"Din visteria de frumuseți și odoare,
Cu inima mea cutezătoare,
Doamne, numai dragostea ta aș fura..."
Vasile Voiculescu
"Există frumuseţe pretutindeni,
şi unde e frumuseţe e şi bucurie."
Drieu La Rochelle
''Dincolo de fericire şi nefericire se află pacea. Pacea înseamnă curăţirea minţii, blândetea sufletului, dulceaţa inimii, odihna vieţii, lungimea prieteniei şi soţia dragostei.
Pacea nu e orice bucurie, e bucuria calmă. ''
Henri Lacordaire
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.09.2022 la 13:40.
''Nu în cerul înstelat şi nici în splendoarea unei corale ni se dezvăluie în toată perfecţiunea sa, măreţia infinitului în finit; ea se află în sufletul omenesc.''
Rabindranath Tagore
"Acum când am învăţat să zburăm în aer ca păsările şi să înotăm în apă ca peştii, mai avem nevoie de un singur lucru: să ne învăţăm să trăim pe pământ, ca oamenii..."
Bernard Shaw
Iertati-mă, dar, n-ati văzut o vară ?
Era pe-aici...desculța ,doar cu ie !
Am fost plecat, se cam răcise-afara,
Când m-am întors ,nici urme pe câmpie.
Purta pe umeri, soarele în plete,
Aprinsă ca o torță ardea toată,
Făcea prin iarba deasă piruete,
Și-n valsul ei, de lună...alintata.
Pe cap avea cununi, de sanziene
Iar părul împletit în spic de grâu,
Mă tintuiau privirile-i viclene
Dar nu puteam să țin iubirea în frâu.
As fi iubi-o...zău, până la moarte,
Dar a fugit și ma lăsat c-o toamnă,
Nu spun că n-o iubesc...dar spune frate,
Cum să dai o fecioară, pe o doamnă ?
Angelina Nadejde
Cad frunze...
...Dar este Unul care tine-n mână căderea asta nesfârsit de blând...
R.M.Rilke
''Opusul iubirii nu e ura. Ura este, o spune Eminescu, vecină cu iubirea. Opuse iubirii sunt răutatea ieftină, prostia cu ștaif și obsesia nevinovăției proprii, ieftineala la perfecțiuni închipuite. În ciuda aparențelor, iubirea are rațiunile ei. Doar că ele ne scapă. Iubirea irațională e boală și, din nefericire, ea este deseori prezentată drept marea realizare a omului. Nu. Un om nu poate iubi irațional. Poate urî până dincolo de rațiunea lui de a fi.''
Parintele Necula- Impacarea cu tine insuti
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.09.2022 la 17:36.
Vrem doar ușurință, Frumusețe și nu vrem să înfruntăm Urâtul.
Potrivit unei vorbe, când elevul este gata, apare profesorul. Înseamnă că maestrul interior vine atunci când Sufletul, nu Eul, este gata.
Vine un moment în care din faza „evadare-evitare-ascundere” se cufundă în contemplarea a ceea ce este, a ceea ce este de temut cel mai mult: nefrumosul.
Foamea noastră de a fi iubiți.
Neutilizarea iubirii, neglijența, insuficiența noastră, mediocritățile, neînțelegerile, obiceiurile, nevoile infantile.
Trei lucruri diferențiază trăirea cu Sufletul, spre deosebire de trăirea numai cu Eul: capacitatea de a simți și de a descoperi noi moduri de a fi în relații; tenacitatea de a parcurge un drum impermeabil; răbdarea de a învăța cu timpul, iubire profundă.
Adrienne Rich - din „A Savage Patience”
Poezia mea
Poezia mea-i volubilă ca focul
ce printre degete-mi trece asemeni mătăniilor.
Nu fac rugăciuni căci sunt un poet al nenorocului
ce trece sub tăcere, uneori, durerile facerii în al orelor miez,
sunt poetul ce strigă şi se joacă de-a strigătul,
sunt poetul care cântă şi nu-şi găseşte cuvintele,
sunt paiul uscat peste care sunetul bate ritmul,
sunt cântecul de leagăn care face copiii să plângă,
sunt vanitatea ce se lasă-abătută,
mantia de metal a unei nesfârşite rugăciuni
din al trecutului doliu ce nu mai vede lumina.
M-am îndrăgostit
de propriile mele aripi de înger,
de nările care sug noaptea,
m-am îndrăgostit de mine
și de chinurile mele.
O grapă care sapă în lucruri,
sau poate a făcut o domnișoară
Mi-am pierdut aspectul.
Cât de goală ești, iubire,
goală și lipsită de apărare:
Eu sunt adevărata citara
care te lovește în piept
și îți dă o mare predare.
Alda Merini
Înainte sa vii
Scrisoare către Mollica
Înainte să vii,
adu-mi trei trandafiri roșii
înainte de a veni,
adu-mi un degetar mare
pentru că trebuie să-mi repar inima
și să-mi aduci o răbdare lungă
cât un panza de dragoste.
Înainte să vii,
dă cu piciorul în peretele de vizavi
pentru că înăuntru e spionul
care mi-a privit dragostea în față
înainte de a veni,
închide ușor ușa
și dacă plâng
, cheamă cele mai bune viori
Înainte să vii
spune-mi că deja ai plecat
pentru că mi-aș fi speriat
și înainte să pleci
nu ma mai saluta
pentru că nu aș trăi mult.
Alda Merini
„Există o poveste în spatele fiecărei persoane.
Există un motiv pentru care sunt cine sunt.
Nu sunt așa doar pentru că ei vor.
Ceva în trecut i-a făcut așa, iar uneori, schimbarea lor este imposibilă.”
Sigmund Freud
Între sufletul și trupul nostru sunt multe ferestre mici, de acolo, dacă sunt deschise, trec emoțiile, dacă sunt întredeschise, abia filtrează, numai dragostea le poate deschide pe toate deodată și dintr-o dată ca o rafală de vânt.
Susanna Tamaro
alexei antonov paintings
Orfeu a fost un muzician, poet și profet din mitologia greacă, fiul regelui trac Oeagrus și al muzei Calliope. După Pindar, tată îi era zeul Helios-Apollo, care i-a dăruit lira, instrument creat de ingeniosul Hermes. Cântăreț desăvârșit, personajul a devenit cu timpul arhetipul artistului. Wikipedia
Jean-Baptiste Camille Corot,Orphée ramenant Eurydice des enfers, 1861
Orfeu si Euridice
Povestea dintre Orfeu si Euridice este o poveste veche greceasca de dragoste care i-a impresionat deopotriva pe zei si pe pamanteni. Este portretizarea iubirii pierdute, apoi regasita pentru a fi pierduta a doua oara.
Orfeu era vestit pentru taletul sau prin care fermeca pe oricine si putea stapani elementele naturii, cantand la lira fermecata faurita de Hefaistos si primita in dar de la zeul Apolo.
Chiar si nimfele dantuiau pe muzica lui divina. Orfeu s-a indragostit profund de frumoasa nimfa Euridice pe care a reusit sa o incante cu maiestria sa si pe care a luat-o de sotie. Ei au fost indragostiti si fericiti impreuna.
Aristaeus, zeul grec al pamantului si agriculturii, a fost atras de frumusetea nimfei si a inceput sa o urmareasca. In timp ce fugea de zeu, Euridice a pasit intr-un cuib de serpi veninosi si a fost muscata, murind la scurt timp.
Cu inima franta, Orfeu a inceput sa cante atat de trist, incat toate nimfele si zeii au inceput sa jeleasca. La sfatul lor, Orfeu calatorit in lumea din adancuri, unde muzica lui a inmuiat inima lui Hades si a Persefonei, care au fost de acord sa o lase pe Euridice sa se intoarca la el. Au pus o singura conditie, el sa mearga in fata ei si sa nu se uite inapoi pana cand nu vor fi pe taramul lumii de sus. In nerabdarea lui, Orfeu a uitat ca amandoi trebuie sa fie in lumea de sus iar in momentul cand a pasit in lumea de sus, s-a intors spre ea pentru a o vedea.
Euridice a disparut a doua oara, de data aceasta pentru totdeauna.
Legendele istorisesc in mod diferit moartea lui Orfeu. Unele versiuni mentioneaza ca dupa disparitia definitiva a Euridicei Orfeu si-ar fi luat viata. Alte variante spun ca el a fost lovit de un trasnet, drept pedeapsa pentru ca a dezvaluit profanilor tainele lumii de dincolo. Conform celor mai cunoscute istorii, Orfeu s-a retras, dupa pierderea sotiei sale, in muntii Traciei si nu a mai dorit sa vada nici o femeie. Dragostea lui Orfeu pentru Euridice semnifica limita pana la care poate ajunge devotamentul in casatorie sau existenta unei iubiri mai presus de moarte.
Mitul lui Orfeu si Euridice
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.09.2022 la 20:57.
Ecou de văi răsună-n tine, surdă
bisericii cu turnul răsucit...
Închid pereţii umeziţi din schit
descătuşate plesnituri de durdăZadarnic orologiul împarte
cădelniţa înclătinată-n loc...
Ţi-a fost luat în gene noaptea foc
dar clipa e-n mări... departe...
Nichita Stanescu
Momentan sunt 17 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 17 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje