LA MULTI ANI ! AN NOU FERICIT !!!
LA MULTI ANI ! AN NOU FERICIT !!!
Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
In mijlocul verii.
Ca vita de vie,
La Sfanta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata.
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lanoase,
Porcii unsurosi,
Copii sanatosi.
Cate cuie sunt pe cas,
Atatia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!
Tradiții de sfârșit de an. Ce semnifică
„Visul mi-a luat-o întotdeauna înainte. A reuşi să-l prinzi, a trăi la unison cu el, acesta este un adevărat miracol.” – Anais Nin
Keith Nash Art
De Anima
„Zarea e ca şi viitorul! În faţa sufletului nostru stă un tot uriaş şi nelămurit în care noi dorim plini de ardoare să ne lăsăm cuprinşi cu voluptate de un unic, mare şi splendid sentiment şi când alergăm într-acolo, când acolo devine aici, totul e la fel ca mai înainte şi ne simţim săraci şi mărginiţi, şi sufletul nostru tânjeşte după mângâierea care a pierit.” – Goethe
477481.jpg
Ultima modificare făcută de latan.elena; 01.01.2017 la 13:37.
„Cu trecerea anilor, am observat ca frumusetea, ca si fericirea, este frecventa. Nu trece o zi in care sa nu ne aflam, pentru o clipa, in rai. Nu exista poet, oricit ar fi de mediocru, care sa nu fi scris cel mai frumos vers din toata literatura, dar, totodata, si pe cele mai nefericite. Frumusetea nu este privilegiul citorva nume ilustre. Ar fi cu totul neobisnuit ca aceasta carte sa nu gazduiasca cel putin un rind tainic, vrednic sa te insoteasca pina la sfirsit.”
Jorge Luis Borges
MAI MULT: http://scoaladepoezie.blogspot.ro/20...es-poetul.html
Vladimir Kush Wallpaper - WallpaperS
” RUBAIATELE ” LUI OMAR KHAYYAM.....
Rubaiatele (catrene, poezii sau strofe alcatuite din patru versuri) faimosului poet, matematician, astronom si filozof persan, Omar Khayyam (18 mai 1048 – 4 decembrie 1131)
au sadit in literatura lumii unele dintre cele mai frumoase vorbe de dragoste,împletite cu indurerate cugetari despre destinul omului,
oropsit de neinduplecata-i vremelnicie.
Amărăciune
In zori intr-o taverna s-a auzit un glas:
„O, voi nebuni de viata! Voi, tineri veseli! Vinul
Turnati-l iar in cupe, ‘nainte ca destinul
Cu lacrime sa umple paharu-acestui ceas!”
Clipa
Noi nu vom sti vreodata ce ne asteapta maine.
Tu bucura-te astazi! Atata iti ramane.
Ia cupa si te-asaza sub luna de clestar,
Caci maine poate luna te va cata-n zadar.
Desfătare
Nu-ti rasadi in suflet copacul intristarii,
Ci rasfoieste zilnic a desfatarii carte.
Bea vin si poarta-ti pasii pe caile-ncantarii,
Caci masurat ti-e drumul de la suras la moarte.
Fericire
Vreau doar o cupa plina, o paine pe jumate
Si-o carte de poeme. Si daca sunt cu Tine,
Chiar stand intr-o ruina, – mai fericit ca mine
Niciun sultan nu este cu-o suta de palate.
Iubire
Cat de sarac e-acela ce nu poate sa spuna:
„Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii”.
Cum poate el sa simta in zori uimirea firii
Si noaptea vraja sfanta a clarului de luna?
Îndoiala
Sarmane om, nimica tu n-ai sa stii vreodata.
Nimic din ce-nconjoara aceasta ora trista.
Incearca sa-ti faci Raiul, promis de zei odata,
Aici, caci altul poate dincolo nu exista.
Metamorfoza
Acest vas fu odata un biet indragostit
Gemand de nepasarea unei femei frumoase.
Iar toarta era bratul ce mangaia mahnit
Suavul gat cu-atingeri usoare, de matase.
