Elena Latan

[latan.elena]

''Am căutat –
Și încă mai caut – originea şi drumurile
Iubirii; până acum n-am fost niciodată conştient
Că lucrurile frivole au o umbră atât de distinctă.''


Wallace Stevens

[latan.elena]

'' Nu ai cum să ajungi la starea de bine fără o lucrare spirituală. Bucuria nu vine decât de la izvorul bucuriei, care e Dumnezeu, nu vine decât din trăirea iubirii. Dar pentru asta, trebuie să ne curăţăm ochii şi să vedem în celălalt chipul lui Dumnezeu. Să trecem de negativele lui (căci negativele nu ţin de profunzimea fiinţei, ci sunt un accident în fiinţa lui) şi să privim mai adânc.
Când iubeşti pe cineva, spunea Părintele Iustin, stareţul Mânăstirii Oaşa, eşti ca un scafandru care pătrunde în adâncul oceanelor şi scoate la suprafaţă comorile. Când iubeşti pe cineva îl inspiri, activezi în el puteri de care habar nu avea că le are. Forţe care zac latent în adâncul oceanului. Devenirea noastră ca fiinţe umane este imposibilă fără dragostea celorlalţi. Fiecare om revelează în noi un alt mod al nostru de a fi în lume. Putem fi în foarte multe feluri, în funcţie de câte relaţii profunde activăm în noi. Abia prin trăirea relaţiei ne revelăm pe noi înşine şi înaintăm spre chipul nostru adevărat, care e inepuizabil, care e Dumnezeul din noi. Dar din păcate, activăm unul în celălalt doar 1 % din cât am putea. Trăim o formă foarte diminuată a noastră. Suntem foarte zgârciţi cu noi, nu ne dăm dreptul la viaţă, la devenire. Nu ne iubim îndeajuns.''


Părintele Pantelimon de la Mănăstirea Oaşa

[latan.elena]

''Există întotdeauna soluţia căii uşoare,
soluţia împăcării cu mărunta viaţă lipsită de griji.
O viaţă măruntă are drept scop rostuirea şi siguranţa, nu datoria.
Totuşi, pentru un om care poartă în el scânteia lui Dumnezeu,
zidurile siguranţei moleşitoare şi asfixiante sunt o închisoare. […]
Orice altă formă de viaţă e o cruce din care rodeşte viaţa cea adevărată,
e un mare scop.''

Christos Yannaras – Foamea şi setea

[latan.elena]

''Atât de tainic e tărâmul lacrimii!''


Antoine de Saint-Exupery












''Nu plânge suflete, nu plânge... Nu lăsa clipa grea să te strivească... Furtuna asta nu va dura o veşnicie!Doar stropii reci îţi vor aminti că eşti vie... Fulgerele se scurg în pământ luminându-te,tunetele îţi spun că exişti... Rămâi de granit, să nu te mişti!! Nu plânge suflete, nu plânge...''

Ioana Voicilă

[latan.elena]

''Când găseşti un diamant care nu-i al nimănui, e al tău. Când găseşti o insulă care nu-i a nimănui, e a ta. Când ai cel dintâi o idee, o brevetezi: e a ta! Aşa că eu sunt stăpânul stelelor, pentru că nimeni înaintea mea nu s-a gândit vreodată să le stăpânească.''


Antoine de Saint-Exupery

Fantasy Paintings by Josephine Wall -

[latan.elena]

”Oameni valorează cât vor, unii au un preț foarte mare, alții foarte mic; fiecare valorează cu atât mai mult cu cât se respectă mai mult; consideră-te deci liber sau sclav, depinde doar de tine.”


Epictet

[latan.elena]

,,Dacă te vezi pe tine în ceilalţi, pe cine ai mai putea răni? Ce rău ai mai putea face?''- Buddha

[latan.elena]

''Dobândeste pacea interioarã si alte mii din jurul tãu îsi vor afla salvarea.''


Serafim de Sarov









''Una din marile frumuseţi ale universului nostru este faptul că nu puteţi atinge realizarea spirituală la mâna a doua, nimeni nu poate să vi-o dea. Aceasta înseamnă că fiecare suflet a primit un domeniu fantasticde libertate, inclusiv o profundă credinţă în ceea ce suntem şi o infinită răbdare. ''

Richard Moss

[latan.elena]

''Viața este un joc de bumerang. Gândurile noastre, faptele și cuvintele se reîntorc către noi mai devreme sau mai târziu cu o precizie uimitoare. Așa că înainte de a gândi, face sau a spune orice – imaginează-ți cum ar fi să primești ceea ce trimiți. Apoi, mai înaintează un pas. Decide înainte de vreme ce ți-ai dori să primești...și apoi trimite. În mod deliberat. Aceasta ar determina în viața altcuiva ceea ce ți-ai dori tu să experimentezi. Apoi...urmărește magia. ''

Neale Donald Walsch

[latan.elena]

„Între pasiune şi suferinţă asemănarea este atât de mare încât, de-a lungul timpului, oamenii au ajuns să le confunde şi să le boteze cu acelaşi cuvânt: patimă, a pătimi. O ironie filologică.”

(Ana Blandiana, în Autoportret cu palimpsest)