Inima mea - Rumi
Inima mea
Și-a luat aripi și a zburat…
A zburat în singurătatea lui Dumnezeu…
Inima mea este o pasăre a raiului
și s-a dus în rai
Inima mea este un șoim alb
respectat de regi
și s-a dus la Regele Regilor.
”Iubirea a spus – Inima”
Inima mea - Rumi
Inima mea
Și-a luat aripi și a zburat…
A zburat în singurătatea lui Dumnezeu…
Inima mea este o pasăre a raiului
și s-a dus în rai
Inima mea este un șoim alb
respectat de regi
și s-a dus la Regele Regilor.
”Iubirea a spus – Inima”
Hrisostom Filipescu
”Oamenii nu trebuie să plângă singuri. Dacă vrei să plângi, o să plângem împreună. Dacă stau bine şi mă gândesc, aveam aşa o poftă de plâns, dar nu puteam… Uneori plâng de dor, alteori plâng de ciudă că nu pot face mai mult bine, nu pot ajuta pe cei ce suferă, nu pot să… şi atunci plâng pentru ei, pentru mine. Ştiu că atunci când eu plâng mai sunt şi alţi oameni în întreaga lume care plâng şi nu plâng singur. La fel este şi când râd.
Niciodată nu râdem sau nu plângem singuri. Unii plâng de durere, alţii plâng de singurătate, alţii plâng de bucurie, alţii plâng de boală, alţii plâng din mândrie, alţii plâng din tăceri apăsătoare, alţii plâng din cuvinte nepotrivite, alţii plâng din neplânsul plâns, alţi plâng de… Sunt plânsuri şi plânsuri. Toţi râdem şi plângem la fel, în aceeaşi limbă.
Nu te îneci dacă pici în apă. Te îneci dacă rămâi acolo...
Sunt la capătul inimii și privesc viața ca și cum nu aș fi plecat niciodată. Nu mai înmulţesc vorbele. Arunc toate cuvintele. Și pe cele ce nu s-au spus încă…
Doamne, când săruţi cerul, el plânge pentru mine. Când săruţi marea, ea îmi cântă balade. Când săruţi vântul, timpul se opreşte şi plângem amândoi !…”
#PutineLacrimiMultaBucurie
Ultima modificare făcută de latan.elena; 10.03.2017 la 11:19.
''Indiferent ce faci în viață, va fi nesemnificativ. Dar e foarte important să o faci.''
'Dacă urli te aud toți. Dacă șoptești te aude doar cine e aproape de tine. Dacă stai în liniște te aude doar cine te iubește.''
''Iubirea nu cere nimic, ea oferă. Iubirea suferă, ei nu-i pare niciodată rău de nimic și nu se răzbună.''
Mahatma Gandhi
Oh, soarele meu
Ce lucru minunat e o zi însorită,
Cerul senin după furtună!
Aerul proaspăt e ca o sărbătoare,
Ce lucru minunat e o zi însorită...
Dar există un alt soare
Mai frumos decât acesta,
Oh, soarele meu
e cel mai frumos
Oh, soarele meu
e cel mai frumos
e cel mai frumos
Atunci când se înserează și soarele apune,
Mă cuprinde melancolia;
Sub fereastra ta eu zăbovesc
Atunci când se înserează și soarele apune.
Dar există un alt soare
Mai frumos decât acesta,
Oh, soarele meu
e cel mai frumos
Oh, soarele meu
e cel mai frumos
e cel mai frumos
RUMI
''Te-ai nascut cu aripi, de ce preferi sa te tarasti prin viata?''
''Rana este locul unde Lumina va intra.''
''Bate si El iti va deschide usa. Dispari si El te va face sa stralucesti ca Soarele. Cazi, si El te va ridica la ceruri. Devino nimic si El te va transforma in totul.''
''Cand faci lucrurile din suflet, simti un fluviu curgator in tine, o bucurie.''
''Nu te ingrijora! Gandeste-te la cel care a creat gandul. De ce stai in inchisoare, atunci cand usa este atat de larg deschisa?''
''Fiinta umana este o casa de oaspeti. In fiecare dimineata, soseste cate cineva (ceva). O bucurie, o depresie, o rautate; toate vin asemenea unui vizitator neasteptat. Urati-le bun venit si acceptati-le. Tratati pe fiecare ca pe un oaspete onorabil. Gandul intunecat, rusinea, rautatea, fiecare din ele primiti-le la usa razand si invitati-le inauntru. Fiti recunoscatori pentru oricine va vine, pentru ca fiecare lucru v-a fost trimis de Dincolo ca pe un ghid.''
''Ridicati-va cuvintele, nu vocea. Ploaia e cea care creste florile, nu tunetul.''
''Ieri am fost inteligent, asa ca am vrut sa schimb lumea. Astazi sunt intelept, asa ca eu ma aflu in schimbare.''
''Omul cu pacea in suflet e cel care nu e ingrijorat sa aiba mai mult sau mai putin. Dezlegat de nume si faima, el este liber de durerea din lume.''
''Intr-o zi, cand vantul este perfect, puteti naviga, pentru ca lumea este plina de frumusete. Astazi este o astfel de zi.''
Mircea Cărtărescu – De ce iubim femeile (fragment)
Fericirea e o senzaţie scurtă şi copleşitoare, acea iluminare pe care o căuta misticii şi poeţii. Nu poţi fi fericit ani întregi sau zile-ntregi. Nici măcar câteva ore în şir. Ea e frumuseţea la limita suportabilului, de la care începe durerea.
Poate că Goethe a intuit cel mai bine criteriul fericirii: eşti cu adevărat fericit când vrei să opreşti timpul, să păstrezi acel moment pentru întreaga eternitate; într-un fel, viaţa ta a avut sens dacă, în şirul nesfârşit de momente banale, cenuşii, triste, ruşinoase, ticăloase, mizerabile, plicticoase din care orice viaţă este compusă, s-a aprins totuşi, de câteva ori sau doar o singură dată, scânteia cutremurătoare a fericirii. «O dată ca zeii-am trăit şi mai mult nu-mi doresc», scrie despre ea Holderlin. Aceasta e adevărata fericire, pe care cei mai mulţi oameni n-o caută şi n-o râvnesc, pentru că ea îi poate distruge.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 10.03.2017 la 21:06.
Însorind viaţa
A însori viaţa, aceasta vrea să spună mai exact:
a pune soare în viaţa ta.
Oricum ar fi vremea, ploaie puternică sauvreme mohorâtă,
eu ştiu că soarele nu este departe.
În cele din urmă el va ieşi.
Anne Ancelin Schutzenberger
Mai mult aici
SURSA:http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2014_1.htm
Dragostea și rugăciunea pot zgudui lumea! (Maica Gavrilia)
DE DRAGOSTE, DE PRIMĂVARĂ
Adrian Păunescu
Vine primăvara iarăşi peste noi,
Vine de departe, vine de aproape,
Oameni de zăpadă pleacă înapoi,
Înapoi în lacrimi, înapoi în ape.
Trec peste câmpie carele de flori,
Urcă înspre munte verguri de lumină,
Ne simţim deodată iar nemuritori,
Poate orice boală peste noi să vină.
Se aude plânsul mamelor din veac,
Se aude brațul bărbătesc de tată
Care dă cu barda iarăşi pe arac
Ca să fie vița lumii luminată.
Primăvara cade peste noi adânc,
N-o vom duce-n braţe, o vom duce-n sânge,
Mugurii pe ramuri au născut şi plâng,
Un cocor deasupra revenirii plânge.
Iarăși florărese, fac măcel curat,
Ghioceii, lumii dându-i de vânzare,
Ceasurile-n turnuri s-au iluminat,
Bate câte-un clopot, un bătrân mai moare.
Eu de mine însumi ce mai pot să spun,
Te iubesc ca-n clipa întâlnirii noastre
Cu banalitatea lucrului cel bun
Care mișcă inimi și îngheață astre.
Stau de gardă lumii, creierului ei,
N-am, se vede, dreptul să îl las să moară
Chiar iubindu-ți ochii, sfânto-ntre femei,
Restul e tăcere, restu-i primăvară.
Pentru a regăsi bucuria pe care o purtăm în noi
este suficient să curătăm
ferestrele perceptiei.
William Blake
Momentan sunt 420 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 420 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje