Elena Latan

[latan.elena]

“Uneori, destinul nostru se aseamănă cu cel al unui pom fructifer in timpul iernii. Cine ar putea să creadă
că acele ramuri golașe vor inverzi și vor purta din nou flori, după trecerea iernii?"

Goethe

[latan.elena]

La mulți ani de Sfântul Apostol Andrei !
La mulți ani cu bucurii tuturor celor ce își serbează azi ziua numelui,
să vă dăruiască Dumnezeu sănătate și daruri alese !



''Legenda poveste ca, in vremuri uitate, un preot al lui Zamolxis cutreiera fara ragaz pamanturile Daciei pentru a-i ajuta pe cei care aveau nevoie, transmitand geto-dacilor ca Marele Zeu veghea asupra lor. Fara a fi in varsta, avea parul si barba albe ca neaua iar credinta, curajul si darzenia sa erau cunoscute nu numai de oameni si de Zalmoxis insusi ci si de fiare. Zeul, dandu-si seama de valoarea slujitorului sau, il opreste la el, in munti pentru a il servi de aproape. Departe de oameni, preotul continua sa slujeasca cu aceeasi determinare ca si inainte. In scurt timp, fiarele Daciei au ajuns sa asculte de el si sa il considere conducatorul lor. Cel mai mult il indrageau lupii, caci acestia erau singurii fara conducator, numai foamea tinandu-i in haita.
Dupa un timp, Zalmoxis vorbeste cu preotul sau si decide ca a venit timpul ca acesta sa il slujeasca in alt chip, astfel, il transforma in animal. Insa nu in orice animal, ci in cea mai temuta si mai respectata fiara a Daciei, intr-un Lup Alb, mare si puternic, dandu-i menirea sa adune toti lupii din codri pentru apararea taramului. Astfel, de cate ori dacii erau in primejdie, lupii le veneau in ajutor, era de ajuns doar sa se auda urletul Marelui Lup Alb si de oriunde ar fi fost, lupii sareau sa ii apere pe cei care le devenisera frati. Lupul Alb insa, era si judecator, pedepsind lasii si tradatorii.
Intr-o zi insa, Zeul il cheama din nou pe slujitorul sau la el, de aceasta data pentru a-i da posibilitatea sa aleaga, pentru ultima oara daca vrea sa ramana lup sau sa redevina om. Cu toata mahnirea pe care o poarta in suflet, stiind ce vremuri vor urma, decide sa ramana alaturi de Zeul sau, sperand ca astfel sa slujeasca mai cu folos tinutul si poporul sau.
Cu toata vigilenta geto-dacilor, a lupilor si a Marelui Lup Alb, romanii reusesc sa se infiltreze in randurile lor si, in apropiere de marea invazie, sadesc in sufletele unor lasi samananta neincrederii fata de Marele Zeu. Astfel, unii daci incep sa se teama ca Zeul nu le va fi alaturi in marea batalie iar tradatorii cuprinsi de frica incep sa omoare toti lupii ce le ieseau in cale in speranta ca unul din acestia va fi Marele Lup Alb al carui cap il vor putea oferi romanilor in schimbul vietii lor. Lupii, cati au mai scapat fug in inima muntilor spre a nu mai reveni niciodata in ajutorul fratilor ce ii tradasera.
Lupul Alb si Zalmoxis se retrag in Muntele Sacru de unde vor privi cu durere in inimi cum geto-dacii vor fi infranti de romani din cauza tradarii.
"In codri batrani, sub bolta instelata, in bataia calda a vantului de libertate, cei cu inima pura pot auzi si acum chemarea la lupta a Marelui Lup Alb. Pamantul, frunzele si cerul il cunosc preabine. Voi il auziti ?" (Felix Crainicu, Cristi Ionita - Legendele dacilor liberi).''

(Dumitru Manolache - "Andrei, Apostolul Lupilor"
https://www.certitudinea.ro/.../andrei-apostolul...



29-30 Noiembrie (Luna Lupului) – “Anul Nou Dacic”- La mulți ani!
Dragii mei, dacă ieri am serbat “Ziua Sfinxului”, în noaptea asta avem “Revelionul dacilor”, trecerea în “Noul An”. Odată cu Idrea (Decebrie) avem sfârșitul anului agricol și începutul Iernii, a altui TIMP.
Pentru cei care poartă în aceste corpuri materiale sufletele dacilor din trecut, vă spun un vechi cuvânt din limba dacilor: "NIASCHARIAN!" Adică: "Să renaştem!"
În această perioadă friguroasă de iarnă, Steaua Sirius, "Marele Lup Alb", prieten și slujitor al lui Zamolxe, apare exact la mijlocul nopții. Aceasta înseamnă că, dacă cerul este clar, puteți privi spre sud și o puteți vedea pe Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cer, strălucind pe planeta noastră și anunțând venirea „Anului Nou”.
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, dacii serbau trecerea în Noul An. Credinţele populare numesc noaptea de 29-30 noiembrie Undrea, Indrea, Andreiul de iarnă sau Sărbătoarea Lupului. Indrea marchează trecerea de la vară la iarnă, de la lumină la întuneric, iar ritualurile prezente la civilizaţia geto-dacă indica posibilitatea ca această noapte să fi reprezentat şi celebrarea Anului Nou Dacic, corespunzând cu Dionisiacele câmpeneşti şi fermentarea vinului la populaţia tracă, precum şi cu sărbătoarea Brumalia, din Imperiul Roman. Atunci, credeau strămoșii noștri, lumea se sfârșea/murea, dar și reîncepea/ renăștea, lume însemnând tot ce se petrecea sub soare în timpul unui an.
Calendarul pastoral al oierilor daci este împărțit în două anotimpuri:
- Iarna (Decembrie – Undrea sau Indrea) patronată de Sâmedru, reprezentare mitică ce desfrunzește codrul, și
- Vara (Aprilie – Prier) patronată de fratele acestuia, Sângiorz, care înfrunzește codrul. Prier vine de la primăvară, deoarece în această lună, primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi.
Anul Nou Dacic se suprapune peste sărbătorile închinate LUPULUI și care poartă numele de "Filipii de Toamnă". Această vietate, prototip al războinicului înnăscut şi model de demnitate, a fost personificată şi aleasă totem de către strămoşii autohtoni ai românilor, geto-dacii. Ca luptători împotriva duşmanilor, ei doreau să semene şi să se comporte ca divinitatea lup, pe care o invocau în luptă (vezi stindardul dacic) şi în alte împrejurări.

sursa:https://www.facebook.com/photo/?fbid...00940781818918

[latan.elena]

"Ca să fii în altă parte când vrei, nu ai nevoie de pașaport, doar capacitatea de a te deconecta, de a merge să cauți seninătatea.
Fiind reconectat la ceea ce este esențial, departe de hoarda umană, doar unu la unu cu sine, pentru a-i căuta prioritățile. Ca să fie pur și simplu bine, departe de certitudinile oamenilor, lasă-i gândul să rătăcească, pentru a evita atacul de osteoartrită. Ce este mai rău decât acest val uman, care ajungând la gândirea universală, se gândește să-și țină adevărurile departe de simplitatea naturală și cu cât mai prețios decât toate aceste fumuri grețoase. "

Jordan Ray


William Smith photography

[latan.elena]

ASCULTĂTORI

ASCULTAREA este poate cel mai mare dar pe care îl putem face cuiva. E ca să-i spun: Ești important pentru mine, ești interesant, mă bucur că ești aici.
ASCULTAREA este să începi cu tăcerea... Ce spune celălalt nu ar trebui să fie o ocazie de a vorbi de sine.
ASCULTAREA înseamnă să oprești micul tău cinematograf de interior, monologul tău portabil, pentru a te lăsa transformat de celălalt.
ASCULTAREA înseamnă acceptarea celuilalt să intre în noi înșine așa cum ar intra în casa noastră și s-ar așeza acolo pentru o clipă, s-ar așeza pe scaunul nostru și s
ASCULTAREA, este într-adevăr a renunța la ceea ce ne ocupă pentru a ne acorda tot timpul și atenția celuilalt. E ca o plimbare cu un prieten: mergi în ritmul lui, lasă-l să te conducă, oprește-te cu el, pleacă degeaba, pentru el.
ASCULTÂND, nu este vorba despre a căuta să răspunzi celuilalt. Refuzi să gândești în locul celuilalt, să-i dai sfaturi, ba chiar să vrei să-l înțelegi!
ASCULTAREA înseamnă a-l primi pe celălalt cu apreciere, fără a te înlocui pe tine pentru a-i spune ce ar trebui să fie.
ASCULTAREA înseamnă a fi deschis pozitiv tuturor ideilor, tuturor subiectelor, tuturor experiențelor, tuturor soluțiilor... fără a interpreta, fără a judeca, lăsând celuilalt timpul și spațiul pentru a găsi calea care este a lor.
ASCULTAREA înseamnă să înveți să descoperi în celălalt calitățile care îi sunt unice. Să acorzi atenție cuiva care suferă înseamnă să-i permiți să vorbească și să-și găsească propria cale de a se elibera.
A ÎNVĂȚA SĂ ASCULȚI DE CINEVA este cel mai util exercițiu pe care îl putem face pentru a ne elibera de propria suferință.
ASCULTAREA înseamnă a-i da celuilalt ceea ce poate ni s-a dat prea rar: atenție fără judecată, timp, o prezență iubitoare, o mână întinsă...

Conform unui text de la Bertrand Mulliez.

[latan.elena]

"Crește, maturizează-te, îmbătrânește, mori, timpul trece, e predestinat, inevitabil.
Există o singură soluție ca bătrânețea să nu fie o parodie absurdă a vieții noastre anterioare,
este să continuăm urmărirea unor scopuri care dau sens existenței noastre: dedicare față de indivizi,
grupuri sau cauze, asistență socială, politică, intelectuală sau creativă. La bătrânețe trebuie să ne dorim
să avem încă pasiuni suficient de puternice pentru a ne împiedica să ne pliem.
Viata are valoare atata timp cat o atribuim vietilor altora, prin iubire, prietenie, indignare, compasiune.''

Simone de Beauvoir




















Elena Shumilova

[latan.elena]

Check Out This Fantastic Amethyst & Agate Spheres.

Jain 108 Academy

„Cristalele sunt lucruri vii,
și ne conectează nu doar cu alții de pe această planetă,
ci cu toate ființele simțitoare din mediul Macro și Micro”.


Fantastic Yellow Quartz Specimen from Skardu Pakistan.



Beautiful Aragonite "Flowers" From cave in Mallorca island, Spain.



Amazing Rainbow Tourmaline From Madagascar.



Look at this Amazing Amethyst Cluster Quartz.



Look at this Beautiful Mango Quartz Cluster



Wonderful intense velvety blue Shattuckite crystals with Malachite From Kunene Region, Namibia...



Iris agate is a truly stunning variety of agate that displays a rainbow of colors when held up to light.

[latan.elena]

Și toate viețile pe care le-am trăit
și cele pe care le mai avem de experimentat
sunt pline de copaci și frunze schimbătoare.

Virginia Woolf



Totul în jurul nostru este în continuă schimbare.
În fiecare zi, soarele luminează o lume nouă.
Ceea ce numim rutină este plin de noi oportunități, dar nu reușim
să vedem că fiecare zi este diferită de cea din urmă.
Astăzi, undeva, te așteaptă o comoară.
Poate fi un mic zâmbet, poate fi o mare cucerire, nu contează.
Viața este făcută din minuni mici și mari.
Nimic nu este plictisitor, pentru că totul este în continuă schimbare.
Plictiseala nu este în lume, ci în felul în care vedem lumea.

Paulo Coelho




Dragostea se întâmplă, trebuie doar să fii pregătit.
Și nu ai nevoie de cel mai bun parfum sau lenjerie de corp,
două chei trebuie să deschidă aceeași ușă.
Și să intre în ea două suflete,
ca în cel mai frumos loc din lume.

Angelo De Pascalis

[latan.elena]

O contribuție la statistici
de Wislawa Szymborska


Din o sută de oameni

cei care știu întotdeauna mai bine
— cincizeci și doi

îndoindu-mă de fiecare pas
- aproape de restul,

bucuros să dau o mână de ajutor
dacă nu durează prea mult
- până la patruzeci și nouă de ani,

întotdeauna bune
pentru că nu pot fi altfel
- patru, poate cinci,

capabil să admire fără invidie
- optsprezece,

suferind iluzii
induse de tinerețea trecătoare
- șaizeci, dați sau luați câteva,

a nu fi luat cu ușurință
- patruzeci și patru,

trăind în frică constantă
de cineva sau ceva
- șaptezeci și șapte,

capabil de fericire
- douăzeci și ceva de vârf,

inofensiv singur, sălbatic în mulțime
- cel puțin jumătate,

crud
atunci când este forțat de împrejurări
- mai bine să nu cunoști
nici măcar figurile de joc,

înțelept după fapt
- doar cu ceva mai mult
decât înțelept înaintea lui,

luând numai lucruri din viață
- treizeci
(aș vrea să greșesc),

cocoșat de durere,
fără lanternă în întuneric
- optzeci și trei
mai devreme sau mai târziu,

neprihăniți
- treizeci și cinci, ceea ce este mult,

drept
și înțelegător
- trei,

demn de compasiune
- nouăzeci și nouă,

muritor
— o sută din o sută.
Până acum această cifră rămâne neschimbată.








Rene Magritte Art

[latan.elena]

Întotdeauna te vei opri să regândești rutele alternative, mai ales după o durere.
La tot ce ai renunțat pentru a alege altceva,
la tot ce te-a abandonat să alegi altceva,
si vei avea prostia certitudine ca iti va lipsi mereu ceva, cu exceptia momentelor rare,
fericite si pretioase de care iti vei aminti mereu, cele in care tu fara motiv ai fi vrut sa fii in alta parte.
Știi de ce îți vei aminti de ei pentru totdeauna? Pentru că asta e dragoste.
În cele din urmă, în mijlocul a milioane de alegeri și renunțări, totul se rezumă la acele câteva lucruri
fragile dar pure pe care nu suntem dispuși să le pierdem. Restul sunt pierdute la inceput. Ce a fost mai rău a trecut înainte să înceapă.

Maximo Bisotti

[latan.elena]

Cine are norocul să vadă Bucegii într-o noapte senină, plină de ger şi lumină stelară, se poate lăuda că ştie cum a fost Geneza.

Eugen Barbu






NOAPTE BINECUVANTATA !