Năzuința
Nadejdi nesabuite mi-au risipit, iubito,
In vant multi ani din viata. Dar timpul ce-mi ramane
Din plin de-acum trai-l-voi. Vreau prin intensul mane
S-ajung din urma viata pe care n-am trait-o.
Otrava
Dumnezeu ne-a lasat cel mai scump dar dintre toate:
Iubirea – jarul, lava –
Asa cum unor plante
Le-a dat otrava.
Prezent
Grabite ca si apa si repezi ca un vant
Ce-alearga prin pustiuri, fug zilele-mi putine.
Si totusi, doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri si ziua care-o sa vina maine.
Revelație
Am intrebat Savantul si-am intrebat si Sfantul,
Sperand c-au sa ma-nvete suprema-ntelepciune.
Si dup-atata ravna atat se poate spune:
Ca am venit ca apa, si-o sa plecam ca vantul.
Soarta
Somn pe pamant, somn sub pamant. Atat.
Sus, jos, doar niste umbre inscrise de destin
Intr-un raboj de taina, cu filele de vant –
Unii se duc si altii vin…
Țărâna
Nimic n-au sa te-nvete savantii. Dar alintul
Suav al unor gene o sa te instruiasca
Ce este fericirea. Preschimba-n vin argintul,
Caci tarna e grabita ca sa te gazduiasca.
Uitare
Priveste! Trandafirul se leagana in vant.
Ce patimas ii canta de sus privighetoarea!
Bea! Ca sa uiti ca vantul va scutura azi floarea
Si va lua cu dansul fermecatorul cant…
Vin
Se-ntoarce anotimpul suav al tineretii.
Mi-e dor de vinu-acesta in care infloresc
Surasurile toate. Chiar aspru-l pretuiesc.
Nu ma certati. E aspru, caci are gustul vietii.
Vldimir Kush
Cupluri celebre - cele mai frumoase povesti de dragoste
MAI MULT: http://www.interferente.ro/cupluri-c...-dragoste.html
http://www.slideshare.net/teo101/dragostea 1 of 14
Month of Art: Day 16 Works by Jung S
Iubirea nu este posibilă decât dacă două persoane comunică între ele plecând de la centrul existenţei lor… Dacă este armonie sau conflict, bucurie sau tristeţe, este ceva secundar prin raport cu faptul fundamental că două persoane se întâlnesc plecând de la profunzimile existenţei lor, că ele sunt una, una cu cealaltă, fiind una cu ele însele, fără a fugi de propria realitate.
Nu există decât o singură dovadă a prezenţei iubirii:
profunzimea relaţiei, rivalitatea şi forţa fiecărei persoane.
Erich Fromm – Arta de a iubi
Miracolul serendipităţii
Seemania Bolivian Sunset
Webster Dictionary defineşte serendipitatea ca fiind „darul de a găsi lucruri valoroase sau agreabile fără a le căuta”. Există câteva caracteristici care intrigă în această definiţie. Una dintre ele este determinarea serendipităţii ca dar, ceea ce implică faptul că unii oameni îl posedă, iar alţii nu, că unii oameni sunt norocoşi, iar alţii nu. Una dintre tezele principale ale acestei secţiuni a cărţii este graţia, manifestată în parte prin „lucruri valoroase sau agreabile care nu sunt căutate”, este la îndemâna tuturor, dar că unii profită de ea, alţii nu. […] unul dintre motivele pentru care nu reuşim să profităm pe de-a-ntregul de graţie este acela că nu suntem pe deplin conştienţi de prezenţa ei – adică nu găsim lucruri valoroase fără a le fi căutat pentru că nu reuşim să apreciem valoarea darului care ni se oferă. Cu alte cuvinte, evenimentele serendipităţii ne apar tuturor, dar deseori nu reuşim să recunoaştem natura lor de serendipitate, considerăm că aceste evenimente nu au nimic remarcabil şi, prin urmare, nu putem să profităm de ele.
M. Scott Peck – Drumul către tine însuţi
SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2012.htm
Momentan sunt 88 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 88 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje