"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .
"Amintiți-vă mereu:
Ești mai curajos decât crezi,
mai puternic decât pari,
mai inteligent decât crezi
și de două ori la fel de frumos
pe cât ți-ai imaginat vreodată.”
Rumi
"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .
"Amintiți-vă mereu:
Ești mai curajos decât crezi,
mai puternic decât pari,
mai inteligent decât crezi
și de două ori la fel de frumos
pe cât ți-ai imaginat vreodată.”
Rumi
Maurice Caręme - Bunătatea
Trebuie mai mult decât un măr,
Să umpli un paner.
Trebuie mai mult decât un pom,
Să cânte livada sub cer.
Dar nu trebuie decât un om,
Pentru ca un dram de bunătate
Să lucească asemeni unui măr,
Pe care să-l împarţi pe jumătate.
,,Suntem infinit de mici şi infinit de mari; viaţa uneşte cele două extreme.''
Khalil Gibran
Folosiți toate pretextele pentru a sărbători și mulțumi.. Nu așteptați anul viitor care poate nu va sosi.
Sărbătorește-ți prietenii.
Sărbătorește ziua care răsare.
Sărbătorește apusul.
Sărbătorește să fii viu.
Sărbătorește natura.
Sărbătorește cântatul păsărilor, sau greierele.
Sărbătorind râsul unui copil.
Permiteți energiei bucuriei și recunoștinței să se răspândească în celulele voastre.
Mulțumesc pentru conștiința care iese din ce e mai rău și mai bun.
Cel mai frumos lotus înflorește în noroi. Când vibrațiile tale sunt recunoștință și sărbătoare
universul conspiră pentru a-ți trimite evenimente care îți vor crește nivelul de vibrație al bucuriei.
Să sărbătorim aerul pe care îl respirăm și asta ne face vii.
Să fim în viață, nu supraviețuitori.
Meena Goll
Dar dacă Dumnezeu înseamnă flori şi arbori
Şi munţi şi soare şi clar de lună,
Atunci şi eu cred în el,
Atunci cred şi eu în fiece clipă,
Şi viaţa mea toată nu-i decât omelie şi liturghie,
Şi comuniune prin văzul ochilor şi prin auz....
Ascult de voinţa lui trăind, spontan,
Precum cel care deschide ochii şi vede,
Şi îl numesc clar de lună şi soare şi flori şi arbori şi munţi,
Şi-l iubesc fără să mă gândesc la el,
Şi îl gândesc văzând şi auzind,
Şi cu el drumeţesc însoţindu-l clipă de clipă.
Fernando Pessoa ,Paznicul turmelor
Întotdeauna, cel care posedă cea mai mare iubire devine cel mai mare.
Omraam Mikhael Aivanhov
Yannick Scherthan Photography
Nu pierde urma
de aroma de înțelepciune.
În timp ce esti în această vânătoare,
nu te rătăci,
îngrijorat dacă fiecare lucru mic
este bun sau rău.
Tu ești călătorul,
tu esti calea,
iar tu ești destinația.
Atenție
nu pierde
drumul către tine însuți.
Shihab al-Din Yahya ibn Habash Suhrawardi
Ultima modificare făcută de latan.elena; 12.11.2023 la 15:39.
Pe un prund
Marin Sorescu
În dragoste totul s-a cam scris
Şi de mână şi de tipar.
Cât te-ai freca la ochi după un vis
Mă cufund în dor şi dispar.
Înot în simţirea ta ca pe sub gheaţă
Şi ies la sărutat ca la o copcă.
Sigur, în această viaţă
Totul se va duce pe copcă.
Însă cât putem da din mâini,
Cât ne mai agităm şi gâfâim,
Cât ne mai frângem trupurile pâini
Pe care nouă înşine ni le-mpărțim,
Totul ne va părea frumos şi rotund,
În suflete dragostea-şi creşte mărgeanul,
Trecem desculţi pe un prund,
Pe unde, de obicei, curge oceanul.
https://www.youtube.com/watch?v=3KbWVyK9Lxk&t=3s
Nu sunt legat de un gen muzical sau de altul. Îmi place să schimb, aşa că nu există riscul de a mă plictisi.
Ennio Morricone
Un alt italian veritabil, un artist care merită întreaga noastră atenție nu doar pentru cariera sa absolut fulminantă (a compus muzica pentru mai mult de 500 de filme și seriale TV), dar și pentru existența exemplară pe care a dus-o timp de 91 de ani. Ennio Morricone, una dintre cele mai influente figuri din industria cinematografică, a murit pe 6 iulie 2020, la vârsta de 91 de ani, în urma unor complicații cauzate de o fractură de femur. A suferit o cădere și a fost internat în spital, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale, însă, din păcate, starea sa de sănătate s-a înrăutățit și a suferit un atac cerebral, care a dus în cele din urmă la decesul său. A fost înmormântat în Cimitero Monumentale del Verano din Roma, Italia. Acest cimitir este unul dintre cele mai mari din oraș și găzduiește morminte ale unor personalități marcante din diverse domenii. Mormântul lui Morricone a devenit de atunci un loc de pelerinaj pentru fanii săi și oamenii care apreciază contribuția sa la istoria muzicii de film.
O PRIVIRE SPRE VIAȚA LUI MORRICONE
… ne va ajuta să înțelegem mai bine felul în care talentul cultivat de timpuriu, munca titanică, sacrificiile și încrederea în steaua proprie pot duce la nașterea unui colos. Ennio Morricone s-a născut pe 10 noiembrie 1928 în Roma, Italia. A fost al doilea dintre cei cinci copii ai cuplului format din Mario Morricone și Libera Ridolfi. Tatăl său era originar din Arpino, un oraș din regiunea Lazio, iar mama sa era dintr-o familie de muzicieni.
Încă de la o vârstă fragedă, Morricone a fost influențat de mediul familial în ceea ce privește muzica. Tatăl său era trompetist și a fost profesor de trompetă la Conservatorul Național de Muzică „Santa Cecilia” din Roma. Acest lucru l-a inspirat pe Ennio să își descopere pasiunea pentru muzică și să înceapă studiul compoziției și al altor instrumente muzicale. Copilăria lui Morricone a fost marcată de o educație profundă în muzică și de pasiunea sa timpurie pentru acest domeniu. Tânărul Morricone a studiat compoziție la Conservatorul Național de Muzică din Roma sub îndrumarea compozitorului Goffredo Petrassi și și-a perfecționat abilitățile în trompetă.
Experiența sa ca trompetist l-a ajutat să înțeleagă și să dezvolte abilitățile muzicale necesare pentru compoziție și dirijat. Pe lângă trompetă, Morricone a fost tentat să cânte și la alte instrumente, cum ar fi cornul francez și chitara, iar abilitatea sa de a cânta la mai multe instrumente l-a ajutat să-și exprime creativitatea și să își aducă contribuția la diverse aspecte ale compozițiilor sale.
Mai mult:https://bel-esprit.ro/maestrul-morri...uzica-de-film/
Ennio Morricone
Elegia toamnei
George Țărnea
E toamnă, Clara, și e ceață-n lume,
Și prea târziu neliniște-n priviri,
Și nicio mare nu mai are nume
Fără legenda tristelor iubiri.
Lipindu-ne tot sufletul de gură
Alunecăm pe-o lamă de cuțit,
Rememorând și dragoste și ură,
Și ce-am crezut frumos, și ce-am mințit.
E toamnă, Clara, și e brumă-n lună,
Și-ai încetat demult să mă asculți,
Și nici adâncul mării nu mai sună
Sub mângâierea pașilor desculți.
Preocupați de tot ce mai sporește
Cu o secundă smulgerea din noi,
Lăsăm iubirea-n urmă, și, firește,
Închidem marea sub genunchii goi.
Sub cerul desfrunzit de stele coapte
În lipsa ta pe cine să mai strig,
Și cărei mări să-i mai închin o noapte…
E toamnă, Clara, și în soare-i frig.
Dan Cristian Mihăilescu
Nu lăsa ziua să se termine fără să crești puțin,
să zâmbești mult, să-ți hrănești visele.
Nu lăsa descurajarea să te învingă.
Nu permite nimănui să-ți ia dreptul de a te exprima,
ceea ce este aproape o datorie.
Nu renunța la dorința de a-ți face viața extraordinară.
Walt Whitman
„Lasă-te atras în tăcere de atracția ciudată a ceea ce iubești cu adevărat.
Nu te va duce în rătăcire. În tăcere, există un mister sacru,
o cale care arată calea nu cu cuvinte, ci cu dorința inimii.”
Rumi
Artpx
Întreaga creație este în esență subiectivă și visul este teatrul în care visătorul este în
același timp scena, actorul, sufletorul, regizorul, managerul, autorul, publicul și criticul.
Carl Gustav Jung
„Am fost numit „căutător”, nu știu dacă a fost un compliment. Îi mulțumesc sorții pentru că a împiedicat cu bunăvoință barca mea să aterizeze pe țărmurile aride ale unei concluzii înfiorătoare. Cine caută găsește, iar cel care caută mereu, găsește mereu. De aceea, sunt fericit să nu văd nicăieri concluzii, ci o întindere întunecată plină de mistere și aventură.”
Carl Gustav Jung
Momentan sunt 235 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 235 vizitatori)
Marcaje