"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..."
Sorin Onisor
"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..."
Lumina
„Maestrul: Cu ce lumină vezi?
Discipolul: Cu a soarelui ziua, cu a lămpii noaptea.
Maestrul: Cu ce lumină vezi aceste lumini?
Discipolul: Cu a ochilor.
Maestrul: Cu care lumină vezi ochii?
Discipolul: Cu cea a minţii.
Maestrul: Prin ce lumină cunoşti mintea?
Discipolul: Prin cea a Sinelui.
Maestrul: Deci tu eşti lumina luminilor…
Discipolul: Da. Eu sunt Acela…”
(Sri Bhagawan Ramana Maharishi)
Marius
''I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi indeparteze obisnuinta.
Dumnezeu a spun NU .
Nu eu trebuie sa ti-o indepartez ci tu trebuie sa renunti la ea.
I-am cerut lui Dumnezeu sa-l vindece pe copilul meu handicapat
Dumnezeu a spus NU
Spiritul sau este intreg, iar corpul sau este trecator.
I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi dea rabdare.
Dumnezeu a spus NU
Rabdarea este un derivat al durerilor; ea nu se acorda, ea se invata.
I-am cerut lui Dumnezeu sa-mi dea fericire.
Dumnezeu a spus NU.
Eu iti dau binecuvantare; fericirea este in tine.
I-am cerut lui Dumnezeu sa ma scape de durere,
Dumnezeu a spus NU
Suferinta te face sa lasi la o parte grijile lumesti si te aduce aproape de mine.
I-am cerut lui Dumnezeu sa creasca spiritul meu
Dumnezeu a spus Nu
Tu trebuie sa te cresti pe tine insuti dar ma voi ingriji ca sa fii roditor
I-am cerut lui Dumnezeu toate lucrurile care ar putea sa-mi incante viata
Dumnezeu mi-a spus Nu
Eu ti-am dat viata, asa ca poti sa te bucuri de toate lucrurile.
I-am cerut lui Dumnezeu sa ma ajute sa-i IUBESC pe altii, asa de mult cat ma iubeste El pe mine.
Dumnezeu a spus...Ahhhhh, in sfarsit ti-a venit ideea cea buna.''
"Dacă nu există "pentru multă vreme", nici "pentru restul vieţii noastre", nici "de acum înainte", şi există doar "acum", ei bine, atunci să-i mulţumim clipei prezente."
Ernest Hemingway
VISCOLEŞTE PE CĂRAREA MEA
Val Răzeşu
Doamne, fă-mă iar copil, în poveste viitoare
să alerg după aripa fluturaşilor de nea,
să întind, fără mirare, mâinile către o stea
de aiurea, să o pun oişte la Carul Mare.
Să-mi aduci din veşnicie - că mi-ai luat destui tovarăşi -
chiotele către tine, când zburam îngeri pe sănii,
ori, să-i dai poruncă morții să închidă poarta rănii,
întâlnindu-ne Acolo, în povestea noastră, iarăşi.
Iarna asta viscoleşte pe cărarea mea de-atunci,
numai umbre de prieteni pe a sufletului stradă.
Unde-i vremea când erai chiar Tu, Omul de Zăpadă
încălzind cu fericire toate iernile din prunci?
Ştiu că mă priveşti zâmbind, că mi-ai dat, într-adevăr,
toate darurile tale, ba mi-ai dat şi cheia porții
să mă-ntorc sfios acasă, când vei da poruncă morții
că nu vrei să fiu strivit de ninsorile din păr.
Nino Chakvetadze paintings
Pe mare, desigur, toate au rămas neschimbate. Soarele răsare umed din valuri și apune în valuri.
Azi ca și mâine. Mâine ca și ieri. Zilele trec și în fiecare zi trăiești în eternitate.
Octavian Paler, „Un muzeu în labirint”
Dan Cristian Mihăilescu
De ce iubesc animalele?
Pentru că eu sunt unul dintre ei.
Pentru că sunt figura indescifrabilă a ierbii,
panica căpriorului care fuge,
sunt marele tău ocean
și sunt cea mai mică dintre insecte.
Și știu toate creaturile tale:
ele sunt perfecte
în această iubire care străbate pământul
pentru a ajunge la tine.
Alda Merini
Magda Isanos
Doamne, unde-ai să ne-aşezi pe noi,
visătorii,
care-am băut din corola florii
de mătrăgună şi-am trăit goi?
N-am avut altă-avuţie
decât praful de pe tălpile noastre,
altă casă decât zările-albastre
din copilărie.
Oamenii, ocolindu-ne-au zis:
cine sunt aceşti vânzători de vis?
N-am avut linişte, n-am avut masă-aşezată,
însă tu ne zâmbeai câteodată.
Te-arătai la sfârşitul câte unui cuvânt,
erai ca un fulger, ca o pală de vânt.
Şi noi ne spuneam rugăciunile,
încrezători în toate minunile.
Doamne, dintre toţi copiii tăi,
numai noi am fost ca paserile-n aceste văi.
Iartă-ne ce-am greşit şi primeşte-ne în grădinile
pe care îngerii tăi le-au plivit.
Pune*-ţi mâinile
pe ranele noastre prea pământeşti
şi spune că ne vindeci şi ne primeşti!
Decenii întregi le–am spus celor din public că,
dacă doresc să depăsească banalul din vietile lor,
trebuie sa fie dispusi sa–si schimbe imaginea de sine.
Pentru a face acest lucru,
ei trebuie să înteleagă pe deplin că
imaginea lor de sine se bazeaza
pe toate lucrurile pe care au ajuns sa le considere adevarate.
Astfel, dacă duc o viată banală,
lipsită de sentimentul că–si împlinesc menirea divină,
trebuie să realizeze că
adevărurile lor interioare i–au adus în acest loc,
numit banal.
Asadar, pentru a vă înnobila viata,
sunteti provocati să vă schimbati imaginea de sine
– adică, să schimbati lucrurile despre care, înainte,
credeati că sunt adevărate.
Wayne Dyer
Două lucruri umplu sufletul cu mereu nouă şi crescândă admiraţie şi veneraţie, cu cât mai des şi mai stăruitor gândirea se ocupă cu ele: cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine. Pe ambele nu ai voie să le cercetez şi să le presupun numai, ca şi când ar fi învăluite în întunecimi sau situate în extravagant, în afara orizontului meu; le văd în faţa mea şi le leg nemijlocit cu conştiinţa existenţei mele. Primul începe din locul pe care-l ocup în lumea sensibilă externă şi lărgeşte conexiunea în care mă aflu, în spaţiu imens de lumi peste lumi şi de sisteme peste sisteme, şi pe deasupra în durata ilimitată a mişcărilor lor periodice, a începutului şi duratei lor. Al doilea începe de la eul meu invizibil, de la personalitatea mea, şi mă reprezintă într-o lume care are o adevărată infinitate, de care numai intelectul îşi poate da seama, şi de care (iar prin ea, în acelaşi timp, şi cu toate acele lumi vizibile) mă recunosc legat, nu ca în prima, numai contigent, ci în chip universal şi necesar.
Immanuel Kant in Critica raţiunii practice
''Există oameni care nu sunt niciodată în stare să ajungă în Fantazia, spuse domnul Koreander,
şi mai există oameni care sunt în stare, dar rămân acolo pentru totdeauna.
Şi pe urmă mai există câţiva care se duc în Fantazia şi se întorc. Ca tine.
Iar aceştia însănătoşesc amândouă lumile.''
Michael Ende,Povestea fără sfârşit
''Oamenii au nevoie de fantezie pentru a fi oameni. Să fie locul unde
îngerul care cade se întâlnește cu albina care se ridică. ''
Terry Pratchett
"Lumea este plina de lucruri magice, care asteapta cu rabdare ca simturile noastre sa devina mai ascutite."
W.B. Yeats
Momentan sunt 375 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 375 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje