Constantin Brâncuși
''Eu nu mai sunt al acestei lumi:
sunt departe de mine însumi,
desprins de propriul meu trup –
mă aflu printre lucrurile esenţiale !''
Elementele Coloanelor mele infinite nu sunt altceva decât
însăşi respiraţia omului,
propriul ei ritm...
*
Coloana infinirii se aseamănă şi cu o plantă exotică -
la care vor să viseze (veşnic) adolescenţii.
Sau cu însuşi pendulul timpului, răsturnat.
*
Coloana fără de sfârşit este negarea Labyrintului.
*
O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său,
ci se continuă în cer, în piedestal - şi în pământ.
*
Un monument depinde întotdeauna de locul anumit pe care îl alegi
şi de cum va răsări sau va apune soarele deasupra lui,
de însăşi materia înconjurătoare...
De abia atunci, având aceste date (perspective, fotografiate la diverse ore şi luate din diferite unghiuri),
îţi poţi alege materialele şi poţi să îi studiezi formele
- care vor trebui să se lege perfect cu Natura -
şi să îi fixeze monumentalitatea.
Constantin Brâncuși
Marcaje