Elena Latan

[latan.elena]

"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .




Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc.
Matei, 6:28

[latan.elena]

''În creier există o zonă specială pe care am putea-o numi memorie poetică care
înregistrează tot ce ne fascinează sau ne mișcă, adică ne face viața frumoasă. "

Milan Kundera, Insuportabila uşurătate a fiinţei




„Mulți mari maeștri au greșit pentru că au vrut să vadă sufletul doar în inimă. Sufletul
este indivizibil și este în picior și în ochi și în fiecare parte a corpului, așa cum eternitatea
este cuprinsă în fiecare clipă”.

Domnule Eckhart



"Sufletul este indestructibil si activitatea sa continua in eternitate. Este asemeni soarelui,
care, pentru ochii nostri, para sa apuna pe inserate, dar care, in realitate, merge numai
sa isi difuzeze lumina in alta parte."

Johann von Goethe

[latan.elena]

Orice drum ai alege, urmeaza-l cu toata inima.

Confucius




Nu pierde niciodată din vedere graficul unei existențe umane, care nu
este niciodată compusă, indiferent ce spune cineva, dintr-o orizontală
și două perpendiculare, ci mai degrabă din trei linii sinuoase, extinse
la infinit, apropiate și divergente neîncetat: care corespund a ceea ce
un omul credea că este, ce voia să fie, ce era.

Marguerite Yourcenar - Memoriile lui Hadrian



„La răscrucea drumului tău întâlnești alte vieți, cunoașterea sau necunoașterea
lor, trăirea lor pe deplin sau abandonarea lor depinde doar de alegerea pe care
o faci într-o clipă; chiar dacă nu știi, între a continua drept sau a devia, existența
ta este adesea în joc, cea a celor apropiați.”

Susanna Tamaro




„Oriunde ai merge, est, vest, nord sau sud, gândește-te la asta ca la
o călătorie în tine! Cel care călătorește în sine, călătorește prin lume.”

Shams Tabrizi

[latan.elena]

Mireasa - Tudor Arghezi

Ochii tăi s-au pus pe slove și cuvinte
Ca niște albine albastre, însetate de mirodeniile sfinte,
Și sugând mierea cărții s-au îmbătat cu ea.
Halucinata științei, vino în grădina mea,
Unde busuiocul a crescut ca brazii, și măceșii
Zgârie sâmburii sânului prin inul cămeșii.

Pământul umblă după tine să te soarbă
Cu vârfuri boante de iarbă oarbă.
Din sângele tău băut și din sudoare
Pot să iasă alte poame și feluri noi de floare.

Vino. Dinainte îți voi desface pelinul și romanița
Pe care le coace arșița.
Cu brațele și pieptul voi despica poiana
Și buruiana.

Voi ridica vițele fragede cu ghimpi de mărăcine
Ca niște omizi lungi, lipite de tine,
Te voi strecura ca dintr-o plasă,
Dând foile și umbra de o parte,
Cum ai făcut și tu în carte,
Mireasă !

După ce te voi fi trecut și apărat
De fiarele mici, de gâzele de un carat,
De șarpe, de lanțuri și de metale
Vegetale,
O să mă lași să-ți pui inele de mâini, brățări de picioare.
Și alte veșminte, dogoritoare.

[latan.elena]

"Nu lăsa ziua să se termine fără să crești puțin, fără să zâmbești mult, fără să-ți hrănești visele."
Nu lăsa descurajarea să te învingă.
Nu permite nimănui să-ți ia dreptul de a te exprima, ceea ce este aproape o datorie.
Nu renunța la dorința de a-ți face viața extraordinară. "

Walt Whitman, Fată fericită




"Frumusețea care va salva lumea este generozitatea, împărtășirea, compasiunea,
acestea sunt toate aceste valori care duc la o energie fabuloasă, aceea a Iubirii! "

Pierre Rabhi

[latan.elena]

Tu și copacul din curtea ta veniți dintr-un strămoș comun. Acum un miliard și jumătate de ani,
v-ați despărțit. Dar chiar și acum, după o călătorie imensă în direcții separate, acel copac și tu
încă împărtiti un sfert din genele tale.

Richard Powers

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=WsL4W5asU3A




Voi trăi dincolo de moarte
Kahlil Gibran, din Grădina Profetului


Voi trăi dincolo de moarte și voi cânta în urechile tale

Chiar și după ce valul mare mă duce înapoi

Până la marea adâncime.

Voi sta la bordul tău, deși fără cadavru,

Și voi merge cu voi în câmpurile voastre, un spirit invizibil.

Voi veni la tine lângă focul tău, un oaspete nevăzut.

Moartea nu schimbă nimic decât măștile care ne acoperă fețele.

Bătrânul din pădure va fi încă un pădurar,

Plugarul, un plugar,

Și cel care a cântat vântului cântecul său, îl va cânta și lui

sferele în mișcare.




Cântecul ploii VII
Khalil Gibran

Sunt fire de argint punctate scăpate din rai
De zei. Natura mă ia atunci, să-i împodobesc
câmpurile și văile.


Sunt perle frumoase, smulse din
Coroana Iștarului de fiica Zorilor
Pentru a înfrumuseța grădinile.


Când plâng dealurile râd;
Când mă smeresc florile se bucură;
Când mă înclin, toate lucrurile sunt bucuroși.


Câmpul și norul sunt iubitori
Și între ei sunt un mesager al milei.
potolesc setea unuia;
Vindec boala celuilalt.


Glasul tunetului declară sosirea mea;
Curcubeul îmi anunță plecarea.
Sunt ca viața pământească, care începe la
Picioarele elementelor nebune și se termină
Sub aripile ridicate ale morții.


Ies din auzul mării
Se înalță cu briza. Când văd un câmp în
nevoie, cobor și îmbrățișez florile și
copacii într-un milion de feluri mici.


Ating ușor ferestrele cu
degetele mele moale, iar anunțul meu este un
cântec de bun venit. Toți pot auzi, dar numai
cei sensibili pot înțelege.


Căldura în aer mă ​​dă naștere,
Dar la rândul meu o ucid,
Ca femeia biruiește pe bărbat cu
puterea pe care i-o ia.


Eu sunt suspinul mării;
Râsetul câmpului;
Lacrimile raiului.


Deci cu dragoste -
Suspine din marea adâncă a afecțiunii;
Râsete din câmpul colorat al spiritului;
Lacrimi din raiul nesfârșit al amintirilor.



Gibran Khalil Gibran, the painter

[latan.elena]

Relațiile nu îți oferă niciodată totul. Îți oferă niște lucruri. Luați toate lucrurile pe care le doriți de la o persoană - chimie sexuală, să spunem, sau conversație bună, sau sprijin financiar, sau compatibilitate intelectuală, sau simpatie sau loialitate - și puteți alege trei dintre acele lucruri. Restul trebuie sa le cauti in alta parte. Doar în filme găsești pe cineva care îți oferă toate acele lucruri. Dar acestea nu sunt filmele. În lumea reală, trebuie să identifici cu ce trei calități vrei să-ți petreci restul vieții și apoi să cauți acele calități la o altă persoană. Asta e viața reală. Nu vezi că este o capcană? Dacă tot încerci să găsești totul, nu vei ajunge la nimic.

Hanya Yanagihara


(Art: Photograph from movie The Scent of Green Papaya)

[latan.elena]

Îmi amintesc și acum acel orizont larg fără puncte de referință, în care doar soarele era limita la
infinit. În acel moment am înțeles că ceea ce contează în fața unei astfel de libertăți a mării nu
este să ai o navă, ci un loc unde să mergi, un port, un vis, care merită toată acea apă de străbătut.

Alessandro D'Avenia


Pepe Soho Photography

[latan.elena]

Ştiu, fără ca s-o pricep, Treimea
Şi pe Ea viaţa îmi aşez,
Cum îmi cred, cu toată adâncimea,
Inima, pe care nu mi-o văz:

Tainica, neistovita ei lucrare
Într-o rană mi s-a-mpărtăşit:
Rodnicul de viaţă fără încetare
Sânge, în trei feţe, dar nedespărţit...

Vasile Voiculescu