Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
"Unde locuiţi?"
"În uimire".
"Câți ani ai?".
"Nu stiu. Sufletele nu poartă niciodată documente cu ele”.
— Care este familia ta?
„Vărul meu lebada, vărul meu capra, fratele meu lacul,
sora mea lumina în pădure, tatăl meu cerul albastru, mama mea seninătatea”.
Fabrizio Caramagna
"Iasomia. Cum e posibil, Doamne, să stai acolo strâns între pereții vecinilor și garaj, să vezi acoperișul garajului plat, întunecat, noroios din fața lui. În mijlocul acelui gri, culoarea noroiului este atât de radiantă, atât de curată, atât de exuberantă și delicată ca o tânără mireasă nesăbuită pierdută în mahalale. Ceva ce nu înțelegi.
Iasomia aia, iasomie aia mă lasă fără cuvinte. E acolo de mult timp, dar abia acum începe să mă lase fără cuvinte"
Etty Hillesum
"Caută lumina și libertatea și nu medita prea mult la răutățile vieții."
Vincent Van Gogh
Timpul trece. Le spun veselă celorlalți care sufera acum. Vor supraviețui. Există un soare in care ei încă nu cred.
Emily Dickinson
''Ar trebui sa invatam sa vedem filigranul, ceea ce este ascuns in partea cea mai secreta a zilelor.''
Susanna Tamaro
''Bucuriile lumii sunt singura noastră hrană. Ultima picătură ne face încă să trăim. ''
Jean Giono
"Lumea este plină de lucruri evidente
de care nimănui nu-i pasă vreodată să le observe. "
Arthur Conan Doyle
„Orice cunoaștere pe care o cauți cu unicul scop de a-ți îmbogăți cunoștințele, de a acumula comori, te face să te abate de la calea ta; Cu toate acestea, orice cunoaștere pe care cauți să o maturizezi pe calea înnobilării omului și a evoluției lumii, te duce cu un pas înainte.”
Rudolf Steiner (1861-1925), Inițierea, 1904
„Așa cum trăim în exterior într-o lume în care în orice moment un continent se poate prăbuși, o schimbare a polilor, o nouă epidemie izbucnește, așa trăim în interior într-o lume în care ceva similar se poate întâmpla în orice moment, sub forma unei idei, dar într-un mod la fel de periculos şi răutăcios. Neadaptarea la această lume interioară este o omisiune la fel de plină de consecințe precum ignoranța și incapacitatea lumii exterioare.”
Carl Gustav Jung
https://www.youtube.com/results?sear...Nicu+Alifantis
”TOATĂ BLÎNDEȚEA-L SIMTE POET”
”În inima mea, toată blîndețea-l simte poet de cînd lumea și-s fericit să o spun și altora. Și s-o repet pînă la îngeri!”sunt cuvintele lui Emil Brumaru despre muzicianul, actorul, poetul, cântărețul și compozitorul român de muzică folk și muzică de teatru Nicu Alifantis (n. 31 mai 1954, Brăila)
Nicu Alifantis – foto Cristina Nichitus Roncea
PĂRINȚII ÎL VOIAU DOCTOR
Născut din părinți greco-macedoneni într-o Brăilă cu amestec de parfumuri multiculturale amețitoare – turci, evrei, tătari, ucrainieni, italieni – Nicu Alifantis a sorbit prin tulpina sa de copil seve muzicale nebănuite ce i-au dat ghes să compună chiar și înainte de a împlini 15 ani când, vestitul Decembre, pe versuri de Bacovia, avea să iasă în lume dintr-o chitară ciupită de un băiat timid.
Părinții s-au îngrozit prima dată când copilul a cerut să i se cumpere tobe – iubea toba – și l-au deturnat, silindu-l să cânte la acordeon, instrument cu care a intrat într-o relație tensionată încercând, aproape un an întreg, să se dumirească cum e cu ”Trandafir de la Moldova”…
Chitara a fost, după aceea, o iubită cu care se întâlnea în secret și care, până la urmă, a devenit cât se poate de oficială, însoțindu-l cu încredere și talent, ca parte inseparabilă de ființa sa.
Tot de hatârul părinților, care-l voiau doctor, Nicu Alifantis a dat admitere, de două ori, la Medicină, într-o demonstrație explicită de nepotrivire crasă. Ca să scape de gura lor apoi, s-a ”cerut la oaste” și a făcut armata de 1 an și 4 luni la Buzău, ca toți aceia care nu intrau la facultate.
Nicu Alifantis povestește, cu umor și melancolie:
”Locotenentul Iacob, Dumnezeu să-l odihnească, un băiat tare bun, și ăsta, era și șmecher, era haios rău de tot, mie mi-a plăcut tare mult de el, m-a chemat într-o zi și-a zis: „Băi, soldat! Tu știi, bă, cine a făcut armata în unitatea asta?”. „Nu știu, să trăiți!”. „Aurelian Andreescu! Bagă-ți mințile-n cap!”.
După un timp, Gyuri Pascu povestea, Dumnezeu să-l odihnească, că el a ajuns și-a făcut armata în aceeași unitate. Tot Iacob l-a luat: „Băi, soldat! Tu știi cine a făcut armata aici?”. „Nu știu, să trăiți!”. „Alifantis, bă, bagă-ți mințile-n cap!”.
ARTISTUL
Cenaclul Flacăra, al cărui membru a devenit la finalizarea armatei, a fost locul în care s-a simțit acasă. S-a angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și a devenit cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord i-a editat primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. În același an s-a înscris și la ATM.
Ca membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, a participat la majoritatea ”punerilor la cale artistice”, melodiile sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord în 1977 și 1978.
În 1983, la apariția triplului LP care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis era cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album, figurând cu trei piese.
A susținut mii de concerte, în 1995 a fondat grupul Alifantis & Zan, ca trupă de studio pentru albumul său Voiaj, iar în 1996, după înregistrarea albumului Nichita, Zan devine o trupă de proiecte.
”Am mers apoi în paralel: pe de o parte, muzica de teatru, pe de alta, activitatea de scenă. Ar mai fi de spus că, începînd din 1979, am lucrat mereu într-un anumit teatru: timp de 11 ani am fost angajat la Teatrul Mic, alți 11 am fost la Teatrul Excelsior – ciclul se pare că e de 11 ani la mine –, iar acum sînt la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploiesti. Am avut foarte multe de învățat din munca în diverse teatre. Experiența din teatru mi-a fost foarte utilă pentru ceea ce fac eu pe scenă și invers. Chiar dacă cele două planuri de activitate au rămas totuși diferite și separate.” (sursa)45 DE POEME LA ÎNTÂMPLARE
”Este o carte, o înșiruire de 45 de poeme în proză și în rime scrise în perioada 2014-2018. În ele mi-am pus pe tavă trăiri, emoții, sentimentele, gânduri, neliniști, bucurii, spre a vi le dezvălui cu sinceritate.” -spune Nicu Alifantis despre volumul scos în anul în care sărbătorea 45 de ani de carieră.
”Să-ți dedici 45 de ani din viațăNU MĂ-NTREBA NIMIC
întru totul meseriei
este pur și simplu o nebunie.
De ce am făcut-o?
Habar n-am!
Probabil pentru mine,
pentru voi
pentru că așa a fost să fie,
dar, mai ales,
pentru că mi-a plăcut la nebunie!”
Final fals
Nu întrebi de unde vine, de ce și cum. Închizi fereastra, asculți, închizi ochii și te lași purtat de muzica lui într-un ritm împărțit între pasiune și melancolie, pe versurile lui Radu Stanca.
Sursa:Toată blîndețea-l simte poet” - Bel-Esprit
Nicu Alifantis - Wikipedia
AlifantisOficial
Webcultura
Nicu Alifantis împlinește astăzi 68 de ani.
O scurtă și foarte frumoasă poezie de dragoste
până să te cunosc, am iubit marea.
până să te cunosc, am iubit munții.
până să te cunosc, am iubit cerul.
până să te cunosc, am iubit iubirea.
până să te cunosc, am iubit cunoașterea.
te-am cunoscut și tot ce am iubit a devenit TU.
tu, acest urlet din adâncul cel mai adânc al ființei mele.
te-am cunoscut și de-atunci,
nu mă mai recunosc.
Nicu Alifantis
Scrisori nedesfăcute-1997
nicu alifantis - scrisori nedesfacute
Ultima modificare făcută de latan.elena; 01.06.2022 la 01:15.
„Crești”
fără nimeni să-ți spună
Fie că ești frumos sau bun, fără un cuvânt de mângâiere
Lasă asta să te liniștească.
oferindu-ți locul tău la soare
în lume,
Nimic nu va fi niciodată suficient.
să te răsplătesc pentru acea tăcere. În interior
vei fi mereu
un copil
flămând de bunătate,
care se simte urât,
incompetent și defect,
indiferent de ce se poate întâmpla.
Și nu contează dacă,
Între timp,
ai devenit
cea mai frumoasă dintre creaturi
Ferzan Ozpetek
https://www.youtube.com/watch?v=SOrk1VsnjhQ
“Numai fericirile muzicale îmi dau senzaţia de nemurire. Acele zile senine în care inima ia culoarea cerului şi-n care renasc extaze sonore cu amintiri de dincolo de orizont!”
Emil Cioran
Există un ceas de liniște în zi
care ar putea fi numită absența zgomotului,
este ora senină a amurgului.
Victor Hugo
daniel kordan photography
https://www.youtube.com/watch?v=VpMEDTjulfQ
De ce-ai plecat?…
Tu nu știai
Că-n luna mai,
Prin munții cu păduri de brad,
Oricine-ar fi – femeie sau bărbat –
Potecile te duc spre Iad,
Și nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?…
De ce-ai plecat
Cu vântu-n părul tău vâlvoi,
Când niciun glas nu te-a chemat?…
Tu nu știai
Că-n luna mai
Potecile sunt încă pline de noroi?…
De ce-ai plecat?…
Tu nu știai
Că-n luna mai
E luna primului păcat –
Păcatul care dintr-o glumă
Te prinde-n laț și te sugrumă
Și-apoi te-aruncă-afară-n ploaie,
În lada cu gunoaie?…Oprește-te!…
Privește-n jurul tău…
Și dacă nu ți-ai murdărit
Pantofii de noroi,
Fă-ți cruce
Și întoarce-te napoi!…
Fă-ți cruce
Fiindcă n-ai păcătuit
Decât în vis…
Și visul s-a sfârșit!…
Ion Minulescu , De ce-ai plecat?
Ultima modificare făcută de latan.elena; 01.06.2022 la 01:12.
Când disperarea pentru lume crește în mine
si ma trezesc noaptea la cel mai mic zgomot
cu teamă de ceea ce va fi cu viața mea și a copiilor mei,
Mă duc să mă întind unde rața de lemn
se sprijină pe apă în toată splendoarea ei
iar stârcul cel mare se hrănește.
Intru în pacea lucrurilor sălbatice
care nu-și complică viața pentru durerea care va veni.
Vin in fata apelor linistite.
Și simt peste mine stelele oarbe ale zilei
aşteptând să-şi arate lumina. Pentru o vreme'
Mă odihnesc printre harurile lumii și sunt liber.
Wendell Berry
„Pacea lucrurilor sălbatice”
hengki koentjoro photography
A ridicat privirea spre cer și viața i s-a părut un echilibru ciudat
între ceea ce ți se ia și ceea ce ți se dă:
nimic nu este distrus, totul este transformat.
Alessandro D'Avenia-Lucruri pe care nimeni nu le știe
Sunt lucruri la care nu încetezi niciodată să te uiți.
Lucruri care îți atrag privirea și nu te lasă.
Lucruri care lasă o amprentă de neșters pe retina ta.
Lucruri care lasă o amprentă de neșters asupra Sufletului tău.
Lucruri pe care nu obosești să le privești.
Și pe măsură ce încerci să descoperi motivul pentru tot farmecul,
descoperi mai târziu și abia atunci, gândindu-te din nou la asta,
că le-ai privit pentru că le-ai iubit.
Pedro Almodovar
Dan Cristian Mihăilescu
Momentan sunt 285 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 285 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje