La blouse roumaine
Sfântul Gheorghe, Sân-Georgiul, Cavalerul Trac - 23 aprilie La mulți ani tuturor sărbătoriților!
"Sân-Georgiul, ipostaza populară românească a sfântului creştin, este stăpânitorul vremii calde, sfântul cel mare peste câmpuri, înverzitorul naturii şi semănătorul tuturor seminţelor, cel ce înfrânge vrăjitoarele şi le zădărniceşte actele magice, în special pe cele de luare a manei laptelui, protejând astfel cirezile şi turmele, cel ce arată aleşilor comorile, smulgându-le de la diavol, chezaşul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale”. Narcisa Al. Ştiucă – Sărbătoarea noastră cea de toate zilele
„Popularitatea în general nu este legată, în principal, de martiriul eroului sărbătorit şi sanctificat de biserică ci de vechi ritualuri legate de ciclurile vegetaţiei, care şi-au găsit un ecou larg în folclorul multor popoare. Sfântul Gheorghe este agricultorul care ucide „balaurul”, elementul teriomorf, malefic, duhul rău al pământului pentru a-i elibera forţa vitală, energia biologică, germinativă, care este primăvara, cu întregul ei cortegiu de binefaceri”. (Victor Simion – Imagine şi legendă). De fapt, grecescul „Georgos” înseamnă ţăran, cultivator de pământ. Ziua lui fixată la 23 aprilie, marchează începutul primăverii, începutul păstoritului, un nou ciclu de vegetaţie.”
Peste această zeitate a vegetaţiei, protector al cailor, vitelor cu lapte şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul trac, creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe. Această reprezentare mitică se numeşte Sângiorz în Transilvania şi Banat şi Sfântul Gheorghe în Moldova, Muntenia şi Oltenia. (I.Ghinoiu)
Legenda populară consemnată de folclorişti spune că Dumnezeu a încredinţat Cheile vremii Sfinţilor Gheorghe şi Dumitru, care de atunci le poartă la brâu. „Între cei doi sfinţi există un legământ pe viaţă şi pe moarte - dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângiorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă în ziua de 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe pomi”. De fapt sărbătorile celor doi sfinţi împart anul în două anotimpuri simetrice – vara pastorală ( 23 apr.- 26 oct.) şi iarna pastorală ( 26 oct..- 23 apr.) „Cei doi sfinţi sunt în Calendarul popular, divinităţi pastorale de origine indo-europeană şi prezintă evidente asemănări cu Sântoaderul cel Mare, celebrat în sâmbăta din Săptămâna Caii lui Sântoader. Sângiorzul şi Sântoaderul au în credinţele, folclorul şi iconografia românească trăsături comune cu Cavalerul trac - sunt divinităţi tinere, purtate în spate de cai (Sângiorz) sau au ei înşişi copite( Caii lui Sântoader), purifică spaţiul de forţele maelfice, omoară balaurul, încuie iarna şi descuie vara.”( I.Ghinoiu – Comoara satelor – Calendar popular)
Cele mai interesante tradiţii româneşti: „boul înstruţat” şi alte obiceiuri populare
https://jurnaldebucovina.com/.../obiceiuri-de-sfantul.../
Marcaje