"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..."
MULT SUCCES TUTUROR COPIILOR !!
"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..."
MULT SUCCES TUTUROR COPIILOR !!
Nichita Stănescu
E toamnă.În ghiozdan
mi-am pus,de pe acuma,
un măr (măr ionathan),
caietele și guma,
și cărțile (vreo două),
mănușa fără dește'
căciula(poate plouă),
am pus briceagul-pește
și roșu ca și mărul
am pus,plin de penițe,
cadoul de la vărul:
penarul cu cheițe,
ascuțitoarea-rablă
și câteva creioane,
o frunză de-astă vară
vreo trei prune gârlane
și-o lebădă de ceară...
Pe dinafar' rămâne
dulăul pintenog.
-Tu nu încapi, bătrâne,
nu insista ,te rog!
,,E toamnă!
de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei
Dragi copii,
Să vă spun un secret: când eram și eu ca voi, îmi plăcea foarte mult o carte numită "Micul Prinț" a lui Saint-Exupéry, o carte pe care v-o recomand s-o citiți și voi, pentru că e o carte absolut mi-nu-na-tă! Micul Prinț locuia pe o planetă ciudată, pe o planetă a gingășiei.
Pe jos, copii, vă zic,
să mergem pe jos!
Drumul e lung, fluturii sunt mulţi, -
Nichita Stanescu
"Toţi oamenii mari au fost cândva copii...dar doar câţiva dintre ei îşi mai amintesc." ( Antoine de Saint-Exupéry- " Micul Prinț")
Rainer Maria Rilke - Toamna
Cad frunzele, cad ca din departare,
de parca vestejesc gradini în ceruri,
cu gesturi de negare cad, de-a rândul.
Iar noptile, cum cade greu pamântul
din toate stelele, într-o însingurare.
Noi toti cadem. Si mana asta, iata.
Caderea, vezi, e-n toti si in oricine,
Si totusi, este Unul care tine
nespus de bland, pe maini, caderea toata.
TRANDAFIRUL LUI RILKE
Renumitul poet german Reiner Maria Rilke şi-a petrecut un anumit timp al studenţiei sale la Paris. Pentru a ajunge la universitate, străbătea zilnic, în compania unei prietene franțuzoaice, o stradă foarte aglomerată, în colţul căreia şedea permanent o cerşetoare. Ea şedea mereu în acelaşi loc, nemişcată ca o statuie, cu mâna întinsă şi cu ochii fixaţi în pământ. Rilke nu-i dădea niciodată nimic, în timp ce prietena lui adesea îi întindea câte un bănuţ.
Într-o zi, aceasta l-a întrebat pe poet:
− Dar tu nu-i dai nimic acestei sărmane femei?
− Ba da, dar îi voi da ceva pentru inimă, nu pentru stomac, îi răspunse el.
A doua zi, Rilke a venit cu un trandafir abia înflorit. L-a pus în mâna cerşetoarei şi a dat să plece. Atunci, însă, s-a petrecut ceva neaşteptat: cerşetoarea şi-a ridicat ochii, l-a privit pe poet, s-a ridicat de la pământ, i-a luat mâna şi i-a sărutat-o. Apoi a plecat strângând trandafirul la piept. O săptămână întreagă n-a mai văzut-o nimeni pe cerșetoare. Abia după opt zile aceasta a apărut din nou la colţul ei obişnuit, tăcută şi nemişcată ca totdeauna.
− Din ce-o fi trăit ea în toate aceste zile în care nu a primit nimic? l-a întrebat tânăra pe Rilke.
− Din… trandafir! i-a răspuns poetul. Se vede că floarea i-a pricinuit mai multă mulțumire și satisfacție, căci sufletul este mai sățios decât trupul...(net)
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.09.2023 la 13:54.
Când am fost la școală, m-au întrebat ce vreau să fiu când voi fi mare.
Am scris „fericit”.Mi-au spus că nu înțeleg sarcina și le-am spus că nu înțeleg viața.
John Lennon
"Marea , mareata unificatoare , este singura speranta a omului.Astazi , mai mult ca niciodata ,
o veche expresie are un inteles literal : suntem cu totii in aceeasi barca."
Jacques Yves Cousteau
„În cultivarea sinelui,
nu există un cuvânt final.
Cine se consideră complet,
de fapt,
a întors spatele Drumului”.
Yamamoto Tsunetomo (1659-1719),
Hagakure - Codul samurailor
by Mariusz Szmerdt
https://www.youtube.com/watch?v=ox2QTySzJQA&t=1106s
https://www.youtube.com/watch?v=2XVKmasZ_fQ
Doamne, n-am isprăvit
Magda Isanos
Doamne, n-am isprăvit
cântecul pe care mi l-ai şoptit.
Nu-mi trimite îngeri de gheaţă şi pară
în orice seară.
Nu pot pleca. Arborii îmi şoptesc;
florile calea-mi aţin şi mă opresc.
Despre toate-am început o cântare
de laudă şi naivă mirare.
Oamenilor voiam să le las
sufletul meu, drept pâine la popas,
drept păşune, livadă şi cer.
Tuturor acelora care nu mă cer
şi nu mă cunosc, am vrut să le fiu
o candelă pentru mai târziu.
Căutam în iarbă şi-n mohor
tainele ascunse tuturor.
Mă uitam în fântână şi-n iaz,
şi-ascultam – îndelung – sub brazi…
Atunci au venit îngerii şi m-au chemat.
Doamne, nu pot pleca, n-am terminat!
Deschide colivia, fă să zboare
cântecele mele nerăbdătoare.
„Dacă orice cuvânt al meu nu m-ar costa nimic, nu ar fi adevărat, dacă nu m-ar durea, nu ar fi viu, dacă nu ar arde, nu ar lumina.
Dacă cotidianul ţi se pare sărac, nu-l acuza pe el. Acuză-te pe tine şi spune-ţi că nu eşti suficient de poet pentru a evoca bogăţiile lui.
Căci pentru creator nu există nici indiferenţă şi nici un loc sărac şi indiferent.Fii răbdător cu toate câte sunt neclare în inima ta, încearcă să iubeşti întrebările.
Nu căuta răspunsuri care nu pt fi date, pentru că, oricum, nu ai fi în stare să convieţuieşti cu ele. Iubeşte-ţi întrebările.
Poate îţi va fi dat, fără ca măcar tu să observi asta, îţi va fi dat să trăieşti până în ziua aceea, acum atât de îndepărtată, în care vei primi şi răspunsul,”
Rainer Maria Rilke.
„Fii conștient că nimeni nu te poate face fericit,
deoarece fericirea este rezultatul
iubirii care vine din interiorul tău.''
Don Miguel Ruiz
https://www.youtube.com/watch?v=6z8f31T4_bQ
Prin negre crengi de brad
Mihai Eminescu
Prin negre crengi de brad
Se strecură luna,
Isvoarele-ntr-una
Din stânci cu sgomot cad.
Pe gânduri codri sunt
De-al apelor ropot,
Sunare de clopot
Pătrunde-al serii vânt.
Spre tine ochii-ntorn
Lumină de lună!
Din rarişte-mi sună
Un dulce glas de corn!
El sună-nvăpăiet
De visuri deşarte
Şi tot mai departe
Se pierde-ncet-încet.
Din văi aud sunând
Talanga, talanga
Se scutură creanga
De-al toamnei rece vânt
Trecut-au ca un vis
Durere şi sbucium
La sunet de bucium
Ascult cu ochiu-nchis.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.09.2023 la 22:30.
Momentan sunt 232 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 232 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje