accepti, cu negi cu tot."Paul Ferrini

[latan.elena]

Taramul fermecat



Lumea mea perfecta este...bineinteles...perfecta

Lumea mea ideala poate fi descrisa cel mai bine de urmatoarele cuvinte: magie, valuri, distractie, prieteni, relaxare, vacanta, reintalnire, bucurie, speranta, entuziasm, culori, vibratie, lumina, verdeata, idei, noutate, surprize, activ, varietate, abundenta, flow, armonie, fresh, suport, daruire, creatie, vise, succes.

Lumea mea ideala miroase a musetel, a fructe delicioase, a iarba, a primavara, a flori, a mare, a soare, a frunze, a piele de bebelus, a arome exotice, a cacao, a proaspat, a curat, a paine calda, a liliac. Si mai nou miroase aNightwish. Sweet and comfy! Mersi Diana!

Lumea mea ideala suna asa: valurile marii, chicote si rasete, muzica de chillout, sunete vesele, ciripit de pasarele, fredonat in surdina, muzica de dans

Lumea mea ideala are gust de mango, de ciocolata, de fructe exotice, de suc proaspat, de pepene verde, de inghetata, de suc de soc.

Lumea mea ideala se simte: moale, diafana, confortabila, relaxanta, fluffy, warm, fresh.

Cand ma gandesc la lumea mea magica vad: o casa incapatoare, frumoasa, primitoare, natura, verdeata, familie, copii, flori, prieteni, armonie, multe culori, calatorii, intalniri, oameni, animalute, mare, copaci, piscina, multa veselie, abundenta, copaci infloriti, fluturi mari, colorati.

In taramul fermecat eu ma simt: libera, completa, extraordinara, minunata, valoroasa, bogata, talentata, puternica, intelegatoare, saritoare, darnica, vesela, perfecta, plina de energie, vibranta, frumoasa, curajoasa, sanatoasa.

De multe ori suntem atat de ocupati cu a controla tot ce se intampla in jur sau a ne feri de rele sau cu tot felul de alte lucruri incat nici nu stim ce ne dorim de fapt de la viata. Stim exact ce nu mai vrem sa experimentam dar nici nu ne-am gandit vreodata ce ne-ar face fericiti.

Dar daca noi nu stim ce vrem, cum ar putea oare viata sa ne faca fericiti? Este important sa avem o imagine clara a ceea ce ne dorim, pentru ca astfel transmitem universului un mesaj ferm: Asta imi doresc de la tine!
Si astfel, permitem Legii Atractiei, sa aduca in viata noastra ceea ce ne dorim

Tu stii cum arata, se simte, miroase si ce gust are lumea ideala? Stii cum arata lumea care contine absolut tot ce ti-ai dorit vreodata? Vei spune ca nu ai cum sa stii pentru ca nu esti acolo. Dar, din fericire, noi avem aceasta unealta magica, pe numele ei mic: imaginatia. Desi afara tuna si fulgere, noi putem calatori cu mintea noastra pe tarmuri insorite. Si chiar daca in viata noastra nu toate merg cum ar trebui, ne putem imagina cum ar fi sa fie totul PERFECT!

Daca cumva nu traiesti inca in lumea viselor tale, intr-o lume perfecta, atunci te invit sa faci si tu un tur imaginar, cu toate cele 5 simturi, in taramul fermecat.
Indrazneste, fii darnic, implineste-ti absolut orice dorinta, fie ea mica sau mare.
Si spune-mi apoi, tu cum ai descrie lumea ta perfecta?





http://magicreminders.blogspot.ro/20...-fermecat.html

[latan.elena]

Odata ce ai cunoscut starea de constienta, nimic nu mai are valoare - ai cunoscut cea mai mare binecuvantare a vietii.

Dintr-odata multe lucruri isi pierd importanta, devin prostesti, motivatia dispare, dorinta dispare, visurile se destrama. Constienta creeaza un centru de liniste interioara, de putere lubricant, o stare permanenta de veghe.



OSHO

[latan.elena]

A avea grijă de trup este un act de cinstire, o stare de graţie

Ori de câte ori scot în evidenţă limitările inerente ale trupului fizic, cineva îmi interpretează în mod inevitabil afirmaţiile, transformându-le în „trupul este rău, inferior sau păcătos". Această nevoie de a respinge trupul este o formă de ataşament faţă de el. Acolo unde există rezistenţă la dorinţă, dorinţa însăşi devine mai puternică.

Trupul nu este deloc rău sau inferior. El este, pur şi simplu, temporar. Nu îi vei găsi niciodată un rost suprem, satisfacându-i nevoile. Şi, aş adăuga că nu-i vei găsi un rost suprem, negându-i nevoile. A avea grijă de trup este un act de cinstire, o stare de graţie. Preocupările pentru durerile şi plăcerile trupului nu sunt câtuşi de puţin graţioase.
Dacă doriţi să urmaţi calea pe care v-am arătat-o, acceptaţi-vă trupul pe deplin şi aveţi mare grijă de el. Când trupul este iubit, el munceşte fară să se plângă.
Fiţi conştienţi de sentimentele voastre. Sentimentul de vinovăţie se manifestă, adesea, prin trupul vostru fizic. Dacă vă simţiţi vinovaţi în privinţa a ceva ce i-aţi spus unui prieten sau unui membru al familiei, s-ar putea să vă răniţi gura, limba sau dinţii, sau să vă doară în gât, sau să faceţi laringită.
Fiţi atenţi la manifestările trupului vostru. Ele vă arată modul în care trupul încearcă să îndeplinească comenzile conştiente sau subconştiente pe care simte că le-a primit de la voi.

Nu vă puteţi neglija trupul - şi în acelaşi timp, să învăţaţi să vă iubiţi pe voi înşivă. Imbrăţişaţi-vă trupul cu dragoste şi el va deveni un servitor binevoitor în slujba scopurilor Spiritului. Chiar dacă ar fi posibil să vă neglijaţi complet corpul fizic, nu v-aţi găsi libertatea. Asta, deoarece la moartea trupului fizic se trăieşte experienţa unui alt trup. Fiecare trup este o teacă sau un văl, care ţine sufletul la un anumit nivel de ignoranţă/limitare. Suntem întotdeauna atraşi de forma trupească ce ne permite să trăim pe deplin experienţa nivelului nostru actual de frică. Cu cât fricile noastre sunt mai subtile, cu atât trupul trebuie să fie mai dens pentru a le conţine.
Astfel încât vă sugerez că e inutil să încercaţi să scăpaţi de trupul în care vă aflaţi. Acceptarea trupului este una dintre lecţiile acestei întrupări. Iar aceasta, prieteni ai mei, include şi sexualitatea voastră.
Fie ca a face dragoste să însemne pentru voi un act de bucurie, un act prin care să vă lăsaţi în voia Christului din voi şi din partenerul vostru! Dragostea fizică nu este cu nimic mai puţin frumoasă decât alte forme de iubire şi nici nu poate fi separată de ele. Cei care consideră că dragostea fizică nu este sfântă, o vor trăi ca experienţă în felul acesta, nu deoarece aşa este ea, ci deoarece aşa o percep ei.


Dacă tu şi partenerul tău aveţi un copil care se naşte datorită sărbătoririi fizice a dragostei voastre, nu veţi simţi apariţia acestui copil în viaţa voastră ca pe o povară. Dacă o simţiţi ca pe o povară, atunci cântăriţi mai bine calitatea relaţiei voastre. Copilul este întotdeauna barometrul. O dată ce el a intrat în viaţa voastră, devine parte din materialul întrupării voastre. Nu există modalitate de a scăpa de responsabilitatea faţă de această relaţie. Ea va continua întreaga viaţă. Iar tu o vei folosi aşa cum foloseşti toate relaţiile intime - pentru a-ţi micşora vinovăţia sau pentru a o intensifica. Iar acest lucru este adevărat, fie că rămâi cu partenerul tău, fie că nu rămâi.
Dacă vrei să mergi pe această cale, regulile dogmatice legate de căsătorie şi copii nu-ţi sunt de nici un ajutor. Ţi-am cerut „să-i iubeşti pe toţi în mod egal. Aceasta îi include pe partenerul tău şi pe copii. Dacă te depărtezi de ei - fară iertare totală şi fără încheierea cu bine a relaţiei - nu faci altceva decât să amâni ceea ce trebuie să se întâmple în mod inevitabil, dacă vrei să-ţi găseşti pacea.
Contează cât timp durează totul? Nu. Pentru mine nu contează, dar nu ar fi cinstit din partea mea să nu-ţi spun; cu cât aştepţi mai mult, cu atât vei trăi mai multă durere”.




PAUL FERRINI






http://omul-divin.blogspot.ro/2013/0...e-voastre.